Annulling cassation appeal for failing to frame negligence claims as specific grounds for illegal exception rather than mere factual dispute

Asupra cauzei, constată următoarele:

I. Circumstanțele litigiului:

1. Obiectul cauzei:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 2 mai 2018 pe rolul Tribunalului București - Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal, reclamantul A a chemat în judecată pe pârâții B - notar public, conducerea C Bank România S.A. - Bucureşti prin Agenţia Câmpulung Muscel și Secretariatul de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945- 1989, pentru ca să fie obligaţi, în solidar, pentru suferinţa, stresul, calvarul, chinul, teroarea şi înfometarea la care l-au supus din anul 2012 şi până în prezent, să îi plătească daune financiare în valoare de 500.000 lei, iar pentru restul de bani pe care îi mai are de dat/achitat la C BANK Instituţia Guvernului Român și cu cei care i-au analizat, aprobat, semnat şi încheiat contractul ipotecar cu nr. C2204/84/420083 din data de 22.09.2011, să îi oblige în solidar că să îi achite ratele la creditul pe care l-a făcut în baza unei indemnizaţii pe care o primea lunar, legal şi constituţional de la Casa Teritorială de Pensii în baza Legii nr. 341/2004, ca urmare a documentelor eliberate de Guvernul României prin reprezentantul lor legal D.

Prin încheierea de ședință din data de 5 octombrie 2018 a fost admisă excepția de necompetență funcțională a Secției a II-a de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului București și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea uneia din secțiile civile ale Tribunalului București.

Dosarul a fost înregistrat la data de 1 noiembrie 2018 sub nr. x/3/2018 pe rolul Tribunalului București - Secția a V-a civilă.

2. Sentinţa pronunţată de Tribunalul București:

Prin sentinţa civilă nr. 309 din 3 martie 2021, Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă a luat act de renunţarea la judecată a reclamantului A împotriva pârâtului Notarul Public B.

A obligat pe reclamantul A să achite diferenţa de remunerație în cuantum de 1376 lei curatorului special desemnat în cauză să reprezinte interesele pârâtului Notarul Public B, av. E.

A admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor C Bank România S.A. - Bucureşti prin Agenţia Câmpulung Muscel şi Secretariatul de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 şi, pe cale de consecinţă, a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A a pârâților C Bank România S.A. - Bucureşti prin Agenţia Câmpulung Muscel și Secretariatul de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, ca fiind îndreptată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

3. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti:

Prin decizia nr. 240A din 8 noiembrie 2022, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauzei cu minori şi de familie a admis apelul şi a anulat în parte sentinţa civilă apelată, în ce priveşte soluţia pronunţată asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor C Bank România S.A. – Agenţia Câmpulung Muscel şi Secretariatul de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989.

A trimis spre rejudecare aceleiaşi instanţe cererea formulată în contradictoriu cu pârâţii C Bank România S.A. – Agenţia Câmpulung Muscel şi Secretariatul de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989.

A menţinut soluţia referitoare la renunţarea la judecata cererii formulate în contradictoriu cu pârâtul B şi la obligarea reclamantului la plata diferenţei de remuneraţie a curatorului special desemnat în cauză să reprezinte interesele pârâtului B.

4. Rejudecarea fondului – Tribunalul Bucureşti:

Cauza a fost reînregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă sub dosar nr. x/3/2018.

Prin sentinţa civilă nr. 1672 din 4 noiembrie 2022, Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă a respins, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu pârâţii C Bank România S.A. – Bucureşti prin Agenţia Câmpulung Muscel şi Secretariatul de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989.

5. Apel – Curtea de Apel Bucureşti:

Prin decizia nr. 400 A din 9 aprilie 2024, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauzei cu minori şi de familie a respins, ca nefondat, apelul formulat de apelantul-reclamant A împotriva sentinţei civile nr. 1672 din 4 noiembrie 2022 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, în contradictoriu cu intimații-pârâţi C Bank România S.A. Bucureşti prin Agenţia Câmpulung Muscel şi Secretariatul de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989.

