Procedural delay complaint dismissed for lack of current interest after decision communication

Şedinţa publică din data de 5 decembrie 2022

Asupra cererii de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

Hotărârea pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Prin decizia nr. 3358 din 8 iunie 2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a anulat cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 5617 din 17 noiembrie 2021 a aceleiaşi instanţe, în dosarul nr. x/2020, ca netimbrată.

Contestaţia privind tergiversarea procesului

La 26 octombrie 2022, petentul A. a formulat contestaţie privind tergiversarea procesului ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, soluţionat la 8 iunie 2022 prin decizia nr. 3358, arătând că decizia nu i-a fost comunicată în termenul legal de 30 de zile prevăzut de art. 426 alin. (5) C. proc. civ.

În drept, contestaţia a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 522 - art. 526 C. proc. civ.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Examinând contestaţia privind tergiversarea procesului, Înalta Curte reţine următoarele:

Contestaţia privind tergiversarea procesului reprezintă un mijloc procedural particular destinat a înlătura dificultăţile ivite în soluţionarea cauzelor civile într-un termen optim şi previzibil.

Raţiunea reglementării contestaţiei la tergiversarea procesului a fost aceea de a asigura dreptul părţii la o procedură echitabilă, eficientă, desfăşurată cu celeritate, prin sancţionarea conduitelor procesuale care se îndepărtează de la aceste rigori.

În conformitate cu prevederile art. 522 alin. (1) C. proc. civ., "Oricare dintre părţi, precum şi procurorul care participă la judecată pot face contestaţie prin care, invocând încălcarea dreptului la soluţionarea procesului într-un termen optim şi previzibil, să solicite luarea măsurilor legale pentru ca această situaţie să fie înlăturată."

La alin. (2) al aceluiaşi text de lege sunt prevăzute cazurile în care poate fi formulată contestaţia, motivele vizând atât culpa, cât şi atitudinea instanţei faţă de neglijenţa sau abuzul părţilor, a altor participanţi în proces ori a terţilor care aveau obligaţii legale sau judiciare.

Ceea ce caracterizează toate cazurile prevăzute de art. 522 C. proc. civ. este pasivitatea instanţei de judecată care are mijloacele necesare pentru corijarea conduitelor necorespunzătoare şi nu le foloseşte sau, mai grav, nesocoteşte ea însăşi dispoziţiile legale care-i impun o anumită conduită.

Contestaţia la tergiversarea procesului nu trebuie însă privită ca o posibilitate de sancţionare a judecătorilor învestiţi cu soluţionarea cauzei, ci ca un remediu oferit de normele de procedură ce are aplicabilitate în situaţiile în care chiar instanţa cauzează amânarea nejustificată sau nu dispune măsurile necesare pentru asigurarea soluţionării procesului într-un termen rezonabil.

Examinând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că decizia civilă nr. 3358 din 8 iunie 2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a fost comunicată părţilor la data de 14 noiembrie 2022, cum susţine şi recurentul A., astfel încât se reţine că părţile nu mai justifică un interes în susţinerea prezentei contestaţii privind tergiversarea procesului pentru nerespectarea termenului instituit pentru motivarea, redactarea şi semnarea hotărârii judecătoreşti pronunţate în cauză.

Înalta Curte reaminteşte părţilor că interesul, ca o condiţie de exerciţiu a acţiunii civile, reprezintă folosul practic, legitim şi actual urmărit prin iniţierea actului de procedură, ce trebuie să existe nu numai la declanşarea procedurii judiciare, ci pe întreaga durată de desfăşurare a procesului; ca urmare, pentru a stabili dacă o parte are interes, instanţa trebuie să prefigureze folosul efectiv pe care partea l-ar obţine în ipoteza admiterii cererii formulate.

Înalta Curte reţine şi că, prin înscrisul depus la 17 noiembrie 2022, recurentul a înţeles să modifice obiectul prezentei contestaţii la tergiversare, arătând că instanţa învestită cu soluţionarea dosarului nr. x/2022 nu l-a citat pentru termenul din 8 iunie 2022 şi nu i-a adus la cunoştinţă împrejurarea că datora taxă judiciară de timbru.

Înalta Curte va înlătura aceste susţineri, în raport de prevederile art. 522 C. proc. civ., care prevede expres subiectele contestaţiei la tergiversare şi motivele ei, reţinând că, în realitate, acestea reprezintă critici ale deciziei nr. 3358/2022 ale Înaltei Curţi, care nu pot fi analizate în cadrul prezentului dosar.

Cum la momentul judecării prezentei interesul petentului nu mai este actual, hotărârea fiind motivată, redactată, semnată şi comunicată părţilor, Înalta Curte urmează a respinge contestaţia privind tergiversarea procesului formulată de recurentul A..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestaţia privind tergiversarea procesului formulată de recurentul A. în dosarul nr. x/2022 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 5 decembrie 2022.