Conflict between competing cattle breeding programs: CJUE interpretation of EU Regulation 1012/2016 on recognition of new breeding companies for the same breed and territory.

Şedinţa publică din data de 12 martie 2025

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Braşov la data de 09.04.2021, sub dosar nr. x/2021, reclamanta A. "Bălţată Românească" tip Simmental, în contradictoriu cu pârâtele Agenţia Naţională pentru Zootehnie "Prof. dr. G. K. Constantinescu" şi B. din judeţul Mureş, a solicitat anularea deciziei nr. 698/04.11.2020 emisă de Agenţia Naţională pentru Zootehnie "Prof. Dr. G. K. Constantinescu" în baza căreia se eliberează recunoaşterea nr. 17/04.11.2020 pentru B. din judeţul Mureş în vederea recunoaşterii ca societate de ameliorare în conformitate cu art. 4 alin. (3) din Regulamentul (CE) 1012/2016 în scopul desfăşurării unui program de ameliorare cu animale de reproducţie de rasă pură, înscrise în registrul genealogic condus de aceasta, ca fiind nelegală şi netemeinică; anularea deciziei nr. 727/24.11.2020 emisă de Agenţia Naţională pentru Zootehnie "Prof. Dr. G. K. Constantinescu prin care se aprobă programul de ameliorare" B. din Judeţul Mureş " pentru rasa A., ca fiind nelegală şi netemeinică; cu cheltuieli de judecată.

La termenul de judecată din data de 03.06.2021, petenţii S.C. C. S.R.L., S.C. D. S.R.L., S.C. E. S.R.L., S.C. F. S.R.L., S.C. G. S.R.L., S.C. H. S.R.L., I., J., K., L., M. şi N. au depus la dosar cerere de intervenţie accesorie formulată în favoarea pârâtei B. din Judeţul Mureş, în temeiul art. 61 alin. (3) din C. proc. civ.

2. Hotărârile atacate

2.1. Prin încheierea de şedinţă din 16 septembrie 2021, Curtea de Apel Braşov a încuviinţat în principiu cererea de intervenţie accesorie formulată în cauză, faţă de dispoziţiile art. 61 alin. (3), art. 63 şi art. 64 alin. (2) C. proc. civ., precum şi efectuarea unei expertize tehnice specialitatea zootehnie, probă solicitată de reclamantă.

2.2. Prin încheierea de şedinţă din 9 decembrie 2021, Curtea de Apel Braşov a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii, invocată de pârâta B. din Judeţul Mureş, reţinând că vătămarea invocată de către reclamantă vizează un interes privat, respectiv pretinsa compromitere a propriului program de ameliorare, anterior încuviinţat, autorizat şi aflat în desfăşurare, aşa încât, reclamanta justifică în cauză interesul privat prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (2) şi art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004.

2.3. Prin încheierea de şedinţă din 16 decembrie 2021, Curtea de Apel Braşov a respins cererea de recuzare a doamnei judecător O., preşedintele completului de judecată, formulată de către intervenienţi.

2.4. Prin încheierea de şedinţă din 06 iulie 2022, Curtea de Apel Braşov a respins cererea de recuzare a doamnei judecător O., preşedintele completului de judecată, formulată de pârâta B. din Judeţul Mureş.

2.5. Prin încheierea de şedinţă din 10 noiembrie 2022, Curtea de Apel Braşov a admis excepţia tardivităţii formulării cererii de recuzare a expertului tehnic judiciar desemnat în cauză; a respins obiecţiunile la raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză, formulate de către pârâte şi interveniente; a respins cererea de diminuare a decontului şi a încuviinţat decontul final în sumă de 24.900 RON; a pus în vedere reclamantei A. obligaţia de a achita diferenţă decont x.400 RON şi de a face dovada achitării; a respins cererea de amânare solicitată de apărătorii intervenienţilor şi pârâtei B. din Judeţul Mureş pentru a se face de către reclamantă dovada achitării diferenţei onorariului expertului şi pentru ca dezbaterile pe fond să aibă loc separat, la un viitor termen de judecată; a amânat cauza în vederea soluţionării cererii de recuzare împotriva preşedintelui completului de judecată, formulată de către pârâtă B. din Judeţul Mureş şi intervenienţi.

2.6. Prin încheierea de şedinţă din 22 noiembrie 2022, Curtea de Apel Braşov a respins cererea de recuzare formulată de pârâta B. din Judeţil Mureş şi de intervenienţi.

2.7. Prin sentinţa nr. 162 din 08 decembrie 2022, Curtea de Apel Braşov – secţia contencios administrativ şi fiscal:

- a admis acţiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtele Agenţia Naţională pentru Zootehnie "Profesor dr. G. K. Constantinescu" şi B. din Judeţul Mureş;

- a anulat Decizia nr. 698/04.11.2020 şi Decizia nr. 727/24.11.2020 emise de pârâta Agenţia Naţională pentru Zootehnie "Profesor dr. G. K. Constantinescu";

- a respins cererea de intervenţie accesorie în interesul pârâtei B. din Judeţul Mureş, formulată de intervenienţii: S.C. C. S.R.L., S.C. D. S.R.L., S.C. E. S.R.L., S.C. F. S.R.L., S.C. G. S.R.L., S.C. H. S.R.L., I., J., K., L., M., N.;

- a obligat pârâtele la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă în sumă de 37.300 RON.

3. Recursurile exercitate în cauză

3.1. Împotriva sentinţei a declarat recurs pârâta Agenţia Naţională pentru Zootehnie "Prof. dr. G. K. Constantinescu", solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate şi în rejudecare să se respingă cererea de chemare în judecată, ca fiind neîntemeiată, susţinând că judecătorul fondului a interpretat greşit normele de drept material.

