Obligation to transform court clerk archivist posts to higher-education grades and pay salary differentials upon promotion exam success

Şedinţa publică din data de 6 martie 2024

Deliberând asupra prezentelor recursuri, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Târgu Mureş – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta reclamanta A., a solicitat în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în calitate de succesor legal al Ministerului Justiţiei, Curtea de Apel Alba Iulia şi Tribunalul Sibiu, obligarea Ministerului de Justiţie reprezentat de Ministrul Justiţiei să recunoască examenul organizat în data de 15.12.2018 şi să emită un Ordin privind aprobarea statelor de funcţii ale Curţii de Apel Alba în sensul luării în considerare şi a funcţiilor de grefieri arhivar cu studii superioare, conform rezultatelor examenului organizat în cadrul Curţii de Apel Alba la data de 15.12.2018, temeiul de drept îl constituie dispoziţiile art. 135 alin. (2) din Legea 304/2004 republicată, art. 8 alin. (1) teza a doua din Legea 554/2004, art. 10 alin. (1) teza a doua din Legea 554/2004 şi Anexa V, Cap. II, pct. 7, 8 şi 9 din Legea 153/2017.

Reclamanta a solicitat obligarea pârâtei Curtea de Apel Alba Iulia prin Preşedintele instanţei să emită decizii de modificare a încadrării personalului, conform rezultatelor examenului organizat în cadrul Curţii de Apel Alba Iulia în data de 15.12.2018 şi promovat de petentă, temeiul de drept îl constituie art. 39 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea CSM nr. 181/29.03.2007 şi modificat prin Hotărârea CSM NR. 820/11.07.2008. Totodată obligarea pârâţilor Ministerul de Justiţie, Curtea de Apel Alba Iulia şi Tribunalul Sibiu să achite diferenţele salariale dintre salariile cuvenite conform funcţie promovate prin concurs şi salariile efectiv plătite, de la momentul definitivării rezultatelor concursului din 15.12.2018 şi până în prezent, actualizate la momentul plăţii cu dobânda legală, precum şi obligarea pârâtelor să plătească pe viitor salariul cuvenit conform funcţie promovate pentru reclamanta A. grefier-arhivar în cadrul Judecătoriei Sălişte. Temeiul îl constituie dispoziţiile art. 60 alin. (1) din Legea 567/2004, precum şi obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 64 din 24 mai 2023, Curtea de Apel Mureş – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia lipsei calităţii procesual pasive a Ministrului Justiţiei.

A respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Justiţiei, invocată de acest pârât, pentru capătul de cerere privitor la recunoaşterea examenului din data de 15.12.2018 şi emiterea ordinului de aprobare a statelor de funcţii.

A admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Justiţiei şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în calitate de succesor legal, pentru capătul de cerere cu privire la plata diferenţelor salariale restante.

A respins cererea de obligare a pârâţilor Ministerul Justiţiei şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la plata diferenţelor salariale restante.

A admis în parte cererea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Alba Iulia şi Tribunalul Sibiu.

A obligat pârâtul Ministerul Justiţiei, reprezentat de Ministrul Justiţiei, să recunoască examenul organizat în data de 15.12.2018 şi să emită un ordin privind aprobarea statelor de funcţii ale Curţii de Apel Alba Iulia în sensul luării în considerare şi a funcţiilor de grefieri arhivari cu studii superioare, conform rezultatelor examenului în cadrul Curţii de Apel Alba Iulia în data de 15.12.2018, pentru reclamantul A..

A obligat pârâta Curtea de Apel Alba Iulia prin Preşedintele instanţei să emită decizia de modificare a încadrării personalului, conform rezultatelor examenului organizat în cadrul Curţii de Apel Alba Iulia în data de 15.12.2018 şi promovat de reclamant.

A admis excepţia prescripţiei parţiale pentru drepturile restante aferente perioadei 15.12.2018-16.05.2019.

A obligat pârâţii Curtea de Apel Alba Iulia şi Tribunalul Sibiu să achite reclamantului diferenţele salariale dintre salariile cuvenite conform funcţiei promovate prin concurs şi salariile efectiv plătite, de la data de 17.05.2019 şi pânâ în prezent, actualizate la momentul plaţii cu dobânda legală şi a obligat pârâţii să plătească reclamatului, pe viitor, salariul cuvenit conform funcţiei promovate.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe, au declarat recurs pârâţii Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Alba Iulia şi Tribunalul Sibiu.

