Eligibility for honorary general promotion of retired military veterans and judicial review of discrimination authority's refusal to act on rank advancement complaints

Şedinţa publică din data de 22 mai 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea introductivă înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II a de contencios administrativ şi fiscal, la data de 27.10.2021, în dosarul nr. x/2021, reclamanţii A., B., C., D., E., F. şi G. au formulat acţiune în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Afacerilor Interne, prin care au solicitat obligarea acestora la:

A. Pârâtul nr. 1 (Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării), să revină asupra Hotărârii nr. 80, pronunţată în data de 27.01.2021, în Dosarul nr. x/2020, deschis în baza Petiţiei nr. 2731/23.04.2020, formulată de reclamanţi şi în urma unei analize de fond şi nu pe excepţie, să se constate că au fost discriminaţi de pârâţii nr. 2 şi 3, faţă de modul discriminatoriu în care a soluţionat cererea comparativ cu veteranii de război, cu răniţii din teatrele de operaţiuni, cu avansarea tuturor cadrelor militare în retragere şi în rezervă, precum şi avansarea unor persoane politice şi administrative în perioada în care la conducerea ministerului s-a aflat generalul cu 4 stele H..

Totodată, reclamanţii au mai solicitat admiterea cererii şi obligarea pârâtului nr. 1, ca, pe lângă aplicarea amenzii contravenţionale, să dispună obligarea pârâţilor nr. 2 şi 3, care au săvârşit faptele de discriminare, să publice, în mass-media, un rezumat al hotărârii prin care se constatată săvârşirea contravenţiei, precum şi orice măsură necesară pentru înlăturarea consecinţelor acesteia.

B. Pârâtul nr. 2 (Ministerul Apărării Naţionale), în solidar cu conducătorul instituţiei şi Ordonatorul de credite, să fie obligat să emită Ordinul de avansare la gradul următor pentru reclamanţi, iar pentru reclamanţii col. (retragere) pst. B. şi col (retragere) just.mil. D., precum şi comandorii (retragere) C. şi E., să înainteze propunere, de avansare la gradul de general de brigadă şi respectiv general de flotilă aeriană, aşa cum le-a cerut Preşedintele României în vederea emiterii Decretului de avansare.

Reclamanţii au menţionat că aceste grade de general, în cazul acestora, sunt onorifice şi nu presupun nici un cost material pentru statul român, consideră că pentru spiritul de sacrificiu şi sângele vărsat pe altarul sfânt al libertăţii, poporul român prin instituţiile sale specializate este dator a le acorda această recunoştinţă onorifică.

C. Pârâtul nr. 3 (Ministerul Afacerilor Interne), în solidar cu conducătorul instituţiei şi Ordonatorul de credite, să fie obligat la emiterea Ordinului de avansare la gradul următor pentru reclamantul col (rez) Jdm A., să înainteze propunere, de avansare la gradul de general de brigadă, aşa cum le-a cerut Preşedintele României în vederea emiterii Decretului de avansare.

Reclamanţii au formulat şi cerere de chemare în garanţie a Preşedintelui României, Dl. I., pentru a reconfirma primirea cererilor de avansare, a răspunsului favorabil, prin care se arăta că au cerut pârâţilor, Ministerul Apărării Naţionale, şi Ministerul Afacerilor Interne, să îi trimită propunerile de avansare la gradul de general de brigadă şi respectiv general de flotilă aeriană, pentru reclamanţi, răspuns pe care îl anexează cererii.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Craiova – secţia contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 105 din 27 martie 2023, pronunţată în dosarul nr. x/2022, a admis în parte acţiunea formulată de reclamantul B., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naţionale şi chematul în garanţie Preşedintele României I., având ca obiect "pretenţii", a anulat Hotărârea nr. 80/2 a CNCD, l-a obligat pe acesta la soluţionarea în fond a acţiunii/cererii şi, totodată, a respins în rest acţiunea, precum şi cererea de chemare în garanţie a Preşedintelui României I..

3. Calea de atac exercitată

Împotriva hotărârii instanţei de fond reclamantul B. a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6, 7 şi 8 C. proc. civ.

În motivarea recursului, a arătat că, iniţial, cererea introductivă a fost formulată pentru 7 reclamanţi, pentru care Secretariatul de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist Instaurat în România în perioada 1945-1989, a solicitat Ministrului Apărării Naţionale avansare, la gradul de General de Brigadă.

Curtea de Apel Bucureşti a analizat doar capătul de cerere prin care solicita C.N.C.D să se pronunţe pe starea de discriminare privind problema de drept ce constituia obiectul cererii, iar pentru capătul principal instanţa disjunge cauza si se trimit dosare către Curţile de Apel, competente conform domiciliului.