Prima critică se referă la nelegalitatea extrinsecă a actelor administrative, reţinută de instanţa de fond, arătându-se, în combatere, că un funcţionar public sau un serviciu din cadrul unei instituţii publice nu-şi poate asuma răspunderea privitor la legalitatea şi emiterea actelor administrative, ci doar conducătorul acesteia.

Mai mult, în lipsa unor proceduri sau acte premergătoare, se aplică Regulamentul European 102/2016, care, într-adevăr, nu poate să conţină dispoziţii privitor la modul de organizare si funcţionare al unei instituţii publice, dar nici nu era necesar acest lucru atât timp cât reglementează condiţiile adoptării unor acte administrative aflate sub incidenţa lor directă şi în baza cărora se asigură finanţare din fondurile UE.

În ceea ce priveşte condiţiile de nelegalitate intrinsecă, aşa cum a fost definită de judecătorul fondului, respectiv încălcarea prevederilor Regulamentului 1012/2016 şi a dispoziţiilor legii naţionale, arată că acestea au fost interpretate greşit, întrucât aprobarea unui program de ameliorare este o operaţiune ulterioară recunoaşterii calităţii de societate de ameliorare.

În concluzie, consideră că recunoaşterea B. din judeţul Mureş ca societate de ameliorare s-a făcut cu respectarea tuturor prevederilor legale europene şi naţionale în vigoare.

3.2. Pârâta B. DIN JUDEŢUL MUREŞ, alături de intervenienţii S.C. C. S.R.L., S.C. D. S.R.L., S.C. E. S.R.L., S.C. F. S.R.L., S.C. G. S.R.L., S.C. H. S.R.L., I., J., K., L., M., N. au formulat recurs împotriva sentinţei, precum şi împotriva încheierii civile din 9 decembrie 2021, a încheierii civile din 16 septembrie 2921, a încheierii civile din 10 noiembrie 2022, a încheierii civile din 16 decembrie 2021, a încheierii civile din 6 iulie 2022 şi a încheierii civile din 22 noiembrie 2022, solicitând admiterea recursului şi, în principal, casarea hotărârii şi trimiterea cauzei spre o nouă judecată instanţei de fond, iar în subsidiar, casarea în totalitate a hotărârii, admiterea cererii de intervenţie şi respingerea cererii de chemare în judecată.

Criticile de nelegalitate au fost încadrate la punctele 5, 6 şi 8 ale art. 488 C. proc. civ.

În ceea ce priveşte încheierea civilă din 09.12.2022 şi încheierea civilă din 16.12.2021, arată că în mod greşit a fost respinsă excepţia inadmisibilităţii acţiunii ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 1 din Legea contenciosului administrativ, respectiv a lipsei interesului privat în cauză. Reclamanta nu a dovedit că este titulara unui drept subiectiv care a fost încălcat prin emiterea actelor administrative atacate. Lipsind dreptul subiectiv privat, devine imposibil a se dovedi lezarea unui interes legitim privat. Ca argument de text, recurenţii fac trimitere la Regulamentul 1012/2016, punctul 21 din Preambul care anihilează posibilitatea reclamantei de a pretinde o vătămare de ordin economic sau ca urmare a scoaterii din programul său de ameliorare a unui număr de capete.

Au mai susţinut aceştia că acţiunea reclamantei nu îndeplinea nici cerinţele art. 32 C. proc. civ., care conduceau la lipsa calităţii de persoană vătămată, după cum înţeleg să critice modul în care instanţa, fără a uni excepţia cu fondul, s-a antepronunţat asupra soluţiei pe care urma să o pronunţe în cauză, acesta fiind motivul pentru care au înţeles să formuleze cerere de recuzare la termenul din 09.12.2021, cerere care a fost, însă, respinsă.

Circumscris pct. 6 teza I a art. 488 C. proc. civ., recurenţii arată că instanţa constată şi motivează existenţa interesului privat doar cu privire la cel de-al doilea petit al acţiunii în contencios administrativ, care are ca obiect Decizia nr. 727/24.11.2020, motivarea lipsind cu desăvârşire cu privire la primul petit, care are ca obiect decizia nr. 698/04.11.20220.

În ceea ce priveşte încheierea civilă din 16 septembrie 2021, prin care s-a admis expertiza tehnică judiciară în specialitatea zootehnie şi încheierea civilă din 10.11.2022, prin care s-au respins obiecţiunile la raportul de expertiză, au învederat recurenţii că instanţa a admis o probă care să lămurească o chestiune de drept şi nu una de fapt, fiind, astfel, încălcate prevederile art. 333 C. proc. civ., ceea ce face incident motivul de nelegalitate cuprins la pct. 5 al art. 488 C. proc. civ.

Respectiv, astfel cum au dezvoltat prin răspunsul la întâmpinare, au considerat că obiectivul încuviinţat de instanţa de judecată, acela de a verifica dacă aprobarea mai multor programe de ameliorare pe teritoriul României cu privire la aceeaşi rasă A. produce sau nu consecinţe negative asupra uneia şi aceleiaşi rase, era inadmisibil, întrucât, pentru a putea analiza eventuale consecinţe negative asupra uneia şi aceleiaşi rase, era necesar, din punct de vedere tehnic, ca măcar o generaţie de urmaşi ai vacilor pe care se desfăşoară programul de ameliorare să se nască şi să ajungă la maturitate, iar acest fapt presupune trecerea a minim 4-5 ani de la debutul programului de ameliorare, timp care, în speţă nu a trecut.