6. Înregistrarea recursului la Înalta Curte de Casație și Justiție:

Împotriva deciziei civile nr. 400 A din 9 aprilie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a III-a civilă şi pentru cauzei cu minori şi de familie, reclamantul A a declarat recurs.

În cuprinsul cererii de recurs, invocând motivul de nelegalitate prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul-reclamant a arătat că, în mod greşit, cu încălcarea principiilor răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 1349 C. civ., instanţa de apel a respins apelul, în condiţiile în care intimata C Bank Romania S.A. a avut o culpă directă, întrucât la data perfectării contractului de credit nu a solicitat prezentarea unor venituri suficiente, apte să garanteze buna desfășurare a plăţii ratelor conform eşalonării băncii pentru toată perioada de rambursare, fiind clar faptul că valoarea creditului trebuia să fie proporţională cu situaţia veniturilor sigure şi constante realizate de reclamant, ca o garanţie a posibilităţii de a intra în insolvabilitate şi de a nu mai putea achita creditul contractat.

În ceea ce priveşte pe intimatul Secretariatul de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, instanţa de apel a reţinut în mod greşit faptul că ar fi solicitat nejustificat să îi achite ratele aferente creditului, în condiţiile în care acesta nu este parte în contractul de credit bancar şi nu are nici o obligaţie faţă de bancă, fără a ţine seama de faptul că reclamantul, ca urmare a sistării indemnizaţiei reparatorii de către Comisia Parlamentară, a fost nevoit să conteste în instanţă hotărârea luată. Prin sentinţă obligatorie şi opozabilă, Curtea de Apel Bucureşti a obligat pe intimat să îi analizeze documentaţia aferentă dosarului său de revoluționar şi să-i avizeze favorabil preschimbarea titlului de revoluționar.

Ori, deşi are o sentinţa favorabilă în acest sens, prin refuzul respectării hotărârii judecătoreşti, reclamantului i-au fost provocate prejudicii patrimoniale, din cauza sistării plăţii indemnizaţiei reparatorii - sub acest aspect şi intimatul Secretariatul de Stat având o culpă prin faptul că nu a atenționat Comisia Parlamentară despre existenţa hotărârii judecătoreşti definitive prin care era obligată să îi preschimbe certificatul vechi cu un certificat nou, să solicite hotărârea Comisei şi să procedeze la eliberarea noului titlu de revoluționar, pe care ulterior să-l transmită în plată către Casa Judeţeană de Pensii Argeş, pentru ca să poată plăti din indemnizaţia lunară reparatorie ratele către bancă.

Apreciază că neglijența şi lipsa de implicare a Secretariatului de Stat atrăgea răspunderea civilă delictuală şi obligarea să suporte o parte din obligaţiile pe care le are faţă de bancă, în solidar cu intimata C Bank Romania S.A.

În drept, au fost indicate dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Procedura în faţa instanţei de recurs:

În aplicarea dispoziţiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, analizat în complet de filtru la 3 decembrie 2024.

În cuprinsul raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, s-a reţinut că urmează să se aprecieze cu privire la excepţia nulităţii pentru neîncadrarea criticilor formulate de recurentul-reclamant în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., invocată prin întâmpinare.

Raportul a fost comunicat părţilor la 16 decembrie 2024.

Părţile nu au formulat puncte de vedere la raport.

Constatându-se încheiată procedura de comunicare, a fost stabilit termen la 11 februarie 2025, în complet de filtru, fără citarea părţilor, în vederea soluţionării căii de atac, termen la care instanţa a rămas în pronunţare asupra excepţiei nulităţii recursului pentru neîncadrarea criticilor în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Examinând recursul în raport de excepţia nulităţii pentru neîncadrarea criticilor în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., invocată de intimatul-pârât Secretariatul de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, a cărei analiză este prioritară, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor imperative prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază şi dezvoltarea lor, iar în conformitate cu prevederile art. 487 C. proc. civ. ,,recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs.”