Recurentul a pretins că judecătorul fondului a făcut abstracţie de situaţia sa care era una specială, fiind dublu licenţiat şi derulând activitate de director general, director şi şef de serviciu în cadrul Secretariatului de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, funcţii echivalente cu cele de general cu două şi trei stele, condiţie prevăzută de Ordinul nr. 132/2012.

A mai menţionat faptul că Hotărârea 805/2022 poate avea un rol important în soluţionarea prezentei cauze, deoarece Curtea de Apel Bucureşti a admis în parte capătul de cerere privind atacarea Hotărârii nr. 80/27.01.2021, emise de pârâtul C.N.C.D., a anulat Hotărârea nr. 80/27.01.2021. emisă de pârâtul C.N.C.D., cu consecinţa obligării acestuia la soluţionarea pe fond a sesizării/petiţiei reclamanţilor. În acest context, se poate considera că a fost încălcată autoritatea de lucru judecat a acestei hotărâri.

În continuare, a expus argumentele de drept înfăţişate primei instanţe pentru care a considerat că în mod discriminatoriu, în privinţa sa, nu a fost formulată propunerea de avansare la gradul de general de brigadă.

În drept, cererea de recurs a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 488 alin. (1). 6, 7 şi 8 C. proc. civ.

4. Apărările formulate în cauză

Intimaţii Ministerul Apărării Naţionale şi chematul în garanţie Preşedintele României I. au formulat întâmpinări prin care au solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

4.1. Ministerul Apărării Naţionale apreciază că hotărârea atacată conţine motivele pe care se întemeiază şi nu motive contradictorii sau străine cauzei.

Referitor la critica ce uzează presupusa încălcare sau aplicare greşită a normelor de drept material, dezvoltarea motivelor relevă doar o nemulţumire personală a recurentului cu privire la soluţia instanţei de fond, nicidecum o critică expresă cu privire la aplicarea normelor de drept material.

Recurentul nu indică, în concret, care sunt normele de drept material încălcate sau aplicate greşit de instanţa de fond, iar motivele de nelegalitate expuse nu au nicio legătură cu raţionamentul şi argumentele de fapt şi de drept care au stat la baza hotărârii criticate.

4.2. Administraţia Prezidenţială în calitate de reprezentantă a Preşedintelui României, domnul I. precizează că înaintarea în grad/acordarea gradului se face prin "decret al Preşedintelui României, pentru generali şi amirali, la propunerea ministrului apărării naţionale, după consultarea de către acesta a colegiului ministerului".

Preşedintele României nu dispune de prerogative pentru a iniţia demersuri în vederea acordării gradelor de general cadrelor militare, iar decretele de acordare a acestor grade sunt emise numai la propunerea ministrului apărării naţionale, după consultarea de către acesta a colegiului ministerului.

5. Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor expuse în întâmpinări, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

În ceea ce priveşte motivul de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. ("când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei")

Înalta Curte reţine că potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., în considerentele hotărârii "se vor arăta obiectul cererii şi susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor."

Verificând conţinutul sentinţei atacate, instanţa de control judiciar constată că aceasta îndeplineşte exigenţele menţionate, întrucât judecătorul fondului a expus în mod clar şi logic argumentele care au fundamentat soluţia adoptată.

Motivul de recurs analizat nu are în vedere fiecare dintre argumentele de fapt şi de drept folosite de reclamant în cererea de chemare în judecată, instanţa având posibilitatea să le grupeze şi să le structureze în funcţie de problemele de drept deduse judecăţii, putând să le răspundă prin considerente comune.

Cu alte cuvinte, chiar dacă în motivarea hotărârii judecătoreşti nu se regăsesc literal toate susţinerile invocate de partea reclamantă, sentinţa nu este susceptibilă de a fi reformată prin prisma motivului de recurs cercetat.

Prin urmare, verificând conţinutul sentinţei atacate, instanţa de control judiciar reţine că aceasta îndeplineşte exigenţele art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., întrucât judecătorul fondului a expus în mod clar şi logic argumentele care au fundamentat soluţia adoptată. De asemenea, în cuprinsul hotărârii judecătoreşti analizate, nu se regăsesc considerente contradictorii, instanţa de fond înfăţişând într-o manieră clară şi coerentă argumentele avute în vedere în adoptarea soluţiei asupra cererii de chemare în judecată.

