Judicial re-employment appeal dismissed as unfounded due to lack of operational necessity

Şedinţa publică din data de 24 aprilie 2024

Asupra contestaţiei de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, reţine următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul contestaţiei deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată la data de 2 noiembrie 2023, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia de contencios administrativ şi fiscal, contestatoarea A., în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii ("CSM", "Consiliul"), a formulat contestaţie împotriva hotărârii nr. 2111 din 14 septembrie 2023 a Consiliului Superior al Magistraturi – secţia pentru Judecători, solicitând anularea actului atacat şi obligarea secţiei pentru judecători la emiterea hotărârii de reîncadrare la Judecătoria Craiova şi înaintarea către Preşedintele României în vederea emiterii decretului.

În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că, prin hotărârea nr. 1627 din 30 mai 2023, secţia pentru judecători a aprobat declanşarea procedurii de reîncadrare în funcţia de judecător pentru foştii judecători şi a aprobat calendarul procedurii de reîncadrare şi instanţele vizate de această procedură, printre care şi Judecătoria Craiova. Prin hotărârea nr. 2095 din 14 septembrie 2023, s-au constatat îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru reîncadrarea în funcţia de judecător, în temeiul art. 216 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a candidaţilor prevăzuţi în Anexă, printre care şi contestatoarea. Mai învederează că prin hotărârea nr. 2111 din 14 septembrie 2023, secţia pentru judecători a dispus respingerea cererii sale de reîncadrare la Judecătoria Craiova.

Contestatoarea redă conţinutul hotărârii atacate, arătând, în ceea ce priveşte cererea sa, că secţia pentru judecători a menţionat că analiza acesteia se va face, pe de-o parte, în raport de dispoziţiile legale ce prevăd că reîncadrarea se poate face numai la instanţe ce nu pot funcţiona corespunzător din cauza numărului mare al posturilor vacante sau din alte cauze obiective şi, pe de altă parte, din perspectiva interesului privat al solicitantei ce rezultă din aspectele de ordin motivaţional prezentate cu ocazia interviului. În ceea ce priveşte primul aspect, notat de secţie ca prioritar, s-a arătat că, în pofida numărului destul de mare de locul vacante, volumul de activitate al Judecătoriei Craiova se situează la nivel individual şi colectiv sub media naţională. În ceea ce priveşte interviul motivaţional, s-au reţinut numai două aspecte, respectiv faptul că reclamanta a subliniat dificultăţile create de un program prelungit şi că şi-a exprimat disponibilitatea de a funcţiona în cadrul instanţei atât timp cât îi va permite starea de sănătate. secţia a arătat, în continuarea motivării soluţiei, că la nivelul anilor 2020 şi 2021 volumul de activitate al Judecătoriei Craiova se situa mult sub media naţională şi că, în prezent, deşi volumul de activitate la nivelul acestei instanţe se situează tot sub media naţională, este cu mult augmentat faţă de cel înregistrat la nivelul anilor 2020-2021. În concluzie, s-a arătat că, în raport de aspectele relevate cu ocazia interviului nu se creează premisele asigurării unei mai bune funcţionări a Judecătoriei Craiova şi că nu este oportună reîncadrarea contestatoarei la această instanţa.

Susţine contestatoarea că secţia pentru judecători avea cunoştinţă despre faptul că volumul de activitate a Judecătoriei Craiova se situează sub media naţională, dar cu toate acestea a considerat că nu poate funcţiona normal, altfel nu ar fi fost necesară continuarea procedurii în ceea ce o priveşte pe contestatoare şi pe colega care a solicitat reîncadrarea la aceeaşi instanţă. Susţine că nu se mai impunea analizarea, prin hotărârea atacată, a bunei sau relei funcţionări a Judecătoriei Craiova, aspecte deja analizate prin hotărârea nr. 1627/30.05.2023, prin care s-a aprobat declanşarea procedurii de reîncadrare şi instanţele vizate de această procedură, printre care şi Judecătoria Craiova.

A mai susţinut contestatoarea că s-au făcut reîncadrări la instanţe care au avut volumul de activitate mult sub media naţională, cu locuri vacante mai puţine (la Judecătoria Braşov, cu două posturi vacante, s-au ocupat ambele posturi, iar, la Judecătoria Făget, cu un singur post vacant, volumul de activitate a fost mult sub media naţională), Judecătoria Craiova fiind singura al cărei volum de activitate pe anii 2020-2021 a fost analizat, niciuna dintre instanţele la care s-au făcut reîncadrări nefiind analizată din acest punct de vedere.