Recurentul-pârât Tribunalul Sibiu a invocat în susţinerea recursului dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., arătând că prima instanţă a omis să se pronunţe asupra excepţiei prematurităţii solicitării de plată invocate de Tribunalul Sibiu atâta timp cât nu există o decizie a Preşedintelui Curţii de Apel Alba Iulia, decizie care, la rândul ei, poate fi emisă ulterior aprobării prin ordin a statelor de funcţii de către titularul acestei obligaţii la momentul naşterii dreptului reclamantei.

Recurentul-pârât a învederat că a invocat excepţia de fond, peremptorie şi absolută a prematurităţii cererii de obligare a Tribunalului Sibiu la achitarea diferenţelor salariate dintre salariile cuvenite conform funcţiei promovate prin concurs şi salariile efectiv plătite, de la momentul definitivării rezultatelor concursului, precum şi obligarea de a plăti pe viitor salariul cuvenit conform funcţiei promovate.

Prematuritatea decurge din faptul că, potrivit atribuţiilor pe care legea le recunoaşte Tribunalului Sibiu, acestei instanţe îi revine obligaţia punerii în plată a drepturilor băneşti cuvenite personalului care îşi desfăşoară activitatea în circumscripţia Tribunalului Sibiu, în baza actelor administrative emise de Preşedintele Curţii de Apel Alba Iulia (decizii) în cazul personalului auxiliar de specialitate sau al funcţionarilor publici/personal contractual.

În acest a invocat prevederile art. 37 din Legea nr. 567/2004, art. 7 alin. (1) lit. o) din H.G. nr. 1375/2015, art. 125 şi art. 135 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, art. 71 şi art. 73 alin. (1) din H.G. nr. 1375/2015.

Recurentul a reiterat că, atâta timp cât nu există decizie emisă de Curtea de Apel Alba Iulia de numire a grefierei reclamante în funcţia în care a promovat, decizie care la rândul ei poate fi emisă după întocmirea statelor de funcţii şi de personal prin ordin, Tribunalul Sibiu nu este în măsură să achite diferenţe băneşti sau să achite în continuare salariul cuvenit conform funcţiei promovate. De altfel, diferenţele băneşti cuvenite se calculează ca diferenţă între drepturile nou stabilite prin decizie a Curţii de Apel Alba Iulia şi drepturile în plată, deci în lipsa deciziei cu noile drepturi cuvenite, Tribunalul Sibiu este în imposibilitatea de a determina şi achita diferenţe.

Dacă Tribunalului Sibiu îi revine obligaţia plăţii drepturilor cuvenite grefierilor stabilite prin decizie de Preşedintele Curţii de Apel Alba Iulia, reiese că abia în cazul în care această obligaţie nu ar fi îndeplinită, s-ar naşte interesul reclamantei de a acţiona în instanţă Tribunalul Sibiu. Dreptul pretins în contradictoriu cu Tribunalul Sibiu nu este actual la data sesizării instanţei, în lipsa unei noi decizii care să o vizeze pe reclamantă.

Faţă de cele arătate, recurentul a apreciat că se impunea admiterea excepţiei prematurităţii şi respingerea acţiunii astfel formulată, în contradictoriu cu Tribunalul Sibiu, ca prematur introdusă.

Ca o consecinţă a respingerii acţiunii în contradictoriu cu Tribunalul Sibiu, se impunea respingerea şi a cererii accesorii privind obligarea la plata dobânzii legale. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 1530 din C. civ., creditorul are dreptul la daune-înterese ca urmare a neexecutării culpabile a obligaţiei de restituire, iar în conformitate cu dispoziţiile art. 1533 din C. civ., răspunderea debitorului este stabilită pentru neexecutarea intenţionată sau din culpă gravă, condiţii legale ce nu sunt întrunite neaflându-ne în cazul executării cu întârziere a obligaţiei de plată de către Tribunalul Sibiu, pentru a datora daune-interese sub forma dobânzii legale.