Aceasta deoarece, din analiza considerentelor sentinţei recurate, rezultă indubitabil că, în prezenta cauză, instanţa de fond a indicat ce reprezintă, în opinia sa, indicii temeinice, respectiv argumentele care au stat la baza raţionamentului său logico-juridic concretizat în dispozitivul sentinţei, astfel că nu se poate susţine, cu suficient temei, că hotărârea atacată în prezenta cauză ar fi nemotivată, sau că, prin prisma considerentelor sale, nu ar fi posibilă exercitarea controlului judiciar prin intermediul căii de atac a recursului.

Doctrina şi jurisprudenţa au afirmat constant că o motivare clară şi cuprinzătoare a unei hotărâri judecătoreşti nu presupune analizarea tuturor afirmaţiilor părţilor, ci doar a acelora cu caracter esenţial, chiar şi acestea din urmă putând fi tratate în mod global. Este obligatoriu ca judecătorul să analizeze, în mod real şi păstrându-şi echilibrul dar şi obiectivitatea, susţinerile ambelor părţi cu interese contrare în proces, dar doar acele susţineri care au legătură cu obiectul cauzei, cu fundamentul pretenţiilor deduse judecăţii şi cu soluţia ce urmează a se dispune, din perspectiva acestei soluţii, urmând a fi filtrate şi cenzurate respectivele susţineri, fie în sensul reţinerii, fie în cel al înlăturării lor.

Înalta Curte apreciază că, soluţia instanţei de fond este motivată judecătorul fondului arătând considerentele pentru care recurentul-reclamant nu îndeplineşte criteriile prevăzute la pct. 1 lit. a) şi f) din Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 132/2012, astfel nefiind îndeplinite condiţiile legale pentru formularea propunerii de ministrul apărării naţionale pentru acordarea gradului de general de brigadă în retragere.

Astfel fiind, Înalta Curte apreciază că acest motiv de recurs nu este întemeiat.

În ceea ce priveşte motivul de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ. ("când s-a încălcat autoritatea de lucru judecat")

Astfel, potrivit art. 488 alin. (1). 7 C. proc. civ. "casarea unor hotărâri se poate cere când s-a încălcat autoritatea de lucru judecat". De asemenea, conform art. 432 prima teză C. proc. civ. "excepţia autorităţii de lucru judecat poate fi invocată de instanţă sau de părţi în orice stare a procesului, chiar în faţa instanţei de recurs,".

După cum rezultă din prevederile art. 430-431 C. proc. civ., autoritatea de lucru judecat este un efect al hotărârii judecătoreşti, în virtutea căruia un litigiu soluţionat printr-o hotărâre judecătorească nu mai poate forma obiectul unui nou proces având acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi aceleaşi părţi.

Susţinerile potrivit cărora hotărârea recurată ar încălca autoritatea de lucru judecat, nu pot fi reţinute. Nu există nicio hotărâre definitivă care să fi dezlegat chestiunea de drept supusă judecăţii, şi anume acordarea gradului de general de brigadă în retragere recurentului B..

Sentinţa civilă nr. 805/2022 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, invocată de recurent, nu cuprinde în totalitate o dezlegare a chestiunii litigioase dedusă judecăţii în prezentul dosar.

În ceea ce priveşte motivul de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. ("când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material"), astfel după cum rezultă din dispoziţiile coroborate ale art. 486 alin. (1) lit. d) – 489 C. proc. civ., se reaminteşte că simpla nemulţumire a părţii faţă de hotărârea pronunţată nu este suficientă, ci recurentul trebuie să îşi exprime criticile de nelegalitate faţă de hotărârea atacată nefiind suficientă şi nici necesară o relatare a faptelor procesului, în condiţiile în care recursul nu are caracter devolutiv şi nu vizează situaţia de fapt.

Or, în cauză, recurentul-reclamant nu a arătat, în concret, în ce constau greşelile săvârşite de către instanţa de fond, în ceea ce priveşte greşita aplicare a normelor de drept material, pentru a putea fi încadrate în motivul prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1). 8 C. proc. civ.

În fine, menţionarea unor temeiuri de drept în cuprinsul cererii de recurs este lipsită de relevanţă, în contextul în care recurentul nu a precizat că acesta ar fi fost nesocotit, aplicat/interpretat greşit de către prima instanţă.

În aceste condiţii, Curtea constată că dispoziţiile art. 488 alin. (1). 8 C. proc. civ. au fost invocate strict formal, neimpunându-se aşadar verificarea legalităţii sentinţei recurate din perspectiva acestui motiv de casare.

Astfel fiind, Înalta Curte constată că susţinerile şi criticile formulate de recurent nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre temeinică şi legală.

6. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant B. împotriva sentinţei nr. 105 din 27 martie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Craiova – secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2022, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 22 mai 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.