Criminal jurisdiction transfer petition dismissed as unfounded; applicant ordered to pay judicial costs

Şedinţa publică din data de 13 februarie 2024

Asupra cererilor de strămutare de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

La data de 31.01.2024, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, sub nr. x/2024, a fost înregistrată cererea formulată de petentul A., prin apărător ales B., privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2018 aflat pe rolul Curţii de Apel Galaţi – secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Astfel, prin cererea formulată de petent, prin avocat, s-a solicitat strămutarea cauzei ce face obiectul dosarului penal anterior menţionat la o altă instanţă egală în grad, conform art. 71 C. proc. pen., pentru a se asigura garanţia desfăşurării unui proces echitabil cu respectarea tuturor principiilor legale ale soluţionării cauzei.

În esenţă, în argumentarea cererii de strămutare, s-a precizat că, un prim motiv este constituit de faptul că judecătorul de la Tribunalul Galaţi care a pronunţat soluţia de condamnare a inculpatului, domnul judecător C., a fost promovat ca judecător la Curtea de Apel Galaţi, fiind practic coleg cu judecătorii care judecă cauza în apel, apreciind apărarea că există o temere evidentă asupra modului corect şi imparţial în care se va judeca această cauză.

De asemenea, s-a susţinut că, un alt motiv de strămutare este generat de presiunea mediatică care se pune la Galaţi asupra completului de către presa locală, "care realizează anticipat puncte de vedere, cereri de condamnare a inculpatului, realizează înaintea cauzei judecata procesului generând o presiune mediatică atât asupra cetăţeanului de rând cât şi asupra judecătorilor". În opinia apărării, nu există nicio garanţie că, sub un asemenea tir mediatic, completul nu este pus în situaţia de a nu satisface această nevoie publică de "judecată".

S-a mai arătat în cererea de strămutarea că, un alt element pentru care se solicită strămutarea cauzei este dat de conduita actualului complet de judecată care a înţeles să respingă în apel toate probele şi solicitările apărării care privesc situaţia inculpatului, completul considerând că nu sunt utile reaudierile martorilor, deşi în cauză există "o flagrantă contradicţie asupra situaţiei cauzei, ba mai mult, inclusiv declaraţii nereale ale poliţiştilor ca autorităţi prezente la fata locului, poliţişti care în mod normal trebuiesc audiaţi pentru a lamuri cum este posibilă o asemenea contradicţie intre declaraţiile lor şi declaraţiile celorlalţi martori ce au înrâurire asupra lămuririi situaţiei de fapt".

Apărarea petentului a susţinut că, în acest fel completul de judecată, prin modalitatea în care a respins prin încheierile sale de până acum, cererile apărării, încalcă echilibrul procedural între acuzare şi apărare pe latura penală a cauzei, se încalcă existenţa unui proces echitabil aşa cum a arătat Curtea Europeană, apărarea fiind într-un dezavantaj în raport cu acuzarea.

În final, pentru motivele arătate în scris, petentul A., prin apărător, a solicitat admiterea cererii de strămutare astfel cum a fost formulată.

În cauză, potrivit art. 72 alin. (6) C. proc. pen., au fost solicitate informaţii de la Curtea de Apel Galaţi, fiind stabilit termen pentru soluţionare la data de 13.02.2024.

Prin informarea transmisă de către Curtea de Apel Galaţi, s-a prezentat istoricul cauzei, reţinându-se în esenţă că dosarul înregistrat pe rolul Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori sub nr. x/2018 are ca obiect apelul formulat de inculpatul A. împotriva sentinţei penale nr. 130 din data de 13.03.2023, pronunţată de Tribunalul Galaţi în dosarul nr. x/2018, prin care, în temeiul art. 396 alin. (2) C. proc. pen. în referire la art. 188 alin. (1) C. pen., a fost condamnat la o pedeapsa de 15 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de omor (faptă comisă la data de 11.02.2008).

Totodată, s-a constata că prezenta infracţiune a fost comisă în stare de concurs cu alte două infracţiuni reţinute prin sentinţa penală nr. 474/07.11.2013 a Tribunalului Galaţi, definitivă prin decizia penală nr. 359/23.04.2014 a Curţii de Apel Galaţi, precum şi că prin sentinţa din 04.11.2016 a Judecătoriei Tulcea, pronunţată în dosarul nr. x/2016 şi rămasă definitivă prin necontestare, s-a dispus liberarea condiţionată a inculpatului, având un rest de 1.025 zile. Astfel, în temeiul art. 105 alin. (1) şi (3) Cod Penai, instanţa a dispus anularea liberării condiţionate.