Recurenta-pârâtă Curtea de Apel Alba Iulia a formulat recurs pentru motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

A reiterat că, în conformitate cu prevederile Hotărârii nr. 820/11.07.2018 pct. 1-10, a fost modificat Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului ori examenului pentru definitivare în funcţie, promovare în grade sau trepte profesionale superioare ori din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet/precum şi în funcţii de execuţie a personalului auxiliar de specialitate la instanţe şi parchete superioare, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului al Magistraturii nr. 181/2007.

În urma acestor modificări, în concordanţă cu prevederile art. 43 şi 44 alin. (1)-(3) din Legea nr. 567/2004 privind personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti, la data de 15 decembrie 2018, Curtea de Apet Alba Iulia a organizat examen de promovare din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare şi din funcţia de grefier registrator cu studii medii în cea de grefier registrator cu studii superioare în cadrul aceleiaşi instanţe.

Conform prevederilor art. 135 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, cu modificările şi completările ulterioare statele de funcţii şi de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii şi parchetele de pe lângă acestea se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei.

Recurenta-pârâtă a arătat că va putea proceda la emiterea deciziilor de numire în funcţie a grefierilor declaraţi admişi la concursul organizat în data de 15.12.2018, doar ulterior modificării statelor de funcţii şi de personal, prin ordin al Ministrului Justiţiei, pentru instanţele unde îşi desfăşoară activitatea respectivii grefieri, evident cu stabilirea drepturilor salariate aferente noilor funcţii, în conformitate cu prevederile Legii nr. 153/2017.

Recurentul-pârât Ministerul Justiţiei a solicitat admitere recursului, casarea sentinţei recurate şi, în rejudecare, admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a ministrului justiţiei şi a Ministerului Justiţiei, iar pe fond, respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.

Invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., recurentul a susţintu că hotărârea recurată a fost pronunţată că aplicarea greşită a prevederilor art. 38 alin. (1), art. 43 şi art. 44 din Legea nr. 567/2004 şi a art. 142, 148 şi 162 din Legea nr. 304/2022.

Referitor la soluţia de respingere a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a ministrului justiţiei şi a Ministerului Justiţiei, recurentul a suţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 142, art. 148 şi 162 din Legea nr. 304/2022, a avut loc transmiterea calităţii procesuale a Ministerului Justiţiei către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv a ministrului justiţiei către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În speţă, hotărârea a fost pronunţată după ce au intrat în vigoare prevederile care puteau justifica participarea în proces a Ministerului Justiţiei, ţinând cont de intrarea în vigoare la data de 22.12.2022 a Legii nr. 368/2022, publicată în Monitorul Oficial nr. 1214 din 19.12.2022, astfel că Ministerul Justiţiei nu mai justifica la acel moment calitatea procesuală în prezenta cauză şi trebuia introdusă de drept în cauză Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Referitor la fondul cauzei, au susţinut că, soluţia instanţei de fond în ceea ce priveşte pretenţiile formulate prin cererea de chemare în judecată, anume emiterea de către ministrul justiţiei a unui ordin de modificare a statelor de funcţii, este netemeinică şi nelegală. Conform art. 31 alin. (2) din Legea nr. 153/2017 şi art. 38 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, pentru ocuparea unui post de grefier arhivar nu se solicită studii superioare, ci doar absolvirea studiilor medii.

Noua lege de salarizare, respectiv Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prevede dar posibilitatea salarizării grefierilor arhivari cu studii superioare, fapt care, însă, nu echivalează cu încadrarea (numirea) pe o funcţie, aceasta fiind consecinţa îndeplinirii unor condiţii prevăzute de legea care reglementează statutul acestora.

Ca atare, numai după modificarea şi completarea acestui act normativ în sensul reglementării condiţiei studiilor superioare pentru numirea în funcţiile de grefier arhivar şi registrator, persoanele care ocupă aceste funcţii şi au absolvit studii superioare pot susţine examenul de promovare în funcţiile de grefier arhivare şi registrator cu studii superioare, urmând a fi încadrate pe aceste funcţii cu gradul corespunzător vechimii şi salarizate în conformitate cu prevederile Legii cadrul nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Norma din Legea-cadru nr. 153/2017 care prevede modul de salarizare a grefierilor cu studii superioare nu poate fi considerată ca fiind în conflict cu cea existentă în legea care reglementează statutul profesional - Legea nr. 567/2004, aceasta din urmă având un alt obiect de reglementare, respectiv condiţiile de numire în funcţie.

