Appeal against Central Electoral Bureau dismissed due to loss of procedural standing after election results publication

Şedinţa publică din data de 23 ianuarie 2025

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Potrivit art. 499 C. proc. civ.: "Prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare".

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin cererea înregistrată la data de 10.12.2024, sub nr. x/2024 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – Contestaţii electorale, reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul BIROUL ELECTORAL CENTRAL, a formulat contestaţie împotriva modului nelegal de redistribuire şi alocare a voturilor şi mandatelor de deputat şi senatori, precum şi împotriva procesului-verbal nr. x privind voturile obţinute şi mandatele de deputaţi şi senatori şi eliminarea mandatului de deputat ale B. din Circumscripţia electoral 25 Ilfov, la alegerile din data de 06.12.2024 şi redistribuirea mandatului de deputat POT către B..

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 122 pronunţată la 12 decembrie 2024, Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins cererea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul BIROUL ELECTORAL CENTRAL, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 122 pronunţate la 12 decembrie 2024 de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamanta A., care invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei şi pe fond admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată.

După o largă prezentare a situaţiei de fapt, a formei aplicabile a cadrului legal şi a istoricului legislativ recent, a învederat că este necesară anularea Hotărârii nr. 122/2024, urmând ca Înalta Curte să analizeze modul nelegal de redistribuire şi alocare a voturilor şi mandatelor de deputat şi senatori, precum şi împotriva procesului-verbal nr. x privind voturile obţinute şi mandatele de deputaţi şi senatori şi eliminarea mandatului de deputat ale B. din Circumscripţia electoral 25 Ilfov, la alegerile din data de 01.12.2024 şi redistribuirea mandatului de deputat POT către B..

Arată faptul că la desfăşurarea mandatelor de deputaţi pe circumscripţiile electorale ale B. România, nu a fost respectat principiul reprezentării proporţionale, dat fiind faptul că au primit mandate de deputat circumscripţii cu număr de voturi net inferioare, iar B. Ilfov situat pe primele locuri la nivel naţional, nu a primit la redistribuire niciun mandat de deputat pe judeţul Ilfov.

Precizează că s-au încălcat dispoziţile art. 5, art. 7, art. 12, art. 94-98 din Legea nr. 208/2015, Legea nr. 334/2006, sens în care solicită admiterea căii de atac.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ.

Învestită cu soluţionarea cererii de recurs, Înalta Curte constată că se impune a analiza, cu prioritate, chestiunea vizând excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a intimatului Biroul Electoral Central, având în vedere că aceasta este o excepţie de fond (ce vizează încălcarea unei condiţii de exerciţiu a acţiunii civile), absolută (se încalcă norme de ordine publică) şi peremptorie (admiterea sa conduce la împiedicarea soluţionării fondului cererii), care poate fi ridicată de oricare dintre părţi, de procuror sau de instanţă din oficiu, în tot cursul procesului, iar potrivit art. 56 alin. (3) teza I C. proc. civ., lipsa capacităţii procesuale de folosinţă poate fi invocată în orice stare a procesului. Rezultă, astfel, că lipsa capacităţii procesuale de folosinţă poate să fie invocată atât în primă instanţă, cât şi în recurs.

Conform art. 56 alin. (1) C. proc. civ. poate fi parte în judecată orice persoană care are folosinţa drepturilor civile iar potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol lipsa capacităţii procesuale de folosinţă poate fi invocată în orice stare a procesului actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate de folosinţă sunt lovite de nulitate absolută.

Totodată, pentru a fi parte în proces, potrivit dispoziţiilor art. 56 C. proc. civ., este necesară existenţa folosinţei drepturilor civile, respectiv a capacităţii de folosinţă.

În mod corelativ, Înalta Curte reţine şi norme legale cu caracter general, respectiv, art. 32 alin. (1) lit. a) C. proc. civ., potrivit cărora, "Orice cerere poate fi formulată şi susţinută numai dacă autorul acesteia: a) are capacitate procesuală, în condiţiile legii", dar şi art. 40 alin. (1) C. proc. civ., în conformitate cu care "Cererile făcute de o persoană care nu are capacitate procesuală sunt nule sau, după caz, anulabile. De asemenea, în cazul lipsei calităţii procesuale sau a interesului, instanţa va respinge cererea ori apărarea formulată ca fiind făcută de o persoană sau împotriva unei persoane fără calitate ori ca lipsită de interes, după caz". Aşadar, capacitatea procesuală de folosinţă este acea condiţie de exerciţiu a acţiunii civile constând în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi şi obligaţii procesuale civile, astfel cum prevede art. 34 din C. civ.