În baza art. 38 alin. (1)-(39) alin. (1) lit. b) C. pen., a fost contopită pedeapsa stabilită în cauză şi cele două pedepse aplicate prin sentinţa penală nr. 474/07.11.2013 a Tribunalului Galaţi, definitivă prin Pecizia Penală nr. 359/23.04.2014 a Curţii de Apei Galaţi (de 4 ani şi 2 luni, respectiv 6 ani şi 8 luni), s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 15 ani închisoare, la care s-a adăugat sporul de 1/3 din totalul celorlalte pedepse, respectiv 3 ani şi 7 luni şi 10 zile, dispunându-se ca inculpatul A. să execute în final pedeapsa principală rezultantă de 18 ani si 7 luni şi 10 zile închisoare.

S-a mai arătat în informarea transmisă în cauză, că dosarul nr. x/2018 a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori la data de 25.04.2023 şi a fost repartizat, aleatoriu, completului de apel având indicativul A8, compus din doamna judecător D. şi domnul judecător E., primind prim termen de judecată la data de 03.10.2023.

La termenul de judecată din data de 03.10.2023 apărătorul ales al inculpatului apelant A., avocat F., a solicitat amânarea cauzei pentru pregătire apărare, Curtea de Apel Galaţi acordând un nou termen de judecată la data de 07.11.2023 când a rămas în pronunţare pe cererea de probatorii solicită de apărătorii aleşi ai apelantului inculpat, avocat G. şi avocat F., pentru data de 13.11.2023 şi a acordat un nou termen de judecată la data de 05.12.2023.

La data de 13.11.2023 Curtea de Apel Galaţi a respins cererea de probatorii ca nefiind utilă soluţionării cauzei. La termenul de judecată acordat în cauză, apărătorul ales al inculpatului apelant A., avocat H., a solicitat amânarea cauzei pentru pregătire apărare, având în vedere că a fost angajat în ziua de 30.11.2023, Curtea de Apel Galaţi acordând un nou termen de judecată la data de 11.01.2024, dată la care a rămas în pronunţare pe cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei reţinută în sarcina inculpatului, solicitată de apărătorii aleşi ai apelantului inculpat, avocaţii G., F., H. şi I., pentru data de 18.01.2024 şi a acordat un nou termen de judecată la data de 01.02.2024.

La data de 18.01.2024, Curtea de Apel Galaţi a respins, ca neîntemeiată, cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei, din infracţiunea de omor prevăzută de art. 188 alin. (1) C. pen., în infracţiunea de ucidere din culpă prevăzută de art. 192 alin. (2) C. pen.

La data de 01.02.2024 a fost respinsă, ca nefondată, cererea de recuzare a doamnei judecător D. şi a domnului judecător E., formulată de inculpatul A.. Curtea de Apel Galaţi a rămas în pronunţare, amânând pronunţarea la data de 14.03.2024.

Cu privire la motivele de strămutare formulate de către petent, prin informarea transmisă de Curtea de Apel Garaţi, s-a menţionat că susţinerea în sensul că judecătorul de la Tribunalul Galaţi care a pronunţat hotărârea apelată, domnul judecător C., a fost promovat la Curtea de Apel Galaţi este reală, dar aceasta nu constituie vreun motiv de strămutare ci, eventual, unul de incompatibilitate, dacă i s-ar fi repartizat dosarul în apel, ceea ce nu este cazul în speţă.

De asemenea, s-a arătat că afirmaţiile petiţionarului referitoare la mediatizarea în presă este reală, dar nu se poate preciza dacă această mediatizare a fost mai amplă faţa de alte cauze penale cu impact asupra publicului.

S-a mai menţionat că, împrejurarea că instanţa de apel i-a respins probele solicitate nu duc la concluzia că ar exista o imparţialitate a tuturor judecătorilor Curţii de Apel Galaţi, imparţialitate pe care petentul nici nu o contestă, ci doar pe aceea a judecătorilor investiţi cu soluţionarea cauzei, dar care nu constituie un motiv de strămutare ci, eventual, unul de recuzare.

În ceea ce priveşte susţinerile în sensul că la nivelul Curţii de Apel Galaţi nu ar fi îndeplinite condiţiile unei judecăţi imparţiale, s-a apreciat că acestea nu au un fundament obiectiv, fiind simple speculaţii care nu au fost dovedite.

v

Cu prilejul dezbaterilor asupra cererii de strămutare de faţă, la termenul de judecată din data de 13.02.2024, Înalta Curte a luat concluziile petentului, prin apărător şi ale reprezentantului Parchetului, acestea fiind redate pe larg în practicaua prezentei hotărâri.