În conformitate cu dispoziţiile art. 67 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, republicată (2), cu modificările şi completările ulterioare: "Evenimentele legislative implicite nu sunt recunoscute în cazul actelor normative speciale ale căror dispoziţii nu pot fi socotite modificate, completate sau abrogate nici prin reglementarea generală a materiei, decât dacă acest lucru este exprimat expres.

În acest sens, Curtea Constituţională a arătat, prin Decizia nr. 95/2006, că abrogarea implicită - parţială sau totală - a unei dispoziţii legale se produce atunci când, printr-un act normativ ulterior, se instituie reguli care contrazic, parţial sau total, conţinutul normativ al acesteia.

Or, în speţă, normele în discuţie nu se află în contradicţie, întrucât nu au acelaşi obiect, iar legea ulterioară, adică Legea-cadru de salarizare nr. 153/2017, nu conţine o dispoziţie legală expresă de abrogare a textului art. 38 din Legea nr. 567/2004.

Pe de altă parte, este adevărat că transformarea posturilor se aprobă de ministrul justiţiei prin ordin, însă decizia de transformare a posturilor de grefier este în primul rând una de oportunitate, în prealabil emiterii ordinului ministrului justiţiei fiind necesară o analiză de oportunitate a cererilor de transformare, pentru că dreptul de apreciere cu privire la încadrarea persoanelor care au absolvit studii superioare juridice aparţine angajatorului, adică preşedintelui curţii de apel.

4. Apărările intimatului

Intimata-reclamantă A. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului formulat de Ministerul Justiţiei ca nefondat.

II. Analiza motivelor de casare

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de casare invocate, pe baza probelor administrate şi a dispoziţiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare.

Referitor la criticile legate de lipsa calităţii procesuale pasive a Ministrului Justiţiei se reţine că acestea nu pot fi reţinute, prin raportare la prevederile art. 135 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, republicată şi modificată "Statele de funcţii şi de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii şi parchete se aprobă prin ordin al ministrului Justiţiei."

Legitimitatea procesuală pasivă vizează raportul juridic dedus judecăţii şi faptul că acest raport este unul complex care implică toţi pârâţii, raportat la atribuţiile prevăzute de lege pentru realizarea dreptului afirmat de reclamantă, instanţa constată că pentru Ministrul Justiţiei este justificată legitimitatea procesuală pasivă, în condiţiile în care la data promovării examenului, obligaţia de modificare a statelor de funcţii aparţinea Ministrului Justiţiei, potrivit principiului tempus regit actum.

Deşi potrivit art. 148 din Legea nr. 304/2022, statele de funcţii şi de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii se aprobă prin ordin al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, această reglementare a intrat în vigoare doar la data de 17.12.2022 şi nu poate fi aplicată retroactiv pentru un drept născut anterior acestei date.

Pe fondul cauzei, Înalta Curte reţine că demersul intimatei-reclamante vizează obligarea pârâţilor la modificarea statului de funcţii şi la emiterea deciziei de încadrare în funcţia de grefier arhivar cu studii superioare, ca urmare a promovării examenului organizat de Curtea de Apel Alba-Iulia la data de 15.12.2018, respectiv de promovare din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în funcţia de grefier arhivar cu studii superioare şi plata diferenţelor de drepturi salariale de la momentul definitivării rezultatelor concursului, la zi, actualizate cu dobânda legală aferentă drepturilor pretinse.

Înalta Curte apreciază ca fiind incidente în prezenta cauză dispoziţiile art. 135 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 care prevăd că statele de funcţii şi de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii şi parchete se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei.

Totodată, reţine că, în baza art. 31 alin. (2) din Legea nr. 153/2017, promovarea personalului plătit din fonduri publice pe funcţii, grade sau trepte profesionale se face potrivit prevederilor din statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate, aprobate prin legi, hotărâri ale Guvernului sau acte administrative ale ordonatorului principal de credite, după caz.