Cât priveşte cel de-al doilea aspect avut în vedere la respingerea cererii contestatoarei, arată contestatoarea că, din toate afirmaţiile sale, secţia a reţinut numai două, singurele interpretabile, anume că a subliniat dificultăţile create de un program prelungit de muncă şi că şi-a manifestat disponibilitatea de a funcţiona în cadrul instanţei atât timp cât îi va permite starea de sănătate. În ceea ce priveşte prima afirmaţie, contestatoarea susţine că a arătat în cadrul interviului că nu este normal un program de la orele 8:00 la orele 20:00, aşa cum se desfăşoară în prezent la Judecătoria Craiova, referindu-se la cele relatate de o colegă în activitate şi pentru a sublinia faptul ca Judecătoria Craiova nu funcţionează normal. Câtă vreme Judecătoria Craiova a fost inclusă pe lista instanţelor vizate de procedura de reîncadrare, însăşi secţia pentru judecători a considerat că această instanţă nu poate funcţiona normal. Colega în activitate se plângea de faptul că, din cauza lipsei de personal, judecătorii sunt copleşiţi de numărul mare de dosare. La momentul acesta, situaţia este mult mai gravă decât cea de referinţă din anul 2022, prezentată în hotărârea secţiei pentru judecători.

Mai susţine că, în cadrul interviului, în niciun moment nu a arătat că volumul de muncă i-ar crea dificultăţi foarte mari. Dimpotrivă, la întrebarea adresată pe acest aspect, a arătat că a avut şedinţe de judecată mixte, cu 100 de dosare, astfel încât este obişnuită să fac faţă unor astfel de situaţii. Nu a înţeles de ce s-a pus în discuţie volumul de activitate din anii 2020-2021, care au fost ani de pandemie, iar multe instanţe, printre care şi Judecătoria Craiova, au soluţionat un timp anume numai cauze urgente, poate pentru a se sublinia faptul că, de la data pensionării contestatoarei, respectiv 18 februarie 2021, volumul de activitate al Judecătoriei Craiova a crescut mult şi nu ar putea face faţă. Nu ştie nici de ce nu s-a analizat volumul de activitate din anul 2019, anterior pandemiei.

Ca o dovadă a faptului că este obişnuită să muncească şi a adus un aport considerabil la buna funcţionare a instanţei, contestatoarea depune, împreună cu prezenta cerere, procesul-verbal întocmit cu ocazia ultimei evaluări a activităţii sale profesionale, din cuprinsul căruia se poate observa că activitatea sa s-a situat mult peste media secţiei, a instanţei şi chiar peste cea înregistrată la nivel naţional. Chiar şi la numărul de dosare redactate peste termen, deşi acestea par multe, procentual, contestatoarea arată că se situează sub media pe secţie şi pe instanţă şi cu aproape un punct peste media naţională. Prin urmare, contrar celor reţinute în hotărârea atacată, reîncadrarea sa ar putea contribui la buna funcţionare, dacă nu a Judecătoriei Craiova în ansamblu, cel puţin a secţiei la care ar fi repartizată.

Cu privire la afirmaţia din cadrul interviului în sensul că va funcţiona atât timp cât îi va permite starea de sănătate, contestatoarea consideră că răspunsul la întrebarea secţiei este unul sincer şi general valabil pentru toţi colegii judecători în activitate care îndeplinesc sau nu condiţiile de pensionare, precum şi pentru colegii cărora li s-au admis cererile de reîncadrare şi care şi au exprimat disponibilitatea de a funcţiona cât mai mult timp. Învederează contestatoarea că, din certificatul medical depus la dosar, nu rezultă că a suferit de vreo boală ce nu îi va permite să desfăşoare activitatea, iar pe de altă parte câtă vreme a funcţionat la Judecătoria Craiova nu a beneficiat de concedii medicale repetate. Un alt candidat, la Judecătoria Braşov, a arătat în acelaşi sens, că va sta cel puţin trei ani sau cât îi va permite starea de sănătate, iar prin hotărârea nr. 2103/14.09.2023 a secţiei pentru judecători s-a reţinut că solicitantul are 53 de ani şi că astfel se creează premisa rămânerii mult timp în sistem, deşi contestatoarea avea aceeaşi vârstă şi în cazul său nu s-a ajuns la aceeaşi concluzie.

