Designation of equivalent court to resolve penal case due to total judicial incompatibility in appellate section

Şedinţa publică din data de 18 februarie 2025

Deliberând asupra cererii formulate de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, reţine următoarele:

În susţinerea cererii, s-a arătat că la nivelul secţiei penale şi pentru cauze cu minori şi de familie a Curţii de Apel Târgu Mureş s-a dispus ca dosarul nr. x/2019 să nu fie repartizat completurilor colegiale de judecată compuse din judecătorii care, în calitate de judecător de drepturi şi libertăţi, au îndeplinit acte sau măsuri procesuale în cursul urmăririi penale, respectiv au pronunţat decizii în cauză, aşa cum rezultă din declaraţiile de abţinere formulate de către aceştia în dosarul nr. x/2019 al acestei instanţe, rămânând în cadrul secţiei penale şi pentru cauze cu minori şi de familie din cadrul Curţii de Apel Târgu