Labor dispute over pandemic medical salary supplements: cassation inadmissible for labor judgments under Art. 483(2) C. proc. civ.

Deliberând asupra recursului și subliniind, în prealabil, că, potrivit art. 499 C. proc. civ., „prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivelor de casare”, reține că:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani Tribunalul Botoșani – Secția I Civilă la 20 martie 2023, sub nr. x/40/2023, UNIUNEA SINDICALĂ A pentru reclamanții B, C, D, E, F, G, H, I, J, K, L, M, N și O au chemat în judecată pârâtul SPITALUL P, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să oblige pârâtul la calcularea și plata către reclamanți a sporului reglementat de Legea nr. 56/2020 și Ordinul nr. 1070/2020, în procent de: 10% pentru perioada 21 martie - 19 iulie 2020, 20% pentru perioada 20 iulie 2020-31 iulie 2020 și 10% pentru perioada 1 august 2020-14 august 2020, sume actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului și până la data plății efective și la care se va adăuga dobânda legală penalizatoare, calculată de la data scadenței obligației de plată aferentă fiecărei luni până la plata efectivă a sporului.

Pârâtul a formulat cerere de chemare în garanție a CASEI DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE BOTOȘANI, solicitând obligarea chematei în garanție la plata către pârât a sumelor ce fac obiectul cererii de chemare în judecată, în ipoteza admiterii acțiunii.

Prin sentința civilă nr. 230 din 13 martie 2024, Tribunalul Botoșani – Secția I Civilă a respins excepția nulității cererii, invocată de pârât prin întâmpinare, a admis, în parte, acțiunea și a obligat pârâtul SPITALUL P la calcularea și plata către fiecare reclamant a sporului reglementat de Legea nr. 56/2020 și Ordinul nr. 1070/2020 în procent de 10% pentru perioada 7 aprilie 2020-19 iulie 2020, 20% pentru perioada 20 iulie 2020-31 iulie 2020 și 10% pentru perioada 1 august 2020-14 august 2020, raportat la perioada lucrată de fiecare reclamant în parte, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului și până la data plății efective și la plata dobânzii legale penalizatoare, calculată de la data scadenței obligației de plată aferentă fiecărei luni, până la plata efectivă a sporului. A admis cererea de chemare în garanție și a obligat pârâta CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE BOTOȘANI să pună la dispoziția pârâtului SPITALUL P sumele necesare achitării drepturilor bănești solicitate de reclamanți.

Chemata în garanție a apelat această hotărâre.

Prin decizia civilă nr. 757/2024 din 12 septembrie 2024, Curtea de Apel Suceava – Secția I Civilă a respins apelul ca nefondat.

Împotriva acestei hotărâri, pârâtul SPITALUL P și chemata în garanție CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE BOTOȘANI au declarat recurs.

La 18 noiembrie 2024, recurentul-pârât a formulat întâmpinare la recursul promovat de recurenta-chemată în garanție, solicitând respingerea acestuia.

Prin întâmpinarea depusă la 5 decembrie 2024, intimata-reclamantă UNIUNEA SINDICALĂ A a solicitat respingerea recursului declarat de recurentul-pârât. În ceea ce privește recursul recurentei-chemate în garanție, a arătat că lasă la aprecierea instanței soluția ce urmează a se da asupra acestuia.

Luând în analiză, cu prioritate, excepția inadmisibilității recursurilor, invocată din oficiu, Înalta Curte reține următoarele:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalității căilor de atac și el presupune că părțile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege și, astfel, nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunțat este consacrat la nivel constituțional în art. 129 din Constituția României, iar în C. proc. civ., în art. 457.

Potrivit art. 483 alin. (2) C. proc. civ., în forma în vigoare la data începerii procesului, „Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile (...) privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă (...). De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.”.

Dispozițiile legale evocate, coroborate cu cele ale art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., impun concluzia că legiuitorul a suprimat calea de atac a recursului împotriva hotărârilor prin care a fost soluționat, în apel, un litigiu de muncă, astfel de hotărâri fiind, potrivit art. 634 alin. (2) din același act normativ, definitive de la pronunțare.

Recursurile pendinte au ca obiect decizia civilă nr. 757/2024 din 12 septembrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Suceava – Secția I Civilă, în apel, într-un proces care, în ansamblul său, are natura juridică a unui conflict de muncă, în sensul prevăzut de art. 231 din C. muncii. Aceasta în condițiile în care, atât cererea principală, cât și cea de chemare în garanție vizează realizarea drepturilor salariale pretinse de reclamanți în baza Legii nr. 56/2020 și a Ordinului nr. 1070/2020 privind stabilirea categoriilor de personal și mărimea concretă a sporului pentru condiții de pericol deosebit acordat în baza prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 56/2020 pentru recunoașterea meritelor personalului medical participant la acțiuni medicale împotriva COVID-19.

Cum hotărârea atacată este dată în materia conflictelor de muncă, pentru care exercițiul căii extraordinare de atac a recursului nu este recunoscut de lege, aceasta fiind definitivă de la pronunțare, conform considerentelor expuse anterior, recurenții nu au deschisă calea procesuală exercitată, sens în care demersul lor judiciar apare ca fiind inadmisibil.

Mențiunea din dispozitivul deciziei atacate, „cu recurs în 30 de zile de la comunicare”, nu este de natură să confere instanței posibilitatea de a considera admisibile recursurile de față și nici părților un drept procesual suprimat de lege, întrucât recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală contravine principiilor de drept care guvernează procesul civil, respectiv al legalității căilor de atac și al egalității în fața legii.

În concluzie, dând eficiență normelor legale enunțate, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., urmează să respingă ca inadmisibile ambele recursuri declarate în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca inadmisibile recursurile declarate de recurentul-pârât SPITALUL P și de recurenta-chemată în garanție CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE BOTOȘANI împotriva deciziei civile nr. 757/2024 din 12 septembrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Suceava – Secția I Civilă, în contradictoriu cu intimata-reclamantă UNIUNEA SINDICALĂ A pentru membrii de sindicat: G, H, I, J, K, L, M, N, O, B, C, D, E și F.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 20 martie 2025.