Faţă de aceste aspecte, apreciază contestatoarea că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru reîncadrarea sa în funcţia de judecător la Judecătoria Craiova, câtă vreme această instanţă nu poate funcţiona normal, dat fiind numărul mare de locuri vacante, iar afirmaţiile contestatoarei la interviu, considerate motiv al respingerii cererii, sunt reţinute nejustificat. Consideră că poate contribui la buna funcţionare a Judecătoriei Craiova, dată fiind experienţa sa profesională de peste 25 de ani numai în funcţia de judecător şi disponibilitatea de a funcţiona în cadrul judecătoriei cât mai mult timp.

2. Apărările formulate în cauză

Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta A., ca neîntemeiată.

După prezentarea situaţiei de fapt care a condus la emiterea hotărârii nr. 2111 din 14 septembrie 2023 a Consiliului Superior al Magistraturi – secţia pentru Judecători şi, consecutiv, la promovarea contestaţiei de faţă, intimatul susţine că hotărârea atacată respectă limitele şi scopul prevederilor legale în executarea cărora a fost adoptată, iar măsura dispusă a fost în mod exhaustiv şi adecvat motivată, neexistând elemente pe baza cărora să poată fi decelată o exercitare abuzivă a dreptului de apreciere, în sensul art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004. Solicitarea reclamantei de reîncadrare în funcţia de judecător la Judecătoria Craiova a fost analizată de secţia pentru judecători în acord deplin cu competenţele ce îi revin, cu aplicarea corespunzătoare a dispoziţiilor legale şi regulamentare incidente şi anume cele ale art. 216 alin. (2) - (3) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, coroborate cu prevederile art. 1 - 2 din Metodologia privind reîncadrarea în funcţia de judecător aprobată prin Hotărârea nr. 423/23.03.2023 a secţiei pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

În raport de aceste prevederi legale, precum şi de art. 9 din Metodologie, arată intimatul că gestionarea resurselor umane în sistemul judiciar intră în competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, revenind secţiei corespunzătoare atribuţia de a aprecia cu privire la oportunitatea măsurilor privind organizarea şi funcţionarea şi instanţelor, dar şi a celor privind drepturile magistraţilor, cu asigurarea respectării unui just echilibru între interesul general privind buna funcţionare a instanţelor şi interesul privat al solicitantului. Raportul juridic de drept administrativ este supus principiului proporţionalităţii între interesul public pe care autoritatea publică are misiunea de a-l aduce la îndeplinire şi măsurile individuale dispuse în exercitarea competenţei ce îi este conferită tocmai în scopul satisfacerii interesului public.

În virtutea acestor prerogative cu care a fost învestită, secţia pentru judecători a procedat la analiza cererii reclamantei, pe de-o parte prin raportare la necesităţile sistemului judiciar, în speţă ale instanţei la care s-a solicitat reîncadrarea în funcţie (Judecătoria Craiova), iar pe de altă parte în raport de interesul privat al solicitantei, respectiv al aspectelor de ordin motivaţional prezentate cu ocazia susţinerii interviului, concluzionând în mod corect că, prin raportare la aceste criterii, nu era oportună reîncadrarea reclamantei la acel moment.

Învederează intimatul că simpla formulare a unei cereri de reîncadrare de către un fost magistrat care îndeplineşte condiţiile formale prevăzute de art. 216 alin. (2) - (3) din Legea nr. 303/2022, respectiv art. 2 şi 5 din Metodologie nu conduce în mod automat la reîncadrarea acestuia în funcţie, secţia corespunzătoare păstrând, în continuare, dreptul de a aprecia asupra oportunităţii emiterii unui astfel de act administrativ, după luarea în considerare şi a altor elemente de fapt relevante cauzei, cum prevăd în mod expres şi dispoziţiile art. 9 din Metodologie.

