Inadmissibility of extraordinary remedy against final appellate decision under civil procedural finality rules
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court dismissed as inadmissible the cassation appeal filed by the plaintiff-appellant, thereby leaving in force the appellate decision that had previously rejected the initial appeal. The dispute concerned a civil claim against a corporate defendant where the lower court had rejected the plaintiff's petition and the subsequent appellate court had declared the first-instance appeal unfounded, leading to a final procedural ruling on the admissibility of the original appeal. Relying on the principle that decisions rendered in cassation proceedings are final and not subject to further appellate review under Article 634(1)(5) of the Code of Civil Procedure, the Court held that the appealed decision constituted a definitive act, rendering any subsequent challenge a violation of the legality of legal remedies under Article 457(1) and resulting in dismissal pursuant to Article 496(1).
Legislator headnote
AI generatedart. 248 alin. (1) C. proc. civ, art. 457 alin. (1) C. proc. civ, art. 483 alin. (1) C. proc. civ, art. 496 alin. (1) C. proc. civ; Inadmissibility of extraordinary remedy against final appellate decision under civil procedural finality rules: Legalitatea căilor de atac, prevăzută expres de dispoziţiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., presupune că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de acesta.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Analizând, cu prioritate, excepţia inadmisibilităţii căii de atac, invocată de intimata-pârâtă, reţinând şi prevederile art. 499 teza finală C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivele de casare, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
Prin sentinţa civilă nr. 13603 din 18 noiembrie 2022, Judecătoria Constanța a respins, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A în contradictoriu cu pârâta B S.A.
Prin decizia civilă nr. 1327 din 24 noiembrie 2023, Tribunalul Constanţa - Secţia I civilă a respins, ca nefondat, apelul formulat de reclamantul A, în contradictoriu cu pârâta B S.A., împotriva sentinţei civile nr. 13603 din 18 noiembrie 2022, pronunţată de Judecătoria Constanţa, prin care cererea de chemare în judecată formulată de reclamant a fost respinsă ca nefondată.
Prin decizia civilă nr. 134/C din 17 septembrie 2024, Curtea de Apel Constanţa-Secţia I civilă a respins, ca inadmisibil, recursul civil formulat de reclamantul A împotriva deciziei civile nr. 1327 din 24 noiembrie 2023 a Tribunalului Constanţa, în contradictoriu cu intimata-pârâtă B S.A., prin lichidator judiciar C S.R.L.
Împotriva deciziei civile nr. 134/C din 17 septembrie 2024, Curtea de Apel Constanţa-Secţia I civilă a declarat recurs reclamantul A, înregistrat pe rolul Înalte Curţi de Casaţie şi Justiţie-Secţia I civilă la 14 noiembrie 2024.
Intimata-pârâtă nu a formulat întâmpinare, cererea de recurs fiindu-i comunicată la 22 noiembrie 2024, conform dovezii de înmânare de la fila 62 din dosarul de recurs.
II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând recursul formulat de recurentul-reclamant A în raport cu excepţia inadmisibilităţii, ce se impune a fi analizată cu prioritate în conformitate cu prevederile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine că aceasta este întemeiată pentru următoarele considerente de drept:
Legalitatea căilor de atac, prevăzută expres de dispoziţiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., presupune că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de acesta.
Drept urmare, recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legiuitor constituie o încălcare atât a principiului legalității, cât și a principiului egalității în fața legii și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept, persoana interesată având posibilitatea de a formula căile de atac pe care le consideră necesare în vederea apărării drepturilor subiective sau intereselor sale legitime, însă numai în condiţiile legii.
Conform art. 483 alin. (1) C. proc. civ., „hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului”, iar, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 5 din acelaşi act normativ, „sunt hotărâri definitive hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul cauzei”.
Înalta Curte constată că recursul declarat în cauză are ca obiect decizia civilă nr. 134/C din 17 septembrie 2024, prin care curtea de apel a respins, ca inadmisibil, recursul civil formulat de reclamantul A împotriva deciziei civile nr. 1327 din 24 noiembrie 2023 a Tribunalului Constanţa.
Faţă de prevederile legale enunţate, se constată că decizia recurată este definitivă, nefiind supusă prin lege cenzurii căii de atac a recursului, întrucât este pronunţată în soluţionarea unui recurs, motiv pentru care, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A împotriva deciziei civile nr. 134/C din 17 septembrie 2024 a Curţii de Apel Constanţa-Secţia I civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 6 martie 2025.