Examinând cererea de strămutare formulată de petentul A., în raport de motivele invocate şi de prevederile legale incidente, Înalta Curte apreciază că este nefondată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie "strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice."

Strămutarea este, prin urmare, un remediu procesual prin intermediul căruia, în mod excepţional, judecarea unei anumite cauze penale este luată din competenţa unei instanţe şi dată spre soluţionare unei alte instanţe din aceeaşi categorie şi de acelaşi grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate şi imparţialitate a tuturor judecătorilor unei instanţe.

Referindu-se la conceptul de imparţialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se defineşte prin "absenţa prejudecăţilor sau a părerilor preconcepute". În acest context, s-a decis că imparţialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât şi potrivit unui test obiectiv, care stabileşte dacă judecătorul a oferit garanţii suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersack contra Belgiei).

Demersul obiectiv a fost explicat de CEDO în sensul că ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanţele trebuie să o inspire publicului (Fey contra Austria). În aplicarea acestui text, opinia părţii în cauză cu privire la imparţialitatea instanţei este importantă, dar nu decisivă. Imparţialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparţialităţii acestuia din urmă." (Cazul Hauschildt contra Danemarcei).

În speţă, dosarul nr. x/2018 aflat pe rolul Curţii de Apel Galaţi – secţia penală şi pentru cauze cu minori, a cărui strămutare se solicită, are ca obiect apelul formulat în cauză împotriva sentinţei penale nr. 130/13.03.2023 pronunţată de Tribunalul Galaţi, în dosarul cu acelaşi număr, iar petentul din prezenta cauză, A. are calitatea de apelant inculpat.

Analizând împrejurările cauzei a cărei strămutare se solicită, Înalta Curte constată că nu rezultă suspiciuni care ar putea pune sub semnul îndoielii imparţialitatea şi obiectivitatea judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Galaţi şi examinând în aceste coordonate împrejurările invocate în speţă drept temeiuri ale cererii de strămutare, Înalta Curte constată că nu sunt susţinute de elemente obiective, care să genereze suspiciuni temeinice asupra imparţialităţii întregii instanţe.

Din cuprinsul cererii de strămutare de faţă, rezultă că petentul A. a solicitat strămutarea dosarului penal nr. x/2018 aflat pe rolul Curţii de Apel Galaţi, susţinând că imparţialitatea judecătorilor din cadrul acestei instanţe este afectată, în concret, pentru următoarele argumente:

- primul motiv invocat vizează împrejurarea că, judecătorul de la Tribunalul Galaţi care a pronunţat soluţia de condamnare a inculpatului, domnul judecător C., a fost promovat ca judecător la Curtea de Apel Galaţi, fiind practic coleg cu judecătorii care judecă cauza în apel, apreciind apărarea că există o temere evidentă asupra modului corect şi imparţial în care se va judeca această cauză;

- un alt motiv de strămutare este generat de presiunea mediatică care se pune la Galaţi asupra completului de către presa locală, astfel că, în opinia apărării, nu există nicio garanţie că, "sub un asemenea tir mediatic", completul nu este pus în situaţia de a nu satisface această nevoie publică de "judecată".

- al treilea motiv de strămutare se referă la conduita actualului complet de judecată care a înţeles să respingă în apel toate probele şi solicitările apărării care privesc situaţia inculpatului, completul considerând că nu este utilă reaudierea martorilor, deşi în cauză există "o flagrantă contradicţie asupra situaţiei cauzei, ba mai mult, inclusiv declaraţii nereale ale poliţiştilor ... care în mod normal trebuie audiaţi pentru a lamuri cum este posibilă o asemenea contradicţie intre declaraţiile lor şi declaraţiile celorlalţi martori ce au înrâurire asupra lămuririi situaţiei de fapt".

- în completarea celor trei motive de strămutare indicate în cererea iniţială, prin concluziile transmise pentru acest termen, precum şi prin concluziile orale formulate cu prilejul dezbaterilor, apărarea petentului a invocat în susţinerea cererii de strămutare aspectele referitoare la modalitatea în care completul de judecată a respins cererea de recuzare formulată de către petent, deliberarea având loc în numai câteva minute şi, ulterior, alături de judecătorul recuzat a intrat chiar magistratul care a soluţionat cererea. De asemenea, s-a arătat că o argumentaţie în plus pentru admiterea cererii de strămutare este şi cea care a stat la baza cererii de recuzare, respectiv refuzul instanţei de a pune în discuţia părţilor în şedinţă publică, în prezenţa procurorului cererea de schimbare a încadrării juridice depusă de apărare în şedinţa din 01.02.2024.