Secţia pentru judecători a reţinut că, la momentul analizei cererii de reîncadrare, volumul de activitate la nivelul Judecătoriei Craiova, deşi se situa sub media naţională, depăşea volumul înregistrat la nivelul anilor 2020 -2021. Acest aspect prezintă relevanţă deosebită în condiţiile în care volumul de activitate al Judecătoriei Craiova la momentul analizei cererii de reîncadrare depăşea volumul de activitate din perioada 2020-2021, în care reclamanta exercita funcţia de judecător în cadrul aceleiaşi instanţe, împrejurare ce determină premisa unui mod diferit de desfăşurare a activităţii la Judecătoria Craiova, inclusiv în sensul unui program prelungit de muncă. În acest context, în mod corect a apreciat secţia pentru judecători că modul critic de raportare al reclamantei la un program de muncă prelungit, precum şi disponibilitatea acesteia de a funcţiona în cadrul instanţei în raport de situaţia sa personală reprezintă elemente esenţiale pentru a stabili contribuţia reclamantei la asigurarea bunei funcţionări a instanţei unde a solicitat reîncadrarea, în condiţiile în care situaţia instanţei respective s-a schimbat faţă de momentul pensionarii acesteia.

Reiterează intimatul argumentul că fiecare cerere de reîncadrare în funcţia de judecător se analizează în raport de circumstanţele sale concrete (specificul şi nevoile fiecărei instanţei implicate în procedură, respectiv aspectele de ordin motivaţional ale fiecărui candidat în parte), în scopul gestionării corecte a resurselor umane de la nivelul instanţelor judecătoreşti, iar în urma unei asemenea analize individualizate, secţia pentru judecători a stabilit că prin reîncadrarea doamnei A. la Judecătoria Craiova nu s-ar fi îmbunătăţit situaţia acelei instanţe, nefiind create premisele unei mai bune funcţionări a instanţei în discuţie.

Faţă de aceste aspecte, secţia pentru judecători nu s-a îndepărtat de la scopul legii şi nu a acţionat în mod nerezonabil ori cu încălcarea limitelor marjei de apreciere atunci când a dispus respingerea cererii de reîncadrare formulate de reclamantă.

3. Răspunsul la întâmpinare

Contestatoarea A. a depus răspuns la întâmpinarea formulată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, prin care a reiterat susţinerile din cuprinsul cererii de chemare în judecată.

II. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând contestaţia formulată, în raport de actele şi lucrările dosarului şi de dispoziţiile legale aplicabile, constată că aceasta este neîntemeiată, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Prin hotărârea nr. 1627/30.05.2023, secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat declanşarea procedurii de reîncadrare în funcţia de judecător pentru foştii judecători, potrivit art. 216 alin. (2) – (3) din Legea nr. 303/2022. Ulterior, prin hotărârile nr. 1662/08.06.2023 şi nr. 1725/15.06.2023, secţia pentru judecători a decis completarea hotărârii nr. 1627/30.05.2023, în sensul suplimentării listei instanţelor judecătoreşti avute în vedere pentru ocuparea posturilor vacante de judecător, prin procedura de reîncadrare.

În conformitate cu prevederile art. 9 din Metodologia privind reîncadrarea în funcţia de judecător aprobată prin Hotărârea nr. 423/23.03.2023 a secţiei pentru judecători din cadrul Consiliul Superior al Magistraturii ("Metodologia"), secţia pentru judecători a constatat îndeplinite condiţiile pentru reîncadrarea în funcţia de judecător, în temeiul art. 216 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 303/2022, a candidaţilor prevăzuţi în anexă, printre care şi contestatoarea A., care a activat ca judecător la Judecătoria Craiova şi a fost eliberată din funcţie prin pensionare începând cu data de 18.02.2021, prin decretul nr. 125/18.02.2021 al Preşedintelui României, publicat în Monitorul Oficial nr. 167/18.02.2021.

Analizând cererea contestatoarei de reîncadrare la Judecătoria Craiova, în raport de prevederile art. 216 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 şi a dispoziţiilor din Metodologie, precum şi de aspectele relevate cu ocazia susţinerii interviului, prin hotărârea nr. 2111/14.09.2023 secţia pentru judecători din cadrul CSM a respins cererea contestatoarei A., apreciind că reîncadrarea acesteia nu ar fi aptă să creeze premisele asigurării unei mai bune funcţionări a Judecătoriei Craiova. În motivarea actului administrativ contestat au fost expuse date relevante, respectiv situaţia de personal şi volumul de activitate al instanţei la care s-a solicitat reîncadrarea în funcţia de judecător - Judecătoria Craiova, atât în perioada în care contestatoarea a activat ca judecător, cât şi în prezent, precum şi aspectele de ordin motivaţional prezentate de contestatoare cu ocazia susţinerii interviului, din coroborarea cărora secţia pentru judecători a conchis că nu este oportună reîncadrarea solicitantei la Judecătoria Craiova.