Cât priveşte obiectivul dacă se justifică aprobarea a noi programe de ameliorare având în vedere legislaţia naţională şi europeană, precizează că aceasta reprezintă o chestiune de analiză a oportunităţii emiterii unei decizii administrative, apanaj exclusiv al puterii executive, respectiv al autorităţii competente şi nu al instanţei de judecată.

Referitor la încheierea din 10.11.2022 prin care au fost respinse obiecţiunile la raportul de expertiză, dezvoltând critica, au menţionat recurenţii că obiecţiunile formulate vizau lămurirea unor aspecte reţinute de expert în raportul de expertiză, precum existenţa unor concluzii contradictorii în cadrul raportului, dar şi solicitarea de a enunţa în mod concret care sunt consecinţele negative pe care le-a reţinut în mod generic, fără a fi explicate sau exemplificate, apărând ca veritabile situaţii ipotetice. Or, prin respingerea obiecţiunilor, judecătorul a încălcat îndatorirea sa de a stărui, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale, nesocotind astfel prevederile art. 22 C. proc. civ.

În privinţa recursului împotriva încheierilor prin care s-au respins cererile de recuzare, acesta a fost formulat în considerarea art. 53 alin. (1) C. proc. civ., apreciindu-se, în esenţă, că judecătorul învestit cu soluţionarea cauzei s-a antepronunţat, încălcând limitele disponibilităţii procesului civil.

Referitor la sentinţa civilă pronunţată, au indicat incidenţa motivului de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., arătând că hotărârea a fost dată cu încălcarea si aplicarea greşită a normelor de drept material, instanţa interpretând în mod eronat dispoziţiile legale naţionale şi europene.

Astfel, în ceea ce priveşte motivele de nelegalitate extrinseci, arată, în esenţă, că acestea nu pot sta la baza motivării unei decizii de anulare a celor două acte administrative, pretinsa încălcare de către funcţionarii ANZ a Procedurilor operaţionale S.A. 73/11.01.2019 şi S.A. 79/26.02.2019 sau a ROF 11616/27.08.2020 nefiind un motiv de nelegalitate a actelor administrative.

Contrar celor susţinute de instanţă, legalitatea sau nelegalitatea Deciziilor nr. 698/04.11.2020 şi nr. 727/24.11.2020 poate fi apreciată exclusiv prin prisma îndeplinirii condiţiilor de fond impuse de Regulamentul European 1012/2016 ca act normativ primordial, cu aplicabilitate directă şi prioritară faţă de legislaţia naţională. O încălcare a unor atribuţii a funcţionarilor ANZ poate fi sancţionată avându-se în vedere raporturile dintre aceştia şi angajator, neconstituind o încălcare de natură a atrage o nelegalitate în sens administrativ.

În speţă nu a existat un exces de putere din partea directorului ANZ. Directorul ANZ, în emiterea deciziilor favorabile, a avut în vedere atât concluziile Comisiei din cadrul ANZ, ca etapă prealabilă şi obligatorie în emiterea deciziilor, dar şi un alt act, despre existenţa căruia au aflat ulterior, şi anume Avizul favorabil al Oficiului Judeţean pentru Zootehnie Mureş.

În ceea ce priveşte motivele de nelegalitate intrinsecă, arată că instanţa a realizat o interpretare eronată a dispoziţiilor legale care privesc procedurile de acreditare, art. 4 şi art. 8 din Regulament, dar şi o greşită aplicare a prevederilor art. 10 din Regulament.

Astfel, contrar celor reţinute de prima instanţă, programul de ameliorare viza un număr suficient de mare de animale de reproducţie din rasa Bălţata românească şi un număr suficient de crescători, petenta intenţionând să îl desfăşoare pe întreg teritoriul României.

Cererea de înaintare (denumită formal de aprobare) a proiectului de program de ameliorare, nr. 591, a fost însoţită de proiectul de program, astfel cum prevede art. 4 alin. (3) lit. d) din Regulamentul 1012/2016.

De altfel, din art. 6 din Regulament rezultă faptul că aprobarea programului de ameliorare nu este concomitentă cu recunoaşterea societăţii de ameliorare şi că ulterior recunoaşterii societatea nu este obligată să supună spre aprobare un program conform proiectului de program depus în documentaţia de recunoaştere, ci poate supune spre aprobare un program de ameliorare care să vizeze o altă rasă.

De asemenea, din Referatul de la fila x rezultă faptul că petenta ACTJM a transmis, până la momentul emiterii Deciziei 698/04.11.2020, documentele care se considerau a fi lipsă de la dosarul administrativ şi că a remediat "neconformităţile specificate anterior". După cum, referitor la menţiunea că "ACTJM nu face dovada că are animale de reproducţie de rasă pură", subliniază că nici nu avea o obligaţie legală în acest sens şi nu avea cum să facă această dovada, deoarece, ca moment administrativ, Referatul a fost emis în cadrul procedurii de recunoaştere ca societate de ameliorare. Doar după emiterea deciziei de recunoaştere ACTJM putea deschide un registru genealogic şi apoi înscrie animale în acesta.

Aşadar, se conchide în sensul că niciunul din motivele de nelegalitate reţinute de instanţa de fond nu sunt susţinute de textele legale invocate în sprijinul lor, din contră, rezultă că la momentul emiterii Deciziei 698/04.11.2020, de recunoaştere a ACTJM ca societate de ameliorare, toate condiţiile prevăzute de art. 4 din Regulamentul 1012/2016 erau îndeplinite. Motivele de refuz exprimate de funcţionarii ANZ şi reţinute ca motive de nelegalitate în hotărârea recurată vizau oportunitatea aprobării programului de ameliorare, aspecte care nu puteau fi avute în vedere la momentul recunoaşterii societăţii de ameliorare.

