Revizuire a hotărâri civile: tardivitatea recursului și calculul termenului de 30 zile

Şedinţa publică din data de 23 mai 2022

Asupra admisibilităţii în principiu a recursului;

Din examinarea actelor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Hotărârea ce formează obiectul recursului

Prin decizia civilă nr. 468 din 24 februarie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 557 din 1 octombrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2016.

2. Recursul declarat în cauză

Împotriva deciziei menţionate la pct. 1, recurenta A. a declarat, la data de 9 septembrie 2021, recurs, invocând dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 4, pct. 6 teza a doua şi pct. 8 C. proc. civ., prin care solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

În cadrul primului motiv de casare, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., recurenta îşi exprimă nemulţumirea cu privire la activitatea apărătorilor aleşi ai intimatelor, a autorităţilor române, în general, şi a instanţei de revizuire, respectiv "impunerea nejustificată a plăţii taxei de timbru", "refuzul categoric de a îmi comunica întâmpinarea intimatelor, susţinând că aceasta mi-ar fi fost deja comunicată prin poştă", tergiversarea motivării deciziei pronunţate în revizuire.

În cadrul celui de-al doilea motiv de casare, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta invocă greşita aplicare, de către instanţa de revizuire, a dispoziţiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 şi alin. (4) C. proc. civ., susţinând că termenul de 30 de zile impus de lege pentru motivarea cererii de revizuire ar fi curs, în prezenta cauză, de la data publicării în Monitorul Oficial al României a Deciziei nr. 45/2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, respectiv de la 20 octombrie 2020.

În sprijinul apărărilor de mai sus, recurenta indică Decizia Curţii Constituţionale nr. 512/2017 publicată în Monitorul Oficial al României nr. 907/2017.

Se invocă, deopotrivă, încălcarea art. 14 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice şi a art. 6 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, precum şi greşita aplicare a legii în ceea ce priveşte respingerea, ca tardive, a cererilor cuprinzând motivele de revizuire, fără a pune în discuţia părţilor şi, eventual, a admite o excepţie peremptorie de tardivitate sau de nulitate a motivării revizuirii.

Greşita aplicare a dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. s-a realizat, în opinia recurentei, şi în cadrul analizei condiţiilor de admisibilitate de către instanţa de revizuire, care a stabilit că cele două decizii indicate de către revizuentă nu au fost pronunţate de către o instanţă de judecată în cadrul soluţionării unor litigii care să se finalizeze prin hotărâri care să poată fi supuse controlului judiciar pe calea retractării.

Recurenta critică, de asemenea, soluţia pronunţată de instanţa de revizuire privind obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată, întrucât ar fi fost dată cu ignorarea dispoziţiilor art. 451 alin. (2) C. proc. civ.

În cadrul celui de-al treilea motiv de recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., recurenta critică analizarea, de către instanţa de revizuire, a condiţiilor de admisibilitate a revizuirii, deşi cererile cuprinzând motivele revizuirii au fost considerate tardive.

3. Procedura de filtrare a recursurilor

Recursul fiind de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a fost urmată procedura de filtrare a recursurilor, reglementată de art. 493 din C. proc. civ.

Prin raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului s-a concluzionat, printre altele, că acesta este tardiv formulat.

Prin încheierea din camera de consiliu de la 17 ianuarie 2022, completul de filtru a dispus comunicarea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, actul fiind comunicat părţilor.

Părţile nu au formulat punct de vedere la raport.

4. Apărările părţilor

Intimatele S.C. Distribuţie Oltenia S.A. (CEZ Distribuţie) şi S.C. CEZ ROMÂNIA S.A, prin avocat, au formulat întâmpinare prin care au invocat excepţia inadmisibilităţii recursului, în temeiul art. 634 alin. (1) pct. 4 şi art. 483 alin. (2) C. proc. civ. şi, în subsidiar, au solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

II. Considerentele Înaltei Curţi

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului, în condiţiile art. 493 alin. (5) şi (6) din C. proc. civ., Completul de filtru constată următoarele:

Potrivit art. 485 din C. proc. civ. "(1) Termenul de recurs este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel".

Fiind un termen stabilit pe zile, devin aplicabile dispoziţiile art. 181 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., conform cărora, atunci când termenul se socoteşte pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când se împlineşte.

Hotărârea ce formează obiectul recursului a fost comunicată recurentei la 6 august 2021 .

Termenul de recurs de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, prevăzut de art. 485 alin. (1) C. proc. civ., calculat conform art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., s-a împlinit la data de 6 septembrie 2021.

Cererea de recurs a fost transmisă, prin intermediul corespondenţei electronice, la 9 septembrie 2021, fiind înregistrată în evidenţele oficiale ale instanţei la data de 10 septembrie 2021.

În consecinţă, întrucât recurenta a exercitat recursul cu depăşirea termenului prevăzut de art. 485 C. proc. civ., se apreciază a fi întemeiată excepţia tardivităţii introducerii cererii de recurs.

Înalta Curte reţine, de asemenea, prevederile art. 185 alin. (1) C. proc. civ., conform cărora:

"Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate".

Pentru aceste motive, constatându-se că recursul nu a fost declarat în termenul imperativ prevăzut de art. 485 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători, având în vedere şi dispoziţiile art. 493 alin. (5) din acelaşi cod, urmează să anuleze recursul, ca tardiv declarat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul formulat de recurenta A. împotriva Deciziei nr. 468 din 24 februarie 2021 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2020, ca tardiv declarat.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţa publică din 23 mai 2022.