Analizând mai întâi, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a intimatului Biroul Electoral Central invocată din oficiu în cauză, Înalta Curte apreciază că aceasta este întemeiată, raportat la prevederile art. 12 alin. (6) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, în conformitate cu care, Biroul Electoral Central îşi încetează activitatea în termen de 48 de ore de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor.

Totodată, Înalta Curte are în vedere şi Decizia nr. 340 D emisă de Biroul Electoral Central în data de 7 decembrie 2024, respectiv dispoziţiile art. 1 şi art. 2 din cuprinsul acesteia, ce prevăd următoarele:

"Art. 1. - (1) Biroul Electoral Central îşi încetează activitatea în a treia zi de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, la ora 23:59. (2) Birourile electorale de circumscripţie, biroul electoral pentru votul prin corespondenţă şi oficiile electorale constituite la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024 îşi încetează activitatea la data de 09.12.2024, la ora 23:59. (3) Birourile şi oficiile electorale menţionate la alin. (1) şi (2) asigură relaţia cu publicul şi înregistrează solicitările, întâmpinările şi contestaţiile recepţionate cel mai târziu până la data de 07.12.2024, ora 19:00, pe care le soluţionează până la momentul încetării activităţii.

Art. 2. - Prezenta decizie se aduce la cunoştinţă publică prin afişare pe pagina de internet a Biroului Electoral Central."

Potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 208/2015, pentru organizarea procesului electoral funcţionează în mod permanent Autoritatea Electorală Permanentă, care emite hotărâri, decizii şi instrucţiuni.

Din ansamblul acestor dispoziţii Înalta Curte reţine că Biroul Electoral Central constituit la alegerile pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024 a fost un organism electoral ce a funcţionat în mod temporar şi s-a format exclusiv pentru organizarea respectivelor alegeri.

Reţinând împrejurarea că rezultatul final al alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024 a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 1237 din 10.12.2024, respectiv au fost publicate rezultatele finale ale procesului electoral, rezultă că pârâtul Biroul Electoral Central constituit la alegerile anterior menţionate şi-a încetat activitatea, astfel că Înalta Curte constată că intimatul-pârât nu mai deţine capacitate procesuală de folosinţă, respectivul birou electoral nemaifiind în fiinţă.

Conform prevederile art. 28 alin. (2) C. civ. orice persoană are capacitate de folosinţă şi, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege, capacitate de exerciţiu.

Capacitatea procesuală de folosinţă nu este altceva decât un aspect al capacităţii civile, o reflectare pe plan procesual al capacităţii de folosinţă.

Din aceste prevederi legale rezultă ca o persoană fizică sau juridică poate deveni parte în judecată în calitate de reclamant, pârât, intervenient, dar pentru aceasta, legea pretinde condiţia capacităţii procesuale de folosinţă pe care, ca regulă, o au toate persoanele sub rezerva ca acestea să existe în fiinţă.

Cum în speţă, Biroul Electoral Central constituit exclusiv la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024, a încetat să mai existe, în prezent intimatul nu mai deţine capacitate procesuală de folosinţă.

Aşadar, având în vedere că una dintre condiţiile de exercitare ale acţiunii, prevăzute de art. 32 alin. (1) C. proc. civ., nu este îndeplinită, Înalta Curte constată că se impune admiterea excepţiei lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a intimatului-pârât Biroul Electoral Central.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) teza finală coroborat cu art. 486 alin. (2) şi (3) şi art. 56 alin. (3) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a intimatului-pârât Biroul Electoral Central şi va respinge recursul declarat de A. împotriva sentinţei civile nr. 122 pronunţate la 12 decembrie 2024 de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca fiind formulat în contradictoriu cu o persoană lipsită de capacitate procesuală de folosinţă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a intimatului-pârât Biroul Electoral Central.

Respinge recursul declarat de A. împotriva sentinţei civile nr. 122 pronunţate la 12 decembrie 2024 de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca fiind formulat în contradictoriu cu o persoană lipsită de capacitate procesuală de folosinţă.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 23 ianuarie 2025.