Inadmissibility of cassation for misdirected grounds: substantive claims on tax withheld in property restitution versus peremption ruling
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice annulled the appeal filed against the Court of Appeal's decision that had confirmed the peremption of a prior appeal, thereby upholding the procedural outcome that the case was abandoned due to inactivity; the dispute involved a claim for the return of unlawfully withheld tax on property restitution payment titles and the annulment of related administrative addresses, which the first-instance court had previously dismissed partly for lack of passive procedural standing and partly on the merits; the decisive legal basis was the nullity of the appeal under Article 489(2) of the Code of Civil Procedure, as the appellant failed to formulate grounds specifically referencing the peremption decision and instead reiterated substantive facts unrelated to the procedural issue, which did not fit the exhaustive grounds for cassation under Article 488, and subsequent supplementary filings were deemed inadmissible for missing the five-day motivation deadline prescribed by Article 470(5).
Legislator headnote
AI generatedart. 421 alin. (2) C. proc. civ, art. 494 C. proc. civ; Inadmissibility of cassation for misdirected grounds: substantive claims on tax withheld in property restitution versus peremption ruling: În ce priveşte aspectul procedural al nulităţii recursului pentru nemotivare, Înalta Curte reţine că, potrivit art. 489 alin. (1) C proc. civ. „Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)”, iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol „Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care în motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. .
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Deliberând, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București-Secţia a V-a civilă la 13.07.2022, reclamanta A a solicitat, în contradictoriu cu Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, obligarea pârâtei să îi plătească prin B Bank S.A. suma totală de 1.783,656 lei, ce reprezintă 214,832 lei şi 1.568,824 lei impozit reţinut în mod nelegal, precum şi anularea celor 2 adrese nr. RG/41671/28.12.2021 şi nr.5958/CEET/13.05.2022 ambele emise de pârâtă, spre știință B Bank S.A. și reclamantei, ca fiind nefondate, precum şi obligarea acesteia să emită o nouă adresă către B Bank S.A. prin care să restituie sumele impozitate nelegal de 1/2 din: Titlul de plată Seria ANRP nr. 0126504/22.03.2021 cu valoarea de 21.483,20 lei la care s-a reținut impozit 10%, respectiv suma de 1074,16 lei; Titlul de plată Seria ANRP nr.0131586/12.04.2021 cu valoarea de 156.882,40 lei la care s-a reținut impozit de 10%, respectiv suma de 7844,12 lei; Titlul de plată Seria ANRP nr. 0148318/21.03.2022 cu valoarea de 21.483,20 lei, la care s-a reținut impozit de 10%, respectiv 1074,16 lei; Titlul de plată Seria ANRP nr. 0149325/28.03.2022 cu valoarea de 156.882,40 lei la care s-a reținut impozit de 10%, respectiv 7844,12 lei. De asemenea, a mai solicitat obligarea pârâtei la plata daunelor morale şi materiale.
2. Hotărârile pronunţate de Tribunalul Bucureşti
Prin sentinţa nr. 218/03.03.2023, Tribunalul Bucureşti-Secţia a V a civilă a anulat capătul de cerere vizând plata daunelor morale şi materiale, ca netimbrat. A admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, cu privire la capătul de cerere vizând restituirea impozitului reţinut şi cu privire la capătul de cerere vizând obligarea pârâtei la emiterea unei adrese către B Bank S.A. prin care să restituie sumele impozitate nelegal. A respins aceste capete de cerere ca fiind formulate împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. A respins, ca neîntemeiată, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei cu privire la capătul de cerere vizând anularea adreselor nr. RG/41671/28.12.2021 şi nr. 5958/CEET/13.05.2022 emise de aceasta. A respins, ca neîntemeiat, capătul de cerere vizând anularea adreselor nr. RG/41671/28.12.2021 şi nr. 5958/CEET/13.05.2022 emise de pârâtă.
Prin sentinţa nr.518/02.05.2023 pronunţată în dosar nr. x/3/2022/a1, Tribunalul Bucureşti-Secţia a V-a civilă a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamanta A, privind completarea sentinţei civile nr. 218/03.03.2023.
3.Decizia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti
Prin decizia nr. 511/R/06.09.2024 pronunţată în dosar nr. x/3/2022/a1, Curtea de Apel Bucureşti-Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a constatat perimat recursul formulat de recurenta-reclamanta A împotriva sentinţei civile nr. 518/02.05.2023 a Tribunalului Bucureşti-Secţia a V-a civilă.