Examinând în aceste coordonate împrejurările invocate drept temeiuri ale cererii de strămutare formulate de petentul A., Înalta Curte constată că acestea nu se circumscriu dispoziţiilor art. 71 C. proc. pen. şi nu au aptitudinea de a fundamenta obiectiv suspiciuni plauzibile asupra imparţialităţii judecătorilor instanţei, în condiţiile în care, în realitate, argumentele petentului în susţinerea solicitării de strămutare a pricinii au legătură cu nemulţumirea sa generată de respingerea unor probe sau cereri în faţa instanţei de control judiciar ori de modul de desfăşurare a procesului.

Susţinerea petentului relativ la împrejurarea că judecătorul care a pronunţat hotărârea de fond a promovat la Curtea de Apel Galaţi nu constituie motiv de strămutare, ci eventual ar fi reprezentat un motiv de incompatibilitate ce ar fi putut face obiectul unei cereri de abţinere/recuzare, dacă i s-ar fi repartizat dosarul spre soluţionare în calea de atac a apelului, ceea ce nu este cazul în speţă, astfel cum s-a arătat şi prin informarea transmisă la dosar.

De asemenea, motivul de strămutarea invocat de apărarea petentului A. vizând mediatizarea cauzei şi articolele din presa locală conţinând aşa cum susţine apărarea o campanie agresivă de presă împotriva petentului, nu reprezintă elemente apte să genereze suspiciuni temeinice asupra imparţialităţii instanţei învestite cu soluţionarea cauzei în apel şi la concluzia că, pe rolul Curţii de Apel Galaţi, în cauza pendinte, nu ar exista condiţii pentru desfăşurarea unui proces echitabil.

Prin urmare, susţinerile privind mediatizarea cauzei de către presa locală nu pot influenţa negativ activitatea judecătorilor care aplică şi se supun doar legii. Aceste aspecte nu pot constitui, prin ele însele, un argument suficient pentru a aprecia că judecătorii instanţei de apel pe rolul căreia se află cauza de faţă nu ar fi obiectivi sau imparţiali.

Deopotrivă, împrejurarea că au fost respinse mai multe cereri de probe în calea de atac a apelului nu poate fi examinată în procedura de soluţionare a unei cereri de strămutare, instanţa nefiind abilitată să cenzureze – explicit sau implicit – legalitatea măsurilor dispuse de instanţe în cursul procesului.

Aşadar, nici aceste aspecte invocate de petent prin cererea de strămutare de faţă privind desfăşurarea procesului penal şi soluţiile dispuse în cauză, nu constituie motive de strămutare şi nu sunt de natură să pună sub semnul îndoielii imparţialitatea judecătorilor instanţei.

În considerarea aceloraşi argumente prezentate, se constată că nu pot fi primite în susţinerea cererii de strămutare nici motivele suplimentare invocate de apărarea petentului A. relativ la faptul că instanţa a respins cererea de recuzare formulată de petent ori că a refuzat să pună în discuţie cererea de schimbare de încadrare juridică formulată de acesta, întrucât nici aceste aspecte nu constituie motive de strămutare specifice unei astfel de cereri reglementată de dispoziţiile art. 71 C. proc. pen.

Aşa cum s-a arătat, în concret, argumentele petentului A. în susţinerea cererii de strămutare a dosarului de apel vizează nemulţumirea acestuia generată de respingerea unor probe, cereri sau apărări de către instanţa de control judiciar, criticându-se modul în care se desfăşoară cauza a cărei strămutare se solicită, or, toate aspectele invocate în cauza de faţă ca şi motive de strămutare nu pot fi subsumate temeiurilor de strămutare prevăzute de art. 71 C. proc. pen., ci au în realitate, valoarea unor simple alegaţii, ce nu sunt confirmate de un minimum de date obiective care să susţină o atare temere şi să legitimeze eventuala strămutare a cauzei.

În concluzie, având în vedere că argumentele invocate de petent nu sunt de natură să pună sub semnul îndoielii imparţialitatea judecătorilor instanţei ori să evidenţieze elemente obiective pentru a considera că prin judecarea dosarului nr. x/2018 la Curtea de Apel Galaţi, s-ar încălca dreptul la un proces echitabil în sensul art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi totodată, având în vedere informaţiile furnizate de către Curtea de Apel Galaţi, Înalta Curte apreciază că nu se evidenţiază în cauză motive temeinice care să justifice strămutarea pricinii.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge ca nefondată cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2018 aflat pe rolul Curţii de Apel Galaţi – secţia penală şi pentru cauze cu minori.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga petentul la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2018 aflat pe rolul Curţii de Apel Galaţi – secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Obligă petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 februarie 2024.