Observă Înalta Curte că baza legală în temeiul căreia a fost organizat examenul de promovare în speţa de faţă este Legea nr. 153/2017, respectiv Anexa V, cap. II pct. 7, 8 şi 9, prin care s-au introdus funcţiile de grefier-arhivar treapta I, II şi debutant, cu nivel de studii superioare.

Potrivit art. 3 alin. (1) din HCSM nr. 181 din 29 martie 2007 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului ori examenului pentru definitivare în funcţie, promovare în grade sau trepte profesionale superioare ori din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, precum şi în funcţii de execuţie a personalului auxiliar de specialitate la instanţe şi parchete superioare, promovarea în funcţii de execuţie a personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor în grade sau trepte profesionale superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, se face prin examen.

Conform art. 8 din aceeaşi hotărâre, poate participa la examenul pentru promovarea în grade sau trepte profesionale superioare în cadrul aceleiaşi instanţe ori aceluiaşi parchet personalul auxiliar de specialitate care îndeplineşte următoarele condiţii: a) are vechimea minimă prevăzută de lege pentru gradul sau treapta în care urmează să fie promovat; b) are calificativul "foarte bine" în ultimii 3 ani; c) nu a fost sancţionat disciplinar după acordarea ultimului calificativ.

În vederea executării dispoziţiilor legale anterior indicate, Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 820/2018 a decis modificarea şi completarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului şi examenului pentru definitivare în funcţie, promovare în grade sau trepte profesionale superioare şi din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, precum şi în funcţii de execuţie a personalului auxiliar de specialitate la instanţe şi parchete superioare, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007 cu modificările şi completările ulterioare.

Conform art. 8 indice 1 şi 2 din această hotărâre (prevederi legale introduse prin HCSM nr. 830/2011, respectiv HCSM nr. 994/2012) poate participa la examenul pentru promovarea din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare juridice, fără a se face distincţie în raport de natura funcţiei îndeplinite, respectiv aceea de grefier, grefier statistician, grefier documentarist ori grefier arhivar. Totodată, se prevede că acest examen se organizează anual, în măsura în care există solicitări în acest sens ale personalului auxiliar de specialitate încadrat care a absolvit studii superioare juridice.

Mai mult, potrivit art. 10 indice 1 alin. (4) din H.C.S.M. nr. 181/2007, astfel cum a fost introdus prin HCSM nr. 820/11.07.2018, poate participa la examenul pentru promovarea din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare şi din funcţia de grefier registrator cu studii medii în cea de grefier registrator cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare juridice, studii superioare de administraţie publică sau studii de licenţă în arhivistică.

Înalta Curte observă, aşa cum în mod corect a reţinut şi judecătorul fondului, că această condiţie de studii medii, prevăzută de art. 38 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, se cere doar în momentul recrutării în funcţia de grefier arhivar şi registrator, dar în prezenta speţă nu este vorba de un concurs de recrutare, ci de un examen de promovare în funcţie conform dispoziţiilor art. 43 din Legea nr. 576/2004 şi art. 81 şi 82 din Hotărârea CSM nr. 181/2007.

Promovarea reprezintă o modalitate de dezvoltare a carierei personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti prin ocuparea unei funcţii publice de execuţie în grade sau trepte profesionale superioare, ceea ce poate presupune noi atribuţii şi responsabilităţi sau, după caz, creşterea gradului de complexitate a atribuţiilor exercitate.

În temeiul Legii nr. 567/2004 şi al HCSM nr. 181/2007 şi ca urmare a promovării a acestui examen, recurentele-reclamante au posibilitatea de a fi încadrate pe o funcţie superioară, cu o salarizare corespunzătoare, permisă de dispoziţiile Legii nr. 153/2017.

Nu pot fi reţinute susţinerile intimatului-pârât Ministerul Justiţiei potrivit cărora, în absenţa unei reglementări exprese în Legea nr. 567/2004 a studiilor superioare drept condiţie a încadrării grefierilor arhivari/registratori astfel cum e reglementată în cazul grefierilor la art. 33 alin. (1) lit. e) din acelaişi act normativ, nu se poate promova în funcţia de grefier arhivar sau registrator cu studii superioare, chiar dacă grefierul arhivar sau registrator cu studii medii a absolvit studii juridice superioare şi a susţinut şi promovat examenul de promovare corespunzător, deoarece legal postul nu poate fi transformat în sensul solicitat, întrucât s-ar adăuga la lege.

