Inadmissibility of revision for non-merits decision: exception to Art. 509(1) CPC not engaged by formal citation of improper defense ground

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei:

I.1. Obiectul cererii deduse judecății:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti la 26 noiembrie 2015, reclamanţii A şi B au solicitat, în contradictoriu cu pârâta C: să se constate că reclamanţii au calitatea de moştenitori ai defunctului A, decedat la 20 decembrie 1996, având fiecare cota de 1/6 din masa succesorală, conform sentinţei civile nr. 14738 din 16 noiembrie 2000 a Judecătoriei Sector 2 Bucureşti pronunţate în dosar nr. x/2000, şi, ca urmare, au aceste cote şi din imobilul situat în comuna Talpaş, sat (...), jud. Dolj compus din trei camere, pivniţă şi 200 m.p. teren; anularea certificatului de moştenitor suplimentar nr. 59 din 31 martie 1997, eliberat de B.N.P. D; anularea certificatului de moştenitor nr. 143 din 23 iulie 2015 eliberat de B.N.P. E şi a certificatului de moştenitor suplimentar nr. 177 din 28 septembrie 2015 eliberat de acelaşi notariat.

I.2. Sentinţa pronunţată de Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, în primă instanţă:

Prin sentinţa civilă nr. 1402 din 9 februarie 2017, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti a admis excepţia autorităţii de lucru judecat invocată de pârâtă şi a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii A şi B, în contradictoriu cu pârâta C, pentru autoritate de lucru judecat.

I.3. Decizia pronunţată Tribunalul Bucureşti, Secţia a IV-a civilă, în apel, cu rejudecarea cauzei:

Prin decizia civilă nr. 3080A din 28 septembrie 2017 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, Secţia a IV-a civilă în dosarul nr. x/300/2015, instanţa a admis apelul, a anulat sentinţa şi a reţinut cauza spre rejudecare.

Prin decizia civilă nr. 1141 din 23 martie 2018 Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a admis excepția autorităţii de lucru judecat în privința capătului 1 al cererii referitor la constatarea calităţii de moștenitori a reclamanților după defunctul A cu privire la imobilul situat în comuna Talpas, sat (...), jud. Dolj, a respins capătul 1 al cererii formulate de reclamanţii A şi B în contradictoriu cu pârâta C, pentru autoritate de lucru judecat şi, pe cale de consecinţă, a respins capetele 2 și 3 ale cererii formulate de reclamanţii A şi B în contradictoriu cu pârâta C, referitoare la anularea certificatului de moștenitor suplimentar nr. 59 din 31 martie 1997 eliberat de Notar Public D, a certificatului de moștenitor nr. 143 din 23 iulie 2015 eliberat de Notarul Public E, precum şi a certificatului de moștenitor suplimentar nr. 177 din 28 septembrie 2015 eliberat de același notar public, ca neîntemeiate.

I.4. Deciziile pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia I civilă, în recurs:

Prin decizia civilă nr. 117 din 4 februarie 2021, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a constatat perimat recursul declarat de reclamanţii A şi B împotriva deciziei civile nr. 1141 din 23 martie 2018 pronunţate de Tribunalul Bucureşti, Secţia a IV-a civilă.

Prin decizia civilă nr. 1046 din data de 12 mai 2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia I civilă a respins, ca nefondat, recursul declarat de recurenţii-reclamanţi A şi B împotriva deciziei civile nr. 117 din 4 februarie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

I.5. Decizia pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia I civilă, în revizuire:

Prin decizia nr. 532 din 04 aprilie 2023, pronunţată în dosarul nr. x/1/2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia I civilă a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenţii A şi B împotriva deciziei nr. 1046 din 12 mai 2022, pronunţate de aceeaşi instanţă în dosarul nr. x/300/2015.

I.6. Decizia pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia I civilă, în contestaţie în anulare:

Prin decizia nr. 260 din 06 februarie 2024, pronunţată în dosarul nr. x/1/2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia I civilă a anulat, ca tardivă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul A împotriva deciziei nr. 532 din 4 aprilie 2023, pronunţată de aceeaşi instanţă în dosarul nr. x/1/2022.

II. Calea de atac exercitată în cauză:

Împotriva deciziei nr. 260 din 06 februarie 2024, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia I civilă, în temeiul art. 509 pct. 7 C. proc. civ., a formulat cerere de revizuire A prin care a învederat că instanţa a procedat la judecarea contestaţiei în anulare în contradictoriu cu C, deşi aceasta este decedată de câțiva ani şi nu are moştenitori.