În sfârşit, au menţionat recurenţii, în speţă nu sunt incidente prevederile art. 10 din Regulamentul 1012/2016, întrucât nicio probă, nici măcar expertiza dispusă, nu confirmă vreo vătămare a programului de ameliorare aflat în desfăşurare.

3.3. Odată cu întâmpinarea, reclamanta A. a formulat recurs incident împotriva considerentelor sentinţei nr. 162 din 08 decembrie 2022 a Curţii de Apel Braşov – secţia contencios administrativ şi fiscal, în temeiul art. 461 alin. (2) coroborat cu art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea acestuia şi schimbarea în parte a considerentelor sentinţei recurate, în sensul:

- de a înlătura din considerente constatarea instanţei de la pag. 25 alin. (4)-(7) din sentinţă, în sensul că obiectul contractului de prestări servicii nr. x/05.10.2020 nu l-ar constitui testarea performantelor si evaluarea genetică;

- de a constata că din obiectul contractului de prestări servicii nr. x/05.10.2020 face parte şi prestarea serviciului de estimare a valorii de ameliorare respectiv de evaluare genetică, cât şi a faptului că prestarea acestei activităţi se realizează de către P., parte terţă neacreditată de Agenţia Naţională pentru Zootehnie "Prof. Dr. G.K. Constantinescu" pentru prestarea serviciului de estimare a valorii de ameliorare.

În motivare, s-a arătat că la dosarul administrativ intimata-pârâta B. din Judeţul Mureş a depus contractul de prestări servicii nr. x/05.10.2020 încheiat cu P. prin care această societate a pus la dispoziţia pârâtei ACTJM o aplicaţie informatică pentru:

- înregistrarea datelor din controlul oficial al performanţelor;

- estimarea performanţelor zootehnice;

- estimarea valorii de ameliorare a animalelor;

- înregistrarea în registrul genealogic a acestor date.

În ANEXA la Legea nr. 32/2019 a zootehniei sunt definiţi următorii termeni:

Ameliorare: procesul de modificare dirijată a structurii genetice a populaţiilor de animale domestice în succesiunea generaţiilor, în direcţia dorită de crescător;

Evaluare genetică: acţiunea de estimare a valorii de ameliorare a animalelor de reproducţie;

Valoare de ameliorare: valoarea estimată a unui reproducător pentru un anumit caracter dată de performanţa proprie şi/sau performanţele ascendenţilor, valoarea medie a performanţelor descendenţilor şi colateralilor, exprimată ca abatere de la media contemporanilor.

Prin urmare, pornind de la definiţiile legale de mai sus, consideră recurenta-reclamantă că evaluarea genetică înseamnă exact operaţiunea de estimare a valorii de ameliorare, motiv pentru care argumentul instanţei din considerente este greşit.

Art. 27 alin. (1) lit. b) din Regulamentul UE 1012/2016 intitulat "Efectuarea testării performantelor şi evaluării genetice" dispune ca atunci când testarea performanţelor şi evaluarea genetică (adică estimarea valorii de ameliorare) trebuie să se desfăşoare în conformitate cu programul de ameliorare aprobat, societăţile de ameliorare sunt cele care desemnează părţile terţe cărora le externalizează testarea performantelor sau evaluarea genetică respectivă.

Iar din contractul de prestări servicii nr. x/05.10.2020 depus la dosarul administrativ rezultă că pârâta-intimată B. din Judeţul Mureş a încredinţat serviciul de estimare a valorilor de ameliorare (evaluare genetică potrivit definiţiei dată de Legea zootehniei) furnizorului de servicii P..

Articolul 27 alin. (2) si 3 din Regulament dispune ca în cazul în care există părţi terţe desemnate de către societăţile de ameliorare să efectueze testarea performanţelor sau evaluarea genetică, este necesară obţinerea autorizării de către aceste părţi terţe de la statul membru sau autoritatea competentă, pentru a putea efectua testarea performanţelor sau evaluarea genetică.

În ţara noastră, Agenţia Naţională pentru Zootehnie, ca autoritate competentă a statului, este cea care autorizează, potrivit prevederilor art. 27 alin. (3) din Regulamentul UE 1012/2016, părţile terţe cărora li s-a externalizat testarea performanţelor sau evaluarea genetică de către societăţile de ameliorare (capitolul III, art. 5 lit. e) din H.G. nr. 1188/2014 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie).

Or, societatea P. nu este acreditată de către ANZ ca parte terţă să efectueze servicii de evaluare genetică (calculul valorii de ameliorare) a animalelor. În acest sens ANZ a emis adresa nr. x/22.03.2021 prin care arată că nu este parte terţă autorizată pentru efectuarea evaluării genetice a animalelor conform Regulamentului UE nr. 1012/2016.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata-reclamantă A. "Bălţata Românească" TIP SIMMENTAL, a formulat întâmpinare la recursul declarat de Agenţia Naţională pentru Zootehnie "Prof. Dr. G.K. Constantinescu", invocând, pe cale de excepţie, nulitatea acestuia pentru nemotivare, iar, în subsidiar, solicitând respingerea lui ca nefondat.

Excepţia nulităţii a fost invocată şi în privinţa recursului declarat de recurenta-pârâtă B. din Judeţul Mureş, respectiv recurenţii intervenienţi, pentru modul generic al indicării tuturor încheierilor şi a actelor procedurale întocmite de instanţa de fond, respectiv pentru motivele susţinute în ceea ce privea încheierile referitoare la recuzare.

