Non-compliance with judicial stamp tax requirement as a ground for annulling a civil appeal for formal defect
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's recusal (appeal) as untimely, leaving the Court of Appeal's decision of May 21, 2024—which had itself nullified the lower court’s judgment—unaltered and in force. The dispute concerned the procedural regularity of a civil appeal, where the appellant failed to satisfy the mandatory requirement of prepaying the judicial stamp tax despite the Supreme Court's resolution of September 4, 2024, imposing a 100-lei fee under Article 24(2) of Emergency Ordinance No. 80/2013. Relying on Articles 486(2)-(3) of the Civil Procedure Code and the relevant provisions of Emergency Ordinance No. 80/2013, the court applied the sanction of nullity for the failure to attach proof of payment, concluding that the appeal did not meet the statutory formal conditions for admissibility.
Legislator headnote
AI generatedart. 135 C. proc. civ, art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, art. 248 alin. (1) C. proc. civ, art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, Art. 486 alin. (2) C. proc. civ; Non-compliance with judicial stamp tax requirement as a ground for annulling a civil appeal for formal defect: Prin rezoluţia de primire a dosarului din 4 septembrie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia I civilă a stabilit în sarcina recurentului obligaţia de a achita, pentru soluţionarea recursului, o taxă judiciară de timbru în valoare de 100 lei, conform dispoziţiilor art. 24 alin. (2) teza a II-a din O.U.G. nr. 80/2013, sub sancţiunea anulării cererii de recurs, ca netimbrate.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
După deliberare, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Circumstanţele cauzei
Pe rolul Curţii de Apel Timişoara - Secţia I civilă a fost înregistrat, la 2 aprilie 2024, sub nr. x/325/2023, recursul declarat de recurentul A împotriva încheierii din 29 martie 2024, precum şi a deciziei nr.75 din 4 aprilie 2024, pronunţate de Tribunalul Timiş – Secţia I civilă.
Prin decizia nr.145 din 21 mai 2024, Curtea de Apel Timişoara - Secţia I civilă a admis excepţia nulităţii, invocată din oficiu, şi a constatat nul recursul declarat de recurentul A împotriva încheierii din 29 martie 2024 şi a deciziei nr.75 din 4 aprilie 2024, pronunţate de Tribunalul Timiş – Secţia I civilă în dosarul nr. x/325/2023.
Recursul
Împotriva deciziei nr.145 din 21 mai 2024 pronunţate de Curtea de Apel Timişoara - Secţia I civilă a declarat recurs recurentul A, invocând încălcarea de către instanţa de apel a dispoziţiilor art. 41, art. 45 şi art. 135 C. proc. civ.
Apărările formulate
Legal citată, cu un exemplar al cererii de recurs, intimata nu a depus întâmpinare.
Procedura desfăşurată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Prin rezoluţia de primire a dosarului din 4 septembrie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia I civilă a stabilit în sarcina recurentului obligaţia de a achita, pentru soluţionarea recursului, o taxă judiciară de timbru în valoare de 100 lei, conform dispoziţiilor art. 24 alin. (2) teza a II-a din O.U.G. nr. 80/2013, sub sancţiunea anulării cererii de recurs, ca netimbrate.
Prin aceeaşi rezoluţie, recurentului i s-a adus la cunoştinţă că are posibilitatea să formuleze cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la data comunicării acesteia, în condiţiile prevăzute de art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum şi cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, potrivit art. 39 alin. (1) din acelaşi act normativ.
Prin rezoluţia din 23 octombrie 2024, s-a stabilit termen pentru soluţionarea recursului în şedinţa publică din 27 februarie 2025, cu citarea părţilor.
La acest termen de judecată, constatând că recurentul nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru datorate pentru soluţionarea recursului, Înalta Curte a invocat din oficiu excepţia de netimbrare şi a rămas, cu prioritate, în pronunţare asupra acesteia, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ.
5. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând, cu prioritate, în raport de prevederile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia netimbrării recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, „Acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă.”
Conform art. 24 alin. (2) din acelaşi act normativ, „În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 lei; în aceeaşi ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 lei”.
Dispoziţiile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 prevăd că „taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat”, iar, pentru situaţia în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, „reclamantului i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 teza I C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei.”
Art. 486 alin. (2) C. proc. civ. stipulează că „la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii.” Potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol, neîndeplinirea acestei cerinţe este sancţionată cu nulitatea.
În cauza pendinte, prin rezoluţia din 4 septembrie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia I civilă a stabilit că recurentul datorează, pentru soluţionarea recursului pendinte, o taxă judiciară de timbru în valoare de 100 lei, conform dispoziţiilor art. 24 alin. (2) teza a II-a din O.U.G. nr. 80/2013.
Adresa emisă în acest sens la 5 septembrie 2024 a fost comunicată recurentului la 12 septembrie 2024, potrivit dovezii de înmânare aflate la fila 12 în dosarul de recurs.
Prin aceeaşi rezoluţie, recurentului i s-a adus la cunoştinţă că are posibilitatea să formuleze cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la data comunicării acesteia, în condiţiile prevăzute de art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum şi cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, potrivit art. 39 alin. (1) din acelaşi act normativ, recurentul neînţelegând să uzeze de aceste proceduri conform dispoziţiilor legale menţionate.
Constatând că recurentul nu a depus, până la termenul de judecată stabilit pentru soluţionarea recursului, 27 februarie 2025, dovada achitării taxei judiciare de timbru datorate în baza art. 24 alin. (2) teza a II-a din O.U.G. nr. 80/2013 şi reţinând că cererea de recurs nu îndeplineşte una dintre condiţiile de formă prevăzute de art. 486 alin. (2) C. proc. civ. sub sancţiunea nulităţii de alin. (3) al aceluiaşi articol, pentru considerentele expuse, Înalta Curte va anula, ca netimbrat, recursul declarat de recurentul A împotriva deciziei nr. 145 din 21 mai 2024 pronunţate de Curtea de Apel Timişoara - Secţia I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de recurentul A împotriva deciziei nr. 145 din 21 mai 2024 pronunţate de Curtea de Apel Timişoara - Secţia I civilă.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 27 februarie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform dispoziţiilor art. 402 C. proc. civ.