Împotriva acestei hotărâri, reclamanta A. a formulat prezenta contestaţie, susţinând motive de nelegalitate ce pot fi subsumate următoarelor argumente: (i) îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru a fi reîncadrată în funcţia de judecător; (ii) greşita analizare a situaţiei şi volumului de activitate al Judecătoriei Craiova, acest aspect fiind deja stabilit prin hotărârea nr. 1627/30.05.2023, de aprobare a declanşării procedurii de reîncadrare în funcţia de judecător pentru foştii judecători; (iii) afirmaţiile contestatoarei din cadrul interviului au fost greşit evaluate şi interpretate.

Raportat la aceste critici de nelegalitate, Înalta Curte constată că prezenta contestaţie este neîntemeiată, hotărârea nr. 2111/14.09.2023 fiind emisă de secţia pentru judecători a CSM cu respectarea limitele şi scopului prevederilor legale în executarea cărora a fost adoptată, neexistând elemente pe baza cărora să poată fi decelată o exercitare abuzivă a dreptului de apreciere al autorităţii emitente, în sensul art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Pentru a răspunde criticilor contestatoarei, Înalta Curte reţine că potrivit art. 216 din Legea nr. 303/2022 "(2) Reîncadrarea în funcţia de judecător sau procuror a foştilor judecători sau procurori eliberaţi din funcţie prin pensionare se face fără concurs la instanţele sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea în cadrul cărora au dreptul să funcţioneze potrivit gradului profesional avut la data pensionării. Reîncadrarea se face numai la instanţe sau parchete care nu pot funcţiona normal din cauza numărului mare al posturilor vacante ori din alte cauze obiective şi numai dacă judecătorul sau procurorul a fost eliberat din funcţie prin pensionare în ultimii 3 ani anterior reîncadrării. Pe perioada reîncadrării, cuantumul pensiei de serviciu se reduce cu 85%. Prevederile prezentului alineat se aplică în mod corespunzător şi celuilalt personal prevăzut la alin. (1). (3) Reîncadrarea în funcţie se face cu respectarea competenţei prevăzute de lege pentru numirea în aceste funcţii.".

În mod similar, dispoziţiile art. 1 şi art. 2 din Metodologie stabilesc că,,(1) Foştii judecători eliberaţi din funcţie prin pensionare pot fi reîncadraţi în funcţia de judecător, fără concurs, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi de prezenta metodologie. (2) Reîncadrarea se poate face numai la instanţe care nu pot funcţiona normal din cauza numărului mare al posturilor vacante ori din alte cauze obiective, în limita posturilor alocate pentru această procedură." (art. 1), respectiv "Pot fi reîncadraţi în funcţia de judecător foştii judecători care îndeplinesc următoarele condiţii: a) au fost eliberaţi din funcţie prin pensionare în ultimii 3 ani anteriori reîncadrării; b) îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 5 alin. (3) lit. a), c) şi e) din Legea nr. 303/2022; c) au dreptul să funcţioneze, potrivit gradului profesional avut la data pensionării, la instanţa sau instanţele pentru care au optat prin cererea de reîncadrare." (art. 2). Totodată, potrivit art. 8 şi art. 9 din Metodologie "În vederea soluţionării cererilor de reîncadrare în funcţia de judecător, persoanele ... sunt ascultate de secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la aspectele referitoare la motivaţia profesională" (art. 8), respectiv "Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 2, precum şi alte elemente de fapt relevante care pot fi verificate şi apreciază asupra cererii" (art. 9).

În ceea ce priveşte primul motiv de nelegalitate invocat de contestatoare, Înalta Curte constată că, deşi contestatoarea a susţinut că întrunea toate condiţiile prevăzute de normele legislative anterior citate pentru admiterea cererii de reîncadrare, totuşi această împrejurare nu conferă un drept la reîncadrare, respectiv nu obligă intimatul la adoptarea unei soluţii de admitere a cererii. Astfel, Legea conferă judecătorului doar o vocaţie la reîncadrarea în funcţie, care poate fi valorificată doar în anumite condiţii, care să corespundă, totodată, cerinţelor sistemului judiciar. Altfel spus, analiza criteriilor prevăzute de textele de lege incidente nu presupune doar o examinare formală din partea intimatului, ci implică şi o analiză de oportunitate, în scopul gestionării corecte a resurselor umane în sistemul judiciar.