De asemenea, s-au formulat apărări în sensul inadmisibilităţii recursului declarat împotriva încheierilor prin care s-a admis expertiza tehnică şi prin care s-au respins obiecţiunile la raportul de expertiză.

Referitor la recursul declarat împotriva încheierii de şedinţă din data de 09 decembrie 2021, prin care s-a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii şi a încheierii de şedinţă din data de 16 decembrie 2021, a solicitat respingerea acestora, arătând că instanţa de fond a dat o corectă dezlegare excepţiei inadmisibilităţii acţiunii, respectând principiile care guvernează procesul civil, la care recurenţii au făcut trimitere.

În privinţa fondului recursurilor, cu referire la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a precizat că au fost corect aplicate atât Regulamentul UE nr. 1012/2016, cât şi legislaţia naţională, respectiv Procedurile interne operaţionale din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie "Prof. Dr. G.K. Constantinescu" referitoare la recunoaşterea societăţilor de ameliorare şi la aprobarea programelor de ameliorare (PO 73/2019 şi PO 79/2019).

Recurenta-pârâtă B. din Judeţul Mureş şi recurenţii-intervenienţi au formulat răspuns la întâmpinarea recurentei-reclamante şi întâmpinare la recursul incident.

Recurenta-reclamantă A. a formulat răspuns la întâmpinare.

5. Aspecte procesuale

Prin încheierea de şedinţă din 21 februarie 2024, Înalta Curte a dispus suspendarea judecăţii cauzei, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 11 C. proc. civ., până la soluţionarea cauzei C-286/23 aflată pe rolul CJUE, având ca obiect întrebările preliminare adresate în dosarul nr. x/2021 al Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal.

La data de 27.08.2024, recurenta-pârâtă B. din Judeţul Mureş şi recurenţii-intervenienţi au depus cerere de repunere pe rol a cauzei, în temeiul art. 415 din C. proc. civ., având în vedere pronunţarea de către CJUE a Hotărârii din 29 iulie 2024 în dosarul C-286/23, la care au ataşat hotărârea CJUE.

La data de 25.02.2025, recurenta-pârâtă B. din Judeţul Mureş şi recurenţii-intervenienţi au depus note scrise conţinând observaţii legate de nelegalitatea şi netemeinicia sentinţei recurate prin prisma Hotărârii CJUE din 29 iulie 2024, pronunţate în dosarul C-286/23.

La data de 26 februarie 2025, Înalta Curte a dispus repunerea cauzei pe rol, constatând că, urmare a pronunţării Hotărârii CJUE din 29 iulie 2024, motivul suspendării nu mai subzistă.

Excepţiile nulităţii recursurilor formulate de recurentele-pârâte Agenţia Naţională pentru Zootehnie - Prof. Dr. G.K. Constantinescu şi B. din Judeţul Mureş şi inadmisibilităţii recursului formulat de recurenta-pârâtă B. din Judeţul Mureş şi recurenţii-intervenienţi împotriva încheierilor din 16 septembrie 2021, 09 decembrie 2021, 16 decembrie 2021, 06 iulie 2022, 10 noiembrie 2022 şi din 22 noiembrie 2022 au fost examinate cu prioritate, conform art. 248 alin. (1) din C. proc. civ. şi respinse în şedinţa publică din 26.02.2025.

II. Soluţia şi considerentele instanţei de recurs

II.1. Recursurile declarate de recurenta-pârâtă B. din Judeţul Mureş şi recurenţii-intervenienţi S.C. C. S.R.L., S.C. D. S.R.L., S.C. E. S.R.L., S.C. F. S.R.L., S.C. G. S.R.L., S.C. H. S.R.L., I., J., K., L., M. şi N. împotriva încheierilor din 16 septembrie 2021, 09 decembrie 2021, 16 decembrie 2021, 06 iulie 2022, 10 noiembrie 2022 şi 22 noiembrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, nu sunt fondate şi vor fi respinse ca atare, după cum urmează:

Prin încheierea de şedinţă din 16 septembrie 2021, instanţa de fond a încuviinţat în principiu cererea de intervenţie accesorie, precum şi efectuarea unei expertize tehnice specialitatea zootehnie, probă solicitată de reclamantă.

Iar, prin încheierea de şedinţă din 10 noiembrie 2022, Curtea, printre altele, a respins obiecţiunile la raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză, formulate de către pârâte şi interveniente.

Recurenţii au susţinut, privitor la proba cu expertiza încuviinţată, că aceasta, prin obiectivele admise, urma să stabilească o dezlegare de drept, iar nu stabilirea unei situaţii de fapt, ceea ce face incident motivul de casare de la art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ.

Critica nu este întemeiată.

Reclamanta, A., a învestit instanţa de contencios administrativ cu o acţiune în anulare a actelor administrative reprezentate de Decizia nr. 698/04.11.2020 şi Decizia nr. 727/24.11.2020 emise de pârâta Agenţia Naţională pentru Zootehnie "Profesor dr. G.K. Constantinescu", apreciind că prin acestea, s-a recunoscut, în persoana pârâtei, B. din Judeţul Mureş, o nouă societate de ameliorare în considerarea animalelor deja înscrise în programul său şi apreciind că prin aceste măsuri va fi compromis programului său de ameliorare în ceea ce priveşte caracteristicile esenţiale ale rasei, ceea ce va conduce şi la nerealizarea obiectivelor programului de ameliorare, diminuarea efectivului populaţiei de animale cu consecinţa scăderii bazei de selecţie şi pierderea progresului genetic.