Or, motivul pentru care a promovat această cale de atac a fost acela că revizuentul şi fratele acestuia, B, sunt singurii moştenitori ai defunctului A, nu intimata decedată care a obţinut calitatea de moştenitor prin fraudă.

II.1. Apărările formulate în cauză:

Intimaţii nu au formulat întâmpinare.

II.2. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Examinând, cu prioritate, excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire, invocată din oficiu, din perspectiva dispoziţiilor art. 513 alin. (3) coroborat cu cele ale art. 509 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Revizuirea este o cale de atac de retractare, nedevolutivă, care vizează remedierea procesuală a erorilor de judecată care au condus la stabilirea greşită a situaţiei de fapt prin hotărârea atacată. În ceea ce priveşte categoriile de hotărâri care pot fi supuse revizuirii, legiuitorul a stabilit, prin dispozițiile art. 509 alin. (1) C. proc. civ., că acestea sunt reprezentate de hotărârile judecătoreşti pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul.

A examina fondul înseamnă a examina raportul juridic dedus judecăţii, prin prisma probelor administrate în cauză și a dispozițiilor de drept material aplicabile acestuia. În căile de atac, evocarea fondului presupune schimbarea hotărârii supuse controlului judiciar, ca urmare a reanalizării și reaprecierii situaţiei și/sau a modului de interpretare a normelor de drept substanțial sau a celor de procedură, de natură să conducă la o altă dezlegare a raportului juridic litigios.

Revizuentul A a solicitat, prin cererea formulată în cauză, revizuirea deciziei nr. 260 din 06 februarie 2024, pronunţate în dosarul nr. x/1/2024, prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia I civilă a anulat, ca tardivă, contestaţia în anulare formulată împotriva deciziei nr. 532 din 04 aprilie 2023, pronunţate de aceeaşi instanţă în dosarul nr. x/1/2022, reţinând că exercitarea căii de atac s-a produs cu nerespectarea termenului prevăzut de art. 506 alin. (1) C. proc. civ., ceea ce a făcut de prisos analiza excepţiei inadmisibilităţii căii de atac, precum şi a aspectelor invocate de contestator.

Aşadar, prin decizia respectivă, instanţa supremă nu a cercetat fondul cauzei, ci a procedat la analizarea, cu prioritate, a excepţiei tardivităţii contestaţiei în anulare, în temeiul art. 248 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., cu consecinţa anulării acesteia, ceea ce relevă neîndeplinirea condiţiei de admisibilitate a cererii de revizuire prevăzută de art. 509 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea atacată neevocând fondul.

Este adevărat că, prin excepție de la prevederile art. 509 alin. (1) C. proc. civ., pentru motivele limitativ prevăzute de alin. (2) al aceluiași articol, respectiv, pentru motivele prevăzute la alin. (1) pct. 3, dar numai în ipoteza judecătorului, și pentru cele prevăzute la alin. (1) pct. 4 și la punctele 7-11, pot face obiect al revizuirii şi hotărârile care nu evocă fondul.

Deși revizuentul a invocat ca temei de drept al cererii sale motivul de revizuire reglementat de art. 509 alin. (1) punctul 7 C. proc. civ., care se referă la situația în care statul ori alte persoane juridice de drept public, minorii și cei puși sub interdicție judecătorească ori cei puși sub curatelă nu au fost apărați deloc sau au fost apărați cu viclenie, motiv care, potrivit dispozițiilor art. 509 alin. (2) C. proc. civ. mai sus citate, ar deschide calea revizuirii și în situația în care hotărârea nu evocă fondul, Înalta Curte constată că în dezvoltarea acestuia a invocat o chestiune ce nu se subsumează situației la care respectivul caz de revizuire se referă, indicarea punctului 7 ca reprezentând fundamentul juridic al cererii deduse judecății fiind doar formală.

Prin urmare, în cauză nu este incidentă ipoteza reglementată de art. 509 alin. (2) C. proc. civ., astfel că analizarea pe fond a motivului de revizuire invocat nu este posibilă.

În consecinţă, Înalta Curte, în temeiul art. 513 alin. (3) C. proc. civ. coroborat cu art. 509 alin. (1) din acelaşi Cod, va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A împotriva deciziei nr. 260 din 06 februarie 2024, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia I civilă, în dosarul nr. x/1/2024.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A împotriva deciziei nr. 260 din 06 februarie 2024, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia I civilă, în dosarul nr. x/1/2024.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 25 martie 2025.