Totodată, conform art. 489 alin. (1) C. proc. civ., ”recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal”, iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, sancţiunea nulităţii intervine şi în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Examinând cererea de recurs, se constată că aspectele evidenţiate, astfel cum au fost formulate, nu conţin precizări care să reprezinte o argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate care să permită încadrarea în vreunul dintre motivele de nelegalitate expres prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

Criticile dezvoltate de recurentul-reclamant, referitoare la faptul că neglijența şi lipsa de implicare a Secretariatului de Stat atrăgea răspunderea civilă delictuală, cu consecința obligării acestuia la suportarea unei părți din obligaţii, în solidar cu intimata C Bank Romania S.A., nu reprezintă motive de nelegalitate ce pot fi deduse judecăţii în calea extraordinară de atac a recursului, ci critici de netemeinicie ce nu pot fi cenzurate de către instanţa de control judiciar, reprezentând chestiuni de fapt, ce sunt analizate în cadrul cercetării aspectelor legate de fondul cauzei.

Argumentele avute în vedere de instanța de apel în soluționarea căii de atac au vizat inexistența faptelor ilicite (încălcări ale normelor dreptului obiectiv) care să fi fost săvârșite de cele doi pârâți, reținându-se, pe de o parte, că nu se poate imputa pârâtei C Bank România S.A. faptul că a aprobat cererea reclamantului de acordare a creditului de nevoi personale fără a lua în calcul că o potențială pierdere a sursei de venituri a acestuia (generată de o modificare legislativă) îl va aduce într-o stare de insolvabilitate, iar pe de altă parte, pierderea de către reclamant a sursei sale de venituri nu poate fi imputată pârâtului Secretariatul de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, care nu a făcut decât să emită un act în executarea legii.

Or, prin cererea de recurs, recurentul-reclamant face trimitere la aspecte ce țin de stabilirea vinovăției (o altă condiție a atragerii răspunderii civile delictuale), respectiv la existența unei culpe directe a intimatei C Bank Romania S.A., întrucât la data perfectării contractului de credit nu a solicitat prezentarea unor venituri suficiente, apte să garanteze buna desfășurare a plăţii ratelor.

Înalta Curte constată că, deși a invocat motivul de nelegalitate prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., susţinerile recurentul-reclamant din cererea de recurs, astfel cum au fost formulate, nu reprezintă o motivare a căii de atac exercitate, conform exigențelor prevăzute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) C. proc. civ., care trebuie interpretate în sensul formulării a unei argumentări juridice a nelegalității hotărârii atacate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă.

Nemulţumirile generale ale părţii față de soluția pronunțată şi susţinerile legate de stabilirea situației de fapt nu se pot constitui în critici de nelegalitate care să poată fi deduse judecăţii în calea extraordinară de atac a recursului, ci pot constitui, eventual, critici de netemeinicie, ce nu pot fi cenzurate de către instanţa de control judiciar, fiind supuse analizei în cadrul cercetării aspectelor legate de fondul cauzei.

Recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, prin care se supune cenzurii judiciare a instanţei competente controlul conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept incidente cazului concret dedus judecăţii. Condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei şi încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1 - 8 C. proc. civ.

Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulţumirii faţă de hotărârea pronunţată, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părţilor, instanţa a pronunţat o hotărâre nelegală, susțineri care să poată fi însă încadrate în vreunul dintre cazurile de nelegalitate prevăzute de lege

În acest sens, dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a evidenţia nelegalitatea deciziei civile deciziei nr. 400 A din 9 aprilie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a III-a civilă şi pentru cauzei cu minori şi de familie.

Pentru considerentele expuse, reţinând că în speţă nu este posibilă o încadrare a criticilor de recurs, în condiţiile dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 489 C. proc. civ., constatând că nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi invocate din oficiu, Înalta Curte urmează a aplica sancţiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul A împotriva deciziei nr. 400 A din 9 aprilie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a III-a civilă şi pentru cauzei cu minori şi de familie.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 11 februarie 2025.