Pentru a se putea conchide sau nu în sensul afirmat de reclamantă, în mod corect instanţa a procedat la admiterea probei cu expertiza de specialitate solicitată, cu obiectivele propuse, aceasta fiind deopotrivă utilă, pertinentă şi concludentă.

Aspectele prezentate de recurenta-pârâtă şi recurenţii intervenienţi privitor la împrejurarea că obiectivul de a verifica dacă aprobarea mai multor programe de ameliorare pe teritoriul României cu privire la aceeaşi rasă A. produce sau nu consecinţe negative asupra uneia şi aceleiaşi rase, era inadmisibil pentru că nu s-a scurs o perioadă suficientă de timp pentru a se putea fi determinate acestea, puteau fi valorificate, eventual, ca obiecţiuni şi de asemenea confirmate sau nu, la rândul lor, de către expert, sub aspectul pertinenţei.

În schimb, într-adevăr, obiectivul dacă se justifică aprobarea a noi programe de ameliorare având în vedere legislaţia naţională şi europeană nu se circumscrie unei situaţii de fapt care să fie verificată şi stabilită de expert, conform prevederilor art. 330 alin. (1) C. proc. civ., dar neputând fi interpretată nici ca o chestiune de analiză a oportunităţii emiterii unei decizii administrative, apanaj exclusiv al autorităţii competente, după cum au susţinut recurenţii.

Cât priveşte încheierea prin care s-au respins obiecţiunile la raportul de expertiză, raportat la aspectele vizate de acestea, Înalta Curte consideră că nu au fost încălcate prevederile art. 22 C. proc. civ., o asemenea concluzie putându-se susţine numai în ipoteza în care s-ar conchide în sensul nelegalităţii şi netemeiniciei hotărârii de fond.

Prin încheierea de şedinţă din 9 decembrie 2021, instanţa a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii, invocată de pârâta B. din Judeţul Mureş, reţinând că vătămarea invocată de către reclamantă vizează un interes privat, respectiv pretinsa compromitere a propriului program de ameliorare, anterior încuviinţat, autorizat şi aflat în desfăşurare, aşa încât, reclamanta justifică în cauză interesul privat prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (2) şi art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004.

Recursul formulat de recurenta-pârâtă şi recurenţii-intervenienţi împotriva acesteia nu este fondat.

Reclamanta, A. "Bălţată Românească" Tip Simmental, a învestit Curtea de Apel cu o acţiune fundamentată pe dispoziţiile legii contenciosului administrativ, considerându-se persoană vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept, iar nu în calitate de organism social interesat care apără un interes legitim public, după cum au înţeles pârâta societate şi intervenienţii şi cum aceştia au motivat incidenţa inadmisibilităţii.

Astfel, corect instanţa a reţinut că în cauză sunt întrunite cerinţele cuprinse în art. 1 alin. (2) şi art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004, nefiind incidentă Decizia nr. 8/2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată într-un recurs în interesul legii.

De asemenea, încheierile atacate nu au fost pronunţate cu încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii pentru a deveni incident motivul de casare de la art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., astfel:

A fost respectat principiului contradictorialităţii prevăzut de art. 14 C. proc. civ., respectiv părţile au pus concluzii orale cu ocazia invocării excepţiei de inadmisibilitate şi au depus la dosar note scrise în susţinerea, respectiv respingerea excepţiei de inadmisibilitate a acţiunii.

Nu au fost încălcate dispoziţiile art. 32 şi 33 C. proc. civ., având în vedere că acţiunea îndeplinea condiţia interesului legitim specific acţiunilor de contencios administrativ, strâns legat de calitatea de persoană vătămată, a cărei soluţionare ţine chiar de temeinicia sau netemeinicia cauzei şi care este diferită faţă de condiţia de fond a unei acţiuni comune în justiţie.

În speţă, în respingerea excepţiei inadmisibilităţii acţiunii, invocată de către pârâte, instanţa de fond a reţinut existenţa interesului reclamantei în anularea actelor administrative atacate, fără a constata la acel moment că aceasta ar fi dovedit existenţa efectivă a vătămării într-un drept al său sau într-un interes legitim al său. Astfel, judecătorul nu s-a antepronunţat cu privire la fondul cauzei, nu a constatat vătămarea reclamante, ci doar a apreciat că, în cauză există interesul impus de lege pentru exercitarea acţiunii în contencios administrativ.

De altfel, excepţia inadmisibilităţii acţiunii în contencios administrativ nu se poate invoca prin raportare la lipsa calităţii de persoană vătămată ori a interesului acţiunii, ci prin aceasta se sancţionează inexistenţa mijlocului procedural la acţiune al părţii, precum în cazul tuturor acţiunilor civile.

Este adevărat că instanţa constată şi motivează explicit existenţa interesului privat doar cu privire la cel de-al doilea petit al acţiunii în contencios administrativ, care are ca obiect Decizia nr. 727/24.11.2020, motivarea lipsind cu privire la primul petit, ce vizează decizia nr. 698/04.11.20220, dar aceasta nu poate conduce la aplicarea sancţiunii nulităţii actului procedural analizat, fiind evident că, dacă reclamanta îşi justifică calitatea de persoană vătămată cu privire la cea de-a doua decizie, aceeaşi concluzie se impune şi în privinţa celei dintâi, care a stat la baza adoptării celei de-a doua, împreună conducând, în opinia reclamantei, la încălcarea drepturilor şi intereselor sale, considerate legitime.