Referitor la cel de-al doilea rând de critici, reclamanta a contestat analiza pe care intimatul a făcut-o în cuprinsul hotărârii atacate cu privire la situaţia şi volumul de activitate al Judecătoriei Craiova, vizată prin cererea de reîncadrare, susţinând, în esenţă, că această analiză a fost deja efectuată la momentul declanşării procedurii de reîncadrare, constituind fundamentul acestei proceduri, astfel că nu mai prezenta utilitate la data analizării cererilor depuse de persoanele interesate în reîncadrarea la această instanţă.

Într-adevăr, Înalta Curte reţine că, în cuprinsul hotărârii atacate, secţia pentru judecători a menţionat situaţia Judecătoriei Craiova, respectiv situaţia posturilor ocupate şi a celor vacante, precum şi încărcătura cauzelor pe judecător şi pe schemă aferente anilor 2020-2021, când contestatoarea era în activitate, raportat la aceleaşi elemente statistice aferente anului 2022, anterior declanşării procedurii de reîncadrare. Această analiză nu vine în contradicţiei cu cele stabilite prin hotărârea nr. 1627/30.05.2023 a secţiei pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, prin care s-a aprobat declanşarea procedurii de reîncadrare în funcţie pentru foştii judecători, şi nici nu este lipsită de utilitate practică, examinarea condusă de secţie în cuprinsul hotărârii nr. 1627/2023, respectiv în cuprinsul hotărârii nr. 2111/2023 servind unor scopuri diferite.

Din interpretarea tuturor dispoziţiilor legale şi regulamentare privitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor rezultă că gestionarea resurselor umane în sistemul judiciar, prin ocuparea posturilor vacante, raportat la raţiunile şi necesităţile sistemului judiciar, reprezintă atributul exclusiv al intimatului Consiliul Superior al Magistraturii. Noţiunea de utilitate se apreciază prin raportare la posturile vacante existente la instanţe sau parchete şi vizează, în esenţă, îndeplinirea de către acestea a tuturor condiţiilor necesare pentru a putea fi incluse în lista posturilor disponibile pentru reîncadrare, în timp ce conceptul de oportunitate se analizează prin raportare la măsura ce urmează a fi dispusă de organul emitent, în speţă reîncadrarea, şi constă în capacitatea acestuia de a alege, dintre mai multe soluţii posibile şi egale în aceeaşi măsură, pe cea care corespunde cel mai bine interesului public care trebuie satisfăcut.

Examinând considerentele hotărârii atacate rezultă că secţia pentru judecători a reţinut că, în pofida constatării la nivelul anului 2022 a unui volum de activitate sub media naţională, acest volum este cu mult augmentat faţă de cel înregistrat la nivelul anilor 2021-2022, când contestatoarea se afla în activitate, aspect care, coroborat cu răspunsurile la interviu ale contestatoarei, au condus spre concluzia că reîncadrarea sa nu ar crea premisele asigurării unei mai bune funcţionări a Judecătoriei Craiova.

Înalta Curte nu va achiesa la susţinerile contestatoarei, constatând că analiza situaţiei Judecătoriei Craiova putea fi efectuată de intimat cu ocazia soluţionării cererii de reîncadrare, din perspectiva caracterului oportun al reîncadrării reclamantei la această instanţă. Existenţa unui număr de posturi utile pentru reîncadrare şi depunerea de către contestatoare a unei cereri care întrunea condiţiile formale de reîncadrare prevăzute de art. 216 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 nu împiedică examinarea comparativă a situaţiei statistice a instanţei vizate de cerere. Dimpotrivă, aceasta reprezintă un element de fapt relevant în aprecierea oportunităţii emiterii actului administrativ, potrivit art. 9 din Metodologie, în contextul modificărilor ivite în activitatea Judecătoriei Craiova între momentul la care contestatoarea a exercitat funcţia de judecător în cadrul aceleiaşi instanţe şi momentul la care se analizează solicitarea acesteia de reîncadrare.

Nu poate fi reţinut nici argumentul contestatoarei în sensul că, la analiza situaţiei Judecătoriei Craiova, nu ar fi trebuit luaţi în considerare anii 2020-2021, ci anul 2019, câtă vreme intimatul s-a raportat la o perioadă relevantă din ultima parte a activităţii reclamantei (2 ani), extinderea acestei perioade nefiind rezonabil argumentată de contestatoare.