4.Calea de atac a recursului exercitată în cauză
Împotriva sentinţei civile nr. 218 din 03 martie 2023 pronunţate de Tribunalul Bucureşti-Secţia a V-a civilă a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 6 şi 7 C. proc. civ., reclamanta A.
Prin cererea de recurs înregistrată la 12.09.2024 (singura formulată în termenul legal de 5 zile de la pronunţare prevăzut de art. 421 alin. (2) C. proc. civ.), recurenta a arătat că, în calitate de moştenitor, i-au fost atribuite de pârâtă două titluri de plată (21.483,20 lei şi 156.882,40 lei) transmise eronat la B Bank S.A. în sensul de a se reţine şi vira un impozit de 10% şi 1/2 din valoarea titlurilor, în temeiul art. 114 alin. (22) lit. k ind. 1 C. fisc., deşi banca nu are competenţe de apreciere cu privire la aspect litigios.
Solicită recurenta completarea şi modificarea în parte a dispozitivului sentinţei nr. 218/03.03.2023 a Tribunalului Bucureşti-Secţia a V-a civilă, respectiv să se admită recursul şi să fie obligată pârâta să elibereze, pe numele recurentei, două titluri de plată cu sumele de 17.836,56
lei şi 151.186,4 lei reprezentând diferenţă despăgubiri din titlurile de plată nr.0131586/12.04.2021,nr.0126504/22.03.2021,nr.0148318/21.03.2022,nr.0149325/28.03.2022, sumele fiind impozitate nelegal de B Bank S.A.
Recurenta a expus situaţia de fapt a cauzei, calitatea în care a iniţiat demersul în justiţie, contextul în care au fost emise titlurile de plată, şi a concluzionat că, dat fiind impozitarea nelegală a sumelor respective, se impune admiterea recursului şi modificarea în parte a sentinţei civile nr. 218/03.03.2023 a Tribunalului Bucureşti, în sensul celor arătate anterior.
Recurenta a mai depus două completări la recurs, una înregistrată la 01.10.2024 şi alta înregistrată la 31.10.2024, ambele după expirarea termenului legal de motivare a recursului.
5.Apărările formulate în cauză
Prin întâmpinarea înregistrată la 02.12.2024, intimata-pârâtă Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a invocat excepţia de tardivitate a recursului, iar, în subsidiar, a solicitat să se pună în vedere recurentei să precizeze care este obiectul prezentului recurs, în vederea formulării apărărilor corespunzătoare.
Recurenta a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat înlăturarea apărărilor din întâmpinare, admiterea excepţiei de perimare, să se constate că nu a fost lucrat procesul, întrucât nu a primit citaţie şi să oblige pârâta să emită adresă către B Bank S.A. prin care să restituie sumele reţinute nelegal cu titlu de impozit.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând cu prioritate, în raport cu exigenţele procesuale ale art. 248 alin. (1) C proc. civ., excepţia de nulitate a recursului, invocată din oficiu, de către instanţă, Înalta Curte reţine următoarele:
În ce priveşte aspectul procedural al nulităţii recursului pentru nemotivare, Înalta Curte reţine că, potrivit art. 489 alin. (1) C proc. civ. „Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)”, iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol „Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care în motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. .
Din economia textelor legale anterior citate rezultă că nu este suficient ca recursul să fie depus şi motivat în termenul prevăzut de lege, ci este necesar ca criticile formulate să se circumscrie motivelor de nelegalitate expres şi limitativ reglementate.
În consecinţă, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în dispoziţiile art. 488 pct. 1 - 8 C proc. civ., cererea de recurs formulată cu nerespectarea formelor legale va fi lovită de nulitate.
În cauză, se constată că recursul nu numai că nu este încadrat în dispoziţiile art. 488 C proc. civ., dar nici nu conţine critici care să poată fi încadrabile în textul legal menţionat.
Prin decizia recurată a fost constatat perimat recursul formulat de reclamanta A împotriva sentinţei civile nr. 518/02.05.2023 a Tribunalului Bucureşti-Secţia a V-a civilă, reţinându-se că de la data suspendării judecăţii şi până la data pronunţării deciziei de perimare niciuna din părţile dosarului nu a solicitat repunerea pe rol a cererii de recurs şi nici nu a intervenit vreo cauză de întrerupere sau suspendare a termenului de perimare.