Prin încheierea de şedinţă din 16 decembrie 2021, Curtea a respins cererea de recuzare a doamnei judecător O., preşedintele completului de judecată.

Prin încheierea de şedinţă din 06 iulie 2022, instanţa a respins cererea de recuzare a doamnei judecător O., preşedintele completului de judecată.

Prin încheierea de şedinţă din 22 noiembrie 2022, s-a a respins cererea de recuzare formulată de pârâta B. din Judeţul Mureş şi de intervenienţi.

Recursurile declarate împotriva acestor încheieri au fost motivate pe faptul că judecătorul cauzei s-ar fi antepronunţat prin respingerea excepţiei inadmisibilităţii, substituindu-se reclamantei în privinţa trasării limitelor judecăţii, astfel încât greşit au fost respinse cererile de recuzare.

Recursurile nu sunt fondate, judecătorul care a soluţionat cererile de recuzare arătând motivul pentru care bănuiala părţilor asupra imparţialităţii judecării cauzei lor de către cel învestit nu sunt întemeiate prin raportare la textele legale incidente.

De altfel, recurenţii nu au dezvoltat argumentat criticile prin care să tindă la a demonstra, în concret, de ce este nelegal raţionamentul instanţei în soluţionarea cererilor de recuzare, reluând, în fapt, motivele prezentate în susţinerea acestora.

Pentru toate aceste considerente, nefiind incident niciunul dintre motivele de casare indicate – art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursurile formulate împotriva acestor încheieri, ca nefondate.

II.2. Recursurile principale şi cel incident vor fi admise pentru argumentele ce vor fi expuse în continuare:

Aspecte de fapt şi de drept relevante.

A. "Bălţata Românească" Tip Simmental este acreditată din anul 2011 în vederea înfiinţării şi conducerii Registrului genealogic pentru rasa A. de Agenţia Naţională pentru Zootehnie având aprobat un Program de ameliorare pentru rasa Bălţată Românească care se desfăşoară pe teritoriul României (program de ameliorare aprobat şi în conformitate cu dispoziţiile Regulamentului UE 1012/2016 conform adresei nr. x/05.03.2019).

B. din Judeţul Mureş cu cererea nr. x/12.10.2020 (înregistrată la ANZ cu nr. 13335/13.10.2020) solicită aprobarea unui program de ameliorare pentru rasa Bălţată Românească, iar prin cererea nr. x/12.10.2020 (înregistrată la ANZ cu nr. 13336/13.10.2020) solicită recunoaşterea sa ca societate de ameliorare în vederea desfăşurării unui program de ameliorare la rasa A. în acelaşi teritoriu geografic în care de desfăşoară programul reclamantei. Au fost ataşate liste cu animalele înscrise în programul de ameliorare al Q. şi în Registrul genealogic al reclamantei Q. pentru rasa A..

Cererile au fost aprobate de către Agenţia Naţională pentru Zootehnie prin Decizia nr. 698/24.11.2020 şi Decizia nr. 727/24.11.2020, iar crescătorii de animale menţionaţi în acele liste au solicitat scoaterea din programul de ameliorare al reclamantei şi înscrierea în programul de ameliorare al recurentei B. din Judeţul Mureş (ACTJM) cu peste 29.000 capete de animale.

Având în vedere această stare de fapt, apreciind că s-a recunoscut o nouă societate de ameliorare în considerarea animalelor deja înscrise în programul său şi constatând compromiterea programului său de ameliorare în ceea ce priveşte caracteristicile esenţiale ale rasei, nerealizarea obiectivelor programului de ameliorare, diminuarea efectivului populaţiei de animale cu consecinţa scăderii bazei de selecţie şi pierderea progresului genetic, reclamanta a învestit instanţa de contencios administrativ cu o acţiune, în calitate de persoană vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept.

În drept, sunt incidente dispoziţiile din Regulamentul (UE) nr. 1012/2016.

În urma probatoriului administrat, Curtea de Apel a admis acţiunea reclamantei, reţinându-se ca motive de nelegalitate atât cauze extrinseci, referitoare la procedura de aprobare, cât şi intrinseci, ce ţin de modul de interpretare a Regulamentului (UE) nr. 1012/2016.

Prin încheierea de şedinţă din 21 februarie 2024, Înalta Curte a dispus suspendarea judecăţii cauzei, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 11 C. proc. civ., până la soluţionarea cauzei C-286/23 aflată pe rolul CJUE, având ca obiect întrebările preliminare adresate în dosarul nr. x/2021 al Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Cererea de decizie preliminară privea interpretarea articolului 4 alin. (3) litera (b), a articolelor 8, 10 şi 13, precum şi a anexei I partea 1 secţiunea A punctul 4 şi a anexei I partea 1 secţiunea B punctul 2 litera (a) din Regulamentul (UE) 2016/1012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 8 iunie 2016 privind condiţiile zootehnice şi genealogice aplicabile ameliorării animalelor de reproducţie de rasă pură, a porcilor de reproducţie hibrizi şi a materialului germinativ provenit de la acestea, comerţului cu acestea şi introducerii lor în Uniune şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 652/2014 şi a Directivelor 89/608/CEE şi 90/425/CEE ale Consiliului, precum şi de abrogare a anumitor acte în sectorul ameliorării animalelor ("Regulamentul privind ameliorarea animalelor") (JO 2016, L 171, p. 66), citite în lumina considerentelor (21) şi (24) ale acestui regulament.

Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între A. "Bălţată Românească" Tip Simmental, pe de o parte, şi Agenţia Naţională pentru Zootehnie "Prof. dr. G. K. Constantinescu şi Genetica din R., pe de altă parte, în legătură cu recunoaşterea acesteia din urmă ca societate de ameliorare pentru realizarea unui program de ameliorare pentru rasa de bovine "Bălţată Românească".