Un argument suplimentar în acest sens îl constituie faptul că alin. (4) al art. 31 din legea-cadru a salarizării prevede că, "În situaţia în care nu există un post vacant, promovarea personalului plătit din fonduri publice în funcţii, grade sau trepte profesionale se va face prin transformarea postului din statul de funcţii în care acesta este încadrat într-unul de nivel imediat superior."

Înalta Curte constată că refuzul acestuia este nejustificat deoarece cadrul legal prezent permite atât organizarea examenului de promovare din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în funcţia de grefier arhivar cu studii superioare, cât şi salarizarea acestora.

În acest sens este şi soluţia de unificare a jurisprudenţei cuprinsă în Procesul – verbal al şedinţei din 27 septembrie 2022 a judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care judecătorii SCAF s-au exprimat, cu unanimitate, în sensul admiterii acţiunii reclamanţilor având ca obiect obligarea ministrului justiţiei la recunoaşterea examenului de promovare, respectiv la emiterea ordinului prin care să se dispună modificarea statelor de funcţii şi de personal al instanţelor în cadrul cărora reclamanţii îşi desfăşoară activitatea, în sensul transformării funcţiilor de grefier arhivar cu studii medii în grefier arhivar cu studii superioare, urmare a examenului de promovare susţin de aceştia, prin raportare la art. 135 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 şi Anexa V cap. II, pct. 7, 8 şi 9 din Legea nr. 153/2017.

Recurentul Tribunalul Sibiu a susţinut că acţiunea reclamantei faţă de acest acest pârât este prematură, întrucât nu există o decizie a Preşedintelui Curţii de Apel Alba Iulia, decizie care, la rândul ei, poate fi emisă ulterior aprobării prin ordin a statelor de funcţii de către titularul acestei obligaţii la momentul naşterii dreptului reclamantei. Totdată, recurenta Curtea de Apel Alba Iulia a arătat că decizia de promovare la care face referire în cererea introductivă intimata-reclamantă este subsecventă ordinului Ministerului Justiţiei de aprobare a modificării statului de funcţii aferent, care să cuprindă şi postul pe care aceasta apreciază că ar trebui încadrată, respectiv acela de grefier arhivar cu studii superioare, motiv pentru care acţiunea este nefondată.

Aceste susţineri nu pot fi primite, având în vedere că soluţia pronunţată în cauză, de obligare a Ministerului Justiţiei la emiterea ordinului prevăzut de art. 135 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, prin care să se dispună modificarea statului de funcţii şi de personal al Curţii de Apel Alba Iulia, în sensul transformării funcţiei de arhivar cu studii medii în arhivar cu studii superioare, impune obligaţiile corelative în sarcina Preşedintelui Curţii de Apel Alba Iulia la emiterea deciziei de numire a intimatei-reclamante în funcţia de grefier arhivar cu studii superioare, ca urmare a promovării examenului din 15.12.2018, precum şi obligarea pârâţilor Curtea de Apel Alba Iulia şi Tribunalul Sibiu să achite reclamantei diferenţele salariale dintre salariile cuvenite conform funcţiei promovate prin concurs şi salariile efectiv plătite.

Faţă de considerentele expuse, Înalta Curte constată că prima instanţă a făcut o corectă aplicare a prevederilor legale incidente în cauză, motiv pentru care nu se impune casarea sentinţei recurate.

III. Soluţia instanţei de recurs şi temeiul juridic al acesteia

În baza dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va menţine ca legală şi temeinică sentinţa instanţei de fond, urmând să respingă ca nefondat recursul declarat de pârâţii Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Alba Iulia şi Tribunalul Sibiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile formulate de recurenţii-pârâţi Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Alba Iulia şi Tribunalul Sibiu împotriva sentinţei nr. 64 din 24 mai 2023 a Curţii de Apel Târgu Mureş – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 6 martie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.