În ceea ce priveşte cel de-al treilea motiv de nelegalitate, Înalta Curte reţine că reclamanta a contestat modalitatea de apreciere şi valorificare a răspunsurilor pe care le-a dat la interviu, mai exact a două dintre afirmaţiile pe care le-a făcut în cadrul acestei probe.

În hotărârea atacată, intimatul a reţinut că solicitanta şi-a manifestat disponibilitatea de a funcţiona în cadrul instanţei atât timp cât îi va permite starea de sănătate şi, totodată, că a subliniat dificultăţile create de un program prelungit de muncă. Contestatoarea nu a negat aceste răspunsuri, însă a oferit o contextualizare a lor, raportat la volumul de activitate al instanţei, care presupune un program prelungit de muncă, subliniind totodată că starea sa de sănătate actuală este una bună, conform documentelor medicale depuse la dosar.

Înalta Curte constată că, raportat la raţiunile şi necesităţile sistemului judiciar, analiza cererii de reîncadrare formulate de contestatoarea A. s-a efectuat prin prisma elementelor prevăzute de art. 216 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 şi art. 1 şi 2 din Metodologie, pentru a asigura luarea unei decizii obiective, în condiţii de legalitate şi oportunitate şi în raport de circumstanţele concrete relevate de situaţia contestatoarei, urmărindu-se menţinerea unui echilibru între interesul public, pe care Consiliul Superior al Magistraturii are obligaţia să-l ocrotească în exercitarea rolului său de garant al independenţei justiţiei, şi interesul legitim privat.

Analiza motivaţiei profesionale a contestatoarei la revenirea în profesie face parte dintre elementele care pot fi avute în vedere de intimat în aprecierea oportunităţii reîncadrării în funcţie, iar disponibilitatea reclamantei de a funcţiona în cadrul instanţei, în actualele condiţii ale volumului de activitate, este relevantă pentru situaţia instanţei la care se doreşte reîncadrarea. În condiţiile în care situaţia Judecătoriei Craiova s-a schimbat de la momentul la care reclamanta funcţiona la acea instanţă (perioada 2020-2021), afirmaţiile acesteia, făcute cu ocazia interviului susţinut în faţa secţiei pentru judecători, referitoare la dificultăţile unui program prelungit de lucru şi la intenţia rămânerii în funcţie condiţionat de aspecte de ordin personal, sunt elemente de natură a contura decizia intimatului de a o reîncadra sau nu pe contestatoare la instanţa respectivă. Astfel, examinând răspunsurile la interviu ale contestatoarei coroborat cu volumul de activitate şi posturile vacante ale instanţei, secţia pentru judecători a apreciat că reclamanta A. nu a creat convingerea privind oportunitatea reîncadrării sale în funcţia de judecător la Judecătoria Craiova, respectiv că luarea acestei măsuri ar asigura premisele unei mai bune funcţionări a instanţei.

Or, oportunitatea se află în strânsă legătură cu puterea discreţionară a administraţiei publice, existând o marjă de liberă apreciere a autorităţii, care, în vederea atingerii scopului indicat de legiuitor, poate alege anumite măsuri, în limitele competenţei sale. Cenzurarea acestor măsuri nu cade în sarcina instanţei de contencios administrativ decât în ipoteza sesizării unui exces de putere, situaţie nerelevată în proces nici din perspectiva invocată de contestatoare, anume aceea a luării de către intimat a deciziei de reîncadrare pe funcţie a altor candidaţi. Deciziile luate de secţia pentru judecători cu privire la alţi candidaţi nu sunt determinante pentru situaţia contestatoarei, fiecare cerere fiind evaluată individual, în raport de circumstanţe concrete, respectiv situaţia instanţei vizate de reîncadrare şi aspectele de ordin motivaţional ale fiecărui candidat în parte.

În concluzie, întrucât contestatoarea nu a relevat motive de nelegalitate apte să conducă la anularea hotărârii atacate, Înalta Curte, în temeiul art. 29 alin. (5) – (6) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, va respinge contestaţia formulată de contestatoarea A., ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestaţia formulată de contestatoarea A., în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, împotriva Hotărârii nr. 2111 din 14 septembrie 2023 a Consiliului Superior al Magistraturi – secţia pentru Judecători, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 24 aprilie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.