Concluziile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene au fost următoarele:

"1) Articolul 4 alin. (3) litera (b) din Regulamentul (UE) 2016/1012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 8 iunie 2016 privind condiţiile zootehnice şi genealogice aplicabile ameliorării animalelor de reproducţie de rasă pură, a porcilor de reproducţie hibrizi şi a materialului germinativ provenit de la acestea, comerţului cu acestea şi introducerii lor în Uniune şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 652/2014 şi a Directivelor 89/608/CEE şi 90/425/CEE ale Consiliului, precum şi de abrogare a anumitor acte în sectorul ameliorării, coroborat cu anexa I partea 1 din acest regulament şi în lumina considerentului (24) al regulamentului menţionat, trebuie interpretat în sensul că nu se opune recunoaşterii ca societate de ameliorare a unui solicitant care, pentru a dovedi că dispune de un efectiv suficient de mare de animale de reproducţie şi de un număr suficient de crescători, se prevalează de angajamente de participare semnate de crescători deja înscrişi într-un program de ameliorare al unei alte societăţi de ameliorare recunoscute.

2) Articolul 10 din Regulamentul 2016/1012, coroborat cu articolul 13 şi cu anexa I partea 1 secţiunea B punctul 2 litera (a) din acest regulament, precum şi în lumina considerentelor (21) şi (24) ale regulamentului menţionat, trebuie interpretat în sensul că, pe de o parte, în cazul în care într-un stat membru este în desfăşurare un program de ameliorare având ca obiectiv principal ameliorarea unei anumite rase de animale, autoritatea competentă a acestui stat poate aproba un nou program de ameliorare prezentat de o altă societate de ameliorare, care se referă la aceeaşi rasă de animale, priveşte acelaşi teritoriu geografic şi urmăreşte acelaşi obiectiv şi în cadrul căruia au fost selecţionate animale de reproducţie din cadrul efectivului de animale de reproducţie al programului de ameliorare deja în curs, şi, pe de altă parte, atunci când această recunoaştere riscă să compromită unul sau mai multe dintre elementele prevăzute la literele (a)-(c) ale articolului 10 alin. (1) din Regulamentul 2016/1012, aceeaşi autoritate are posibilitatea de a refuza recunoaşterea noului program de ameliorare."

Raportat la considerentele şi concluziile hotărârii amintite, care se impun ordinii juridice naţionale în temeiul dispoziţiilor art. 148 alin. (2) din Constituţia României "Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare", precum şi potrivit art. 20 alin. (2) din Constituţie, "Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile", Înalta Curte constată că sentinţa recurată conţine dezlegări contrare interpretării date de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, atât din punct de vedere al cauzelor de nulitate extrinsecă, cât şi intrinsecă, după cum le-a clasificat judecătorul fondului. Iar acest aspect impune reanalizarea tuturor susţinerilor părţilor, atât ale reclamantei, cât şi ale pârâţilor ori intervenienţilor, inclusiv astfel cum au fost punctate prin concluziile scrise depuse după repunerea cauzei pe rol.

De asemenea, se reţine că este imperios necesar a se stabili cu certitudine dacă recunoaşterea unei noi societăţi de ameliorare riscă să compromită unul sau mai multe dintre elementele prevăzute la literele (a)-(c) ale articolului 10 alin. (1) din Regulamentul 2016/1012, ceea ce reclamă readministrarea probei cu expertiza de specialitate în specialitatea "zootehnie", cu menţiunea de a fi avută în vedere şi hotărârea din 29.07.2024 a CJUE în cauza C-286/23.

II.3. Temeiul de drept al soluţiei pronunţate

Cum, readministrarea probatoriului şi a tuturor susţinerilor părţilor nu s-ar putea realiza pentru prima dată în calea de atac a recursului, văzând şi Decizia nr. 79/2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, pentru a da posibilitatea acestora de a beneficia de dublul grad de jurisdicţie, Înalta Curte, în baza disp. art. 20 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, a art. 497 C. proc. civ., va admite atât recursurile principale formulate împotriva sentinţei, cât şi pe cel incident, instanţa de fond, cu ocazia rejudecării, urmând a analiza cauza sub toate aspectele, ţinând cont de dezlegările CJUE în cauza C-286/23.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul principal formulat de recurenta-pârâtă B. din Judeţul Mureş şi recurenţii-intervenienţi S.C. C. S.R.L., S.C. D. S.R.L., S.C. E. S.R.L., S.C. F. S.R.L., S.C. G. S.R.L., S.C. H. S.R.L., I., J., K., L., M. şi N. împotriva încheierilor din 16 septembrie 2021, 09 decembrie 2021, 16 decembrie 2021, 06 iulie 2022, 10 noiembrie 2022 şi 22 noiembrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.

Admite recursurile principale formulate de recurentele-pârâte Agenţia Naţională pentru Zootehnie Prof. Dr. G.K. Constantinescu, B. din Judeţul Mureş şi recurenţii-intervenienţi S.C. C. S.R.L., S.C. D. S.R.L., S.C. E. S.R.L., S.C. F. S.R.L., S.C. G. S.R.L., S.C. H. S.R.L., I., J., K., L., M. şi N., precum şi recursul incident formulat de recurenta-reclamantă A. împotriva sentinţei nr. 162 din 08 decembrie 2022 a Curţii de Apel Braşov – secţia contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre o nouă judecată la aceeaşi instanţă.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 12 martie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.