Prin cererea de recurs formulată la 12.09.2024, în termenul legal de declarare a recursului prevăzut de art. 421 alin. (2) C. proc. civ., fără a se raporta la considerentele instanţei privind soluţia de constatare a perimării, recurenta-reclamantă a expus situaţia de fapt a cauzei, calitatea în care a iniţiat demersul în justiţie, contextul în care au fost emise titlurile de plată, şi a concluzionat că, dat fiind impozitarea nelegală a sumelor respective, se impune admiterea recursului şi modificarea hotărârilor pronunţate în litigiul de fond în sensul celor solicitate prin cererea de chemare în judecată.
Astfel, recurenta a reiterat aspecte de fapt ale cauzei privind restituirea unor sume de bani impozitate nelegal şi cuprinse în mai multe titluri de plată emis de către pârâtă, deşi avea a răspunde unor considerente ale instanţei privind perimarea pentru lăsarea în nelucrare a cauzei de către părţi în intervalul de timp de 6 luni prevăzut de lege pentru incidenţa acestei sancţiuni procesuale.
Prin urmare, faţă de modalitatea în care recurenta a înţeles să formuleze calea extraordinară de atac, Înalta Curte constată că în cauză nu există argumente care să poată fi încadrate în dispoziţiile art. 488 C proc. civ., întrucât prin aspectele expuse aceasta nu învederează o eventuală nelegalitate în ce priveşte soluţia de constatare a perimării, ci expune chestiuni de fapt, care excedează cadrului procesual în care a fost exercitat recursul împotriva deciziei de constatare a perimării.
Recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, prin care se supune cenzurii judiciare a instanţei competente controlul conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept incidente cazului concret dedus judecăţii, iar când criticile formulate nu se subsumează cazurilor expres şi limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1 - 8 C proc. civ., intervine sancţiunea nulităţii recursului prevăzută de art. 489 alin. (2) C proc. civ.
În ce priveşte completările la motivele de recurs depuse la data de 01.10.2024 şi la data de 31.10.2024, acestea vor fi analizate doar în măsura în care nu se situează în afara termenului de motivare prevăzut de lege.
Astfel, potrivit art. 487 alin. (1) C proc. civ., „Recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs”.
Potrivit art. 470 alin. (5) C proc. civ., „În cazul în care termenul pentru exercitarea apelului curge de la un alt moment decât comunicarea hotărârii, motivarea apelului se va face într-un termen de aceeaşi durată, care curge, însă, de la data comunicării hotărârii”.
Aceste dispoziţii sunt aplicabile şi în cazul recursului, conform art. 494 C. proc. civ., care statuează că „Dispoziţiile de procedură privind judecata în primă instanţă şi în apel se aplică şi în instanţa de recurs, în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în prezenta secţiune”.
În raport de dispoziţiile legale menţionate, Înalta Curte reţine că există două momente, respectiv termenul de 5 zile de la pronunţare pentru declararea căii de atac şi termenul de 5 zile de la comunicarea deciziei atacate pentru motivarea recursului.
Prin urmare, în aplicarea dispoziţiilor art. 470 alin. (5) C proc. civ., în cazul recursului la perimare, al cărui termen de declarare este de 5 zile de la pronunţare, motivarea căii extraordinare de atac se va considera realizată în termenul legal, dacă va fi făcută în 5 zile de la comunicarea hotărârii de perimare.
În cauză, hotărârea de perimare a fost comunicată recurentei la 03.10.2024, conform dovezii de comunicare aflată la fila 48 din dosarul curţii de apel, iar termenul de motivare a recursului exercitat împotriva acestei hotărâri s-a împlinit la 09.10.2024, zi lucrătoare de miercuri.
Faţă de acest moment procesual, prima completare la motivele de recurs înregistrată la 01.10.2024, este declarată în termen, dar este supusă, de asemenea, sancţiunii nulităţii prevăzute de art. 489 alin. (2) C proc. civ., întrucât cuprinde solicitări ale recurentei privind completarea dispozitivului sentinţei civile nr. 218/03.03.2023 a Tribunalului Bucureşti-Secţia a V-a civilă, străine de dezlegările jurisdicţionale privind perimarea date prin decizia recurată.
În ce priveşte completările la recurs înregistrate la data de 31.10.2024, acestea nu pot fi analizate de către instanţa de recurs, întrucât sunt formulate în afara termenului de motivare prevăzut de art. 470 alin. (5) C proc. civ., care s-a împlinit, aşa cum s-a arătat, la 09.10.2024.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va anula recursul declarat de reclamanta A împotriva deciziei civile nr. 511/R din 06 septembrie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti-Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de reclamanta A împotriva deciziei civile nr. 511/R din 06 septembrie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti-Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 19 martie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.