Criminal venue transfer refused due to failure to prove objective judicial bias despite media pressure and prior litigation

Deliberând asupra cererii de strămutare de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Înalta Curte de Casație și Justiție sub nr. x/1/2024, petentul A a solicitat, în temeiul art. 71 și următoarele C. proc. pen., strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/107/2024 al Curții de Apel Brașov – Secția penală, având ca obiect apelul declarat de petent împotriva sentinței penale nr. 207/S din data de 03 octombrie 2024, pronunțată în dosarul nr. x/107/2024 al Tribunalului Brașov.

În motivarea cererii de strămutare, petentul a susținut că există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor din cadrul instanței Tribunalului Brașov și a Curții de Apel Târgu Mureș, unde a fost condamnat în anul 2013 și în anul 2023 de aceeași judecătoare B, iar la Tribunalul Brașov este același procuror al DNA - ST Brașov, C, care a fost reprezentantul Ministerului Public la judecarea dosarului său la instanța de fond, aspecte pentru care a considerat că imparțialitatea judecătorilor instanței la care urmează să se judece cauza este afectată, datorită împrejurărilor cauzei și a calității părților.

A arătat că este clar faptul că la Brașov instanțele de judecată vor ține cont de presiunea DNA - ST Brașov și a mass-mediei, cazul său fiind supra mediatizat, astfel că nu va avea parte de o judecată dreaptă.

A arătat că o altă situație care poate conduce la suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor din cadrul instanței la care urmează să se judece cauza este afectată datorită împrejurărilor cauzei și a calității părților, o reprezintă și faptul că petentul, prin art. de presă și rechizitoriul întocmit de procurori, a fost asociat fără nicio probă concretă și legală cu o presupusă cumpărare de influentă a unor judecători de la Curtea de Apel Brașov, respectiv a doamnei judecător D, pe care nu a cunoscut-o și nici nu o cunoaște.

Potrivit art. 73 din Codul procedură penală, au fost solicitate informații de la Curtea de Apel Brașov, informații care au fost transmise înaintea termenului de judecată din data de 11.12.2024.

În referatul cu informații transmis, au fost prezentate date despre cauza a cărei strămutare se solicită, obiectul acesteia, stadiul procesual, precizându-se, totodată, că la această instanță sunt întrunite toate condițiile pentru corecta soluționare a cauzei, nefiind evidențiate aspecte din care să rezulte că imparțialitatea completului de judecată ar fi afectată.

Analizând cererea de strămutare formulată de petentul A, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, în considerarea următoarelor argumente:

Potrivit art. 71 C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție „strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.”

Strămutarea este, prin urmare, un remediu procesual prin intermediul căruia, în mod excepțional, judecarea unei anumite cauze penale este luată din competența unei instanțe și dată spre soluționare unei alte instanțe din aceeași categorie și de același grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate și imparțialitate a tuturor judecătorilor unei instanțe.

Referindu-se la conceptul de imparțialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se definește prin „absența prejudecăților sau a părerilor preconcepute”. În acest context, s-a decis că imparțialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât și potrivit unui test obiectiv, care stabilește dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersack contra Belgiei, hotărârea din 1 octombrie 1982).

Demersul obiectiv a fost explicat de CEDO în sensul că ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanțele trebuie să o inspire publicului (Fey contra Austria). În aplicarea acestui test, opinia părții în cauză cu privire la imparțialitatea instanței este importantă, dar nu decisivă. Imparțialitatea obiectivă constă „în a pune problema dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparțialității acestuia din urmă.” (Cazul Hauschildt contra Danemarcei).

Examinând în aceste coordonate împrejurările invocate în speță drept temeiuri ale cererii de strămutare, Înalta Curte constată că afirmațiile petentului nu sunt susținute de elemente obiective, care să genereze suspiciuni temeinice asupra imparțialității instanței. Împrejurările învederate nu generează, în mod automat și prin ele însele, o suspiciune de lipsă de imparțialitate a judecătorilor Curții de Apel Brașov, toate acestea fiind necesar a se corobora cu alte informații obiective, de natură da naștere unor îndoieli rezonabile asupra imparțialității acestora.

Or, în lipsa altor împrejurări de fapt verificabile, care să se coroboreze cu afirmațiile petentului, simpla susținere a acestuia, inerent subiectivă, de altfel, că instanța nu ar putea da dovadă de obiectivitate, nu poate constitui un motiv temeinic de strămutare.

