Territorial jurisdiction conflict in criminal proceedings: allocation of competence based on first seizure where offense committed across multiple court districts

Şedinţa publică din data de 24 noiembrie 2022

Deliberând asupra conflictului de competenţă care face obiectul prezentei cauze, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Rechizitoriul nr. x din data de 09.02.2022 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Timişoara, privind inculpaţii din prezenta cauză, a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Timişoara, sub nr. dosar x/2022

Prin încheierea finală din data de 14 aprilie 2022, Judecătoria Timişoara a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Timişoara, invocată de către inculpatul A..

În temeiul art. 50 rap. la art. 41 alin. (1) lit. a) şi (2) şi (5) din C. proc. pen., a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, având ca obiect sesizare cu rechizitoriu privind pe inculpaţii: A., cercetat sub control judiciar, B., C., D., E., F., G., H.,I., J., K., L., în favoarea Judecătoriei Baia de Aramă, competentă material şi teritorial să soluţioneze cauza.

Pentru a pronunţa această soluţie, judecătoria a reţinut următoarele:

Potrivit art. 41 alin. (1) din C. proc. pen. (1) Competenţa după teritoriu este determinată, în ordine, de: a) locul săvârşirii infracţiunii; b) locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul; c) locuinţa suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârşit fapta; d) locuinţa sau, după caz, sediul persoanei vătămate. (2) Prin locul săvârşirii infracţiunii se înţelege locul unde s-a desfăşurat activitatea infracţională, în totul sau în parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia.

S-a reţinut, totodată, că, potrivit alin. (5) al aceluiaşi articol că ordinea de prioritate prevăzută la alin. (1) se aplică în cazul în care două sau mai multe instanţe sunt sesizate simultan ori urmărirea penală s-a efectuat cu nerespectarea acestei ordini.

Din analiza acestor texte legale, s-a reţinut că ordinea de competenţă teritorială prevăzută de lege este obligatorie pentru toate organele judiciare implicate în procesul penal, iar excepţiile de la această regulă, prevăzute expres şi limitativ, trebuie să fie clar determinate şi probate.

Judecătorul de cameră preliminară a reţinut că în cauză urmărirea penală s-a efectuat cu nerespectarea acestei ordini, impunându-se declinarea cauzei, în favoarea Judecătoriei Baia de Aramă, competentă material să judece cauza potrivit acestei ordini, arătate mai sus.

Astfel, pentru a reţine competenţa teritorială a Judecătoriei Timişoara, Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara a reţinut declaraţiile inculpaţilor D. şi E., în care aceştia au specificat că şi-au generat certificatele Covid în timp ce erau în localitatea Giarmata Vii, localitate aflată în circumscripţia teritorială a Judecătorie Timişoara.

Însă, judecătorul de cameră preliminară a apreciat că nu se poate stabili competenţa teritorială, care în acest caz determină costuri mai mari pentru toate părţile implicate, în condiţiile în care inclusiv partea civilă are reşedinţa în judeţul Mehedinţi, numai pe baza declaraţiilor a doi inculpaţi, respectiv, M., care au declarat că la un moment dat, şi-ar fi generat certificatul Covid atunci când erau în raza localităţii Giarmata Vii.

Fără a analiza în ce măsură această activitate, reţinută în sarcina inculpaţilor ca infracţiune separată de fals informatic, prev. şi ped. de art. 325 din C. pen., are sau nu valoare penală – această chestiune, reprezentând, fie o problemă de schimbare de încadrare, fie o problemă de fond cu privire la tipicitate, aspecte care urmează să fie analizate pe fond – judecătorul de cameră preliminară a reţinut că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 41 alin. (5) din C. proc. pen., urmărirea penală efectuându-se cu nerespectarea ordinii prevăzute de art. 41 din C. proc. pen., organele de urmărire penală neadministrând suficiente probe pentru a se reţine că infracţiunile deduse judecăţii au fost săvârşite, în condiţiile art. 41 alin. (3) din C. proc. pen., în circumscripţia teritorială a mai multor instanţe, respectiv a Judecătoriei Baia de Aramă şi a Judecătoriei Timişoara.

Prin sentinţa penală nr. 45 din data de 18.10.2022, Judecătoria Baia de Aramă a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Baia de Aramă, invocată din oficiu.

În temeiul art. 50 rap. la art. 41 alin. (1) lit. a), alin. (2) şi alin. (4) din C. proc. pen., a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, având ca obiect sesizare cu rechizitoriu privind pe inculpaţii: A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K. şi L., în favoarea Judecătoriei Timişoara.

În baza art. 51 din C. proc. pen., a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Judecătoria Baia de Aramă şi Judecătoria Timişoara şi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

Pentru a pronunţa această soluţie, judecătoria a reţinut următoarele:

Judecătorul de cameră preliminară, verificând din oficiu competenţa teritorială, raportat la textele legale incidente şi având în vedere că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timişoara instanţa a fost sesizată cu privire la toate infracţiunile săvârşite, a constatat că locul de săvârşire al infracţiunii, cel puţin pentru o parte din fapte, se află în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Timişoara.

Având în vedere acest aspect, precum şi faptul că Judecătoria Timişoara este instanţa mai întâi sesizată cu judecarea cauzei, judecătorul de cameră preliminară a pronunţat soluţia anterior menţionată.

Fiind sesizată, în temeiul art. 51 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen., cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, Înalta Curte constată că Judecătoria Timişoara este competentă a soluţiona cauza, motiv pentru care, conform dispoziţiilor art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., va trimite dosarul acestei instanţe.

Pentru a hotărî astfel, Înalta Curte are în vedere următoarele considerente:

Potrivit art. 41 alin. (1) din C. proc. pen. (1) Competenţa după teritoriu este determinată, în ordine, de: a) locul săvârşirii infracţiunii; b) locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul; c) locuinţa suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârşit fapta; d) locuinţa sau, după caz, sediul persoanei vătămate. (2) Prin locul săvârşirii infracţiunii se înţelege locul unde s-a desfăşurat activitatea infracţională, în totul sau în parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia.

Potrivit art. 41 alin. (2) din C. proc. pen. "prin locul săvârşirii infracţiunii se înţelege locul unde s-a desfăşurat activitatea infracţională, în totul sau în parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia."

Conform art. 41 alin. (3) şi alin. (4) "În cazul în care, potrivit alin. (2), o infracţiune a fost săvârşită în circumscripţia mai multor instanţe, oricare dintre acestea este competentă să o judece.

(4) Când niciunul dintre locurile prevăzute la alin. (1) nu este cunoscut sau când sunt sesizate succesiv două sau mai multe instanţe dintre cele prevăzute la alin. (1), competenţa revine instanţei mai întâi sesizate."

Constatând că locul de comitere a presupuselor fapte se află în circumscripţia ambelor judecătorii, că rechizitoriul a fost emis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara, precum şi faptul că Judecătoria Timişoara este instanţa mai întâi sesizată cu judecarea cauzei, Înalta Curte constată că aceasta este instanţa competentă a soluţiona cauza.

Pentru motivele mai sus arătate, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpaţi în favoarea în favoarea Judecătoriei Timişoara, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen. cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpaţii D., F., J., E., G., K., B., H., L., A., C. şi I. în favoarea Judecătoriei Timişoara, instanţă căreia i se trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu, în cuantum de câte 340 RON, rămân în sarcina statului şi se plătesc din fondul Ministerului Justiţiei.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 24 noiembrie 2022.