Denial of prison sentence interruption under Art. 453(1)(c) CPP for lack of grave family consequences despite alleged hardship
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as unfounded, thereby upholding the lower court's refusal to interrupt the execution of a seven-year imprisonment sentence, resulting in the conviction remaining in force and the prisoner being ordered to pay 800,000 lei in judicial costs. The dispute centered on a request by the convicted person to suspend the prison sentence due to alleged "special circumstances" where immediate execution would have grave consequences for the family, specifically citing financial hardship; however, investigative findings revealed that the family possessed a well-maintained apartment owned by the prisoner's father, modern furniture, electrical appliances, and that the spouse was employed while the minor child received state allowances, negating the claim of severe hardship. The decisive legal basis was Article 453(1)(c) of the Code of Criminal Procedure, which requires that special circumstances cause grave consequences for the family to justify suspension; the court determined these statutory conditions were not met given the documented economic and material stability of the household.
Legislator headnote
AI generatedart. 455 C. proc. pen, art. 453 alin. (1) lit. c) C. proc. pen, art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen, art. 192 C. proc. pen; Denial of prison sentence interruption under Art. 453(1)(c) CPP for lack of grave family consequences despite alleged hardship: Față de cele relevate mai sus, se reține că în cauză nu sunt întrunite cerințele prevăzute de art. 453 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 903 din 6 iulie 2004, Tribunalul București, secția a II-a penală, a respins cererea formulată de condamnatul G.A., de întrerupere a executării pedepsei de 7 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 938 din 8 octombrie 2002 a aceleiași instanțe.
Pentru a pronunța hotărârea, instanța a reținut că motivele invocate de condamnat, ținând de situația materială dificilă în care se află familia sa, respectiv mama, soția și fiul minor, nu sunt dintre cele care să constituie împrejurări speciale pentru ca executarea de către el, a pedepsei să aibă consecințe grave pentru familie.
Împotriva sentinței, condamnatul a declarat apel, motivul invocat fiind nelegalitatea hotărârii odată ce familia lui are nevoie de sprijin întrucât se confruntă cu grave probleme materiale și de sănătate.
Prin decizia penală nr. 619 din 20 august 2004, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a respins, ca nefondat, apelul.
Nemulțumit și de hotărârea pronunțată de instanța de apel, condamnatul, în termenul legal, a declarat recurs, și în această cale de atac motivul invocat fiind nelegalitatea, respectiv decizia nu s-a bazat pe probele aduse în sprijinul admiterii cererii sale de întrerupere a executării pedepsei pentru motive familiale.
Recursul declarat de condamnat nu este fondat.
Potrivit prevederilor art. 455 C. proc. pen., executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă în cazurile și în condițiile prevăzute în art. 453 din același cod, iar la lit. c) a primului aliniat al acestui text de lege, se înscrie cazul „când din cauza unor împrejurări speciale, executarea imediată a pedepsei ar avea consecințe grave pentru familie.”
Raportând la cauză aceste dispoziții legale, se reține că ancheta socială întreprinsă de Primăria sectorului 2 la domiciliul familiei petentului a relevat că părinții lui sunt pensionari de invaliditate, soția sa este încadrată în muncă, fiul minor beneficiază de alocație în cuantum de 210.000 lei lunar, apartamentul în care locuiesc este proprietatea tatălui condamnatului, este întreținut și mobilat modern, au în dotare aparatură electro-casnică și încălzirea se realizează cu centrala electrică.
Față de cele relevate mai sus, se reține că în cauză nu sunt întrunite cerințele prevăzute de art. 453 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.
Pentru acestea, în baza dispozițiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează ca recursul declarat de condamnat să fie respins ca nefondat.
În conformitate cu dispozițiile art. 192 C. proc. pen., condamnatul recurent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul G.A. împotriva deciziei penale nr. 619 A din 20 august 2004 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.
Obligă pe recurent la plata sumei de 800.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 9 noiembrie 2004.