Înalta Curte constată că motivele invocate de petent în formularea cererii de strămutare, respectiv acelea că, la o altă instanță, respectiv Curtea de Apel Târgu Mureș, își desfășoară activitatea judecătoare B, care l-a condamnat pe petent în anul 2013 și în anul 2023; sau că, la Tribunalul Brașov este același procuror al DNA - ST Brașov, C, care a fost reprezentantul Ministerului Public la judecarea dosarului său la instanța de fond, nu pot constitui prin ele însele elemente obiective care să genereze suspiciuni rezonabile asupra imparțialității instanței, în lipsa oricărui indiciu privind existența unor relații de prietenie apropiată între cei doi magistrati și judecătorii Curții de Apel Brașov sau a unui interes concret de orice altă natură al acestora, care ar putea avea aptitudinea de a afecta imparțialitatea judecătorilor acestei instanțe.

În ceea ce privește motivul de strămutare care face referire la faptul că petentul ar fi fost asociat fără nicio probă concretă și legală cu o presupusă cumpărare de influentă a unor judecători de la Curtea de Apel Brașov, respectiv a doamnei judecător D, Înalta Curte constată că nu este întemeiat acest motiv, atât timp cât doamna judecător care, initial, a făcut parte din compunerea completului de judecată învestit cu soluționarea cauzei cu nr. x/107/2024 a Curții de Apel Brașov – Secția penală, a formulat o declarație de abținere, iar aceasta a fost admisă, astfel că magistratul menționat nu a mai făcut parte din compunerea completului de judecată.

Așadar, susținerile petentului nu sunt apte de plano să afecteze nici măcar la nivel de aparență imparțialitatea întregului corp al magistraților din cadrul Curții de Apel Brașov, în condițiile în care, în virtutea specificului funcției deținute, magistrații au obligația de a-și îndeplini atribuțiile fără părtinire și cu respectarea dispozițiilor legale, indiferent de calitatea părților și de împrejurările cauzei.

Înalta Curte reține că imparțialitatea magistratului se prezumă până la proba contrară, iar punctul de vedere al persoanei interesate nu joacă un rol determinant, ci trebuie să fie justificat în mod obiectiv (cauza Aleksandr Nikolayevich Ovcharenko v. Ucraina).

Așadar, contrar susținerilor petentului, împrejurările invocate în speță drept temeiuri ale cererii de strămutare nu sunt susceptibile a da naștere, prin ele însele, unei temeri justificate obiectiv cu privire la imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Brașov.

În ceea ce privește pretinsa presiune mediatică asupra judecătorilor învestiți cu soluționarea cauzei, se constată că art. invocate de petent nu pun în evidență o mediatizare excesivă a cauzei, respectiv o acțiune mediatică concertată, de natură a crea presiune asupra magistraților învestiți cu judecarea în apel a cauzei.

De altfel, acestea nu aduc în discuție, în mod real, aspecte în raport de care să se poată aprecia că ar fi de natură să afecteze obiectivitatea magistraților Curții de Apel Brașov, astfel că publicarea acestor art. nu este aptă a susține eo ipso temerea că judecătorii învestiți în prezent cu judecarea cauzei în apel nu pot da dovadă de imparțialitate, atât din punct de vedere subiectiv, cât și obiectiv, în soluționarea acesteia.

Înalta Curte reține că mass media are rolul și dreptul de a strânge și transmite informații către public și de a comenta asupra modului de administrare a justiției, inclusiv asupra cauzelor penale, fără a încălca prezumția de nevinovăție, însă judecătorii, în virtutea specificului funcției deținute, trebuie să își îndeplinească atribuțiile profesionale cu obiectivitate, fără a se lăsa influențați de opinia publică exprimată în mass-media.

Prin urmare, în contextul informațiilor transmise conform art. 72 alin. (6) C. proc. pen. și în lipsa altor împrejurări de fapt verificabile, care să fundamenteze afirmațiile petentului, simpla susținere că instanța anterior menționată nu ar putea da dovadă de obiectivitate și imparțialitate, aspecte care s-ar putea circumscrie unor elemente de natură să afecteze calitatea actului de justiție, nu poate constitui un motiv temeinic de strămutare.

Suplimentar față de considerentele anterior expuse, Înalta Curte reține și faptul că, prin decizia penală nr. 887, pronunțată la data de 09 decembrie 2024, Curtea de Apel Brașov, instanța de la care se solicită strămutarea, a trimis cauza a cărei strămutare se solicită la Tribunalul Mureș, în vederea rejudecării.

Față de considerentele expuse anterior, în baza art. 74 C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca neîntemeiată, cererea formulată de petentul A privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/107/2024 al Curții de Apel Brașov – Secția penală.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., aflându-se în culpă procesuală, petentul va fi obligat la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca neîntemeiată, cererea formulată de petentul A privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/107/2024 al Curții de Apel Brașov – Secția penală.

Obligă petentul la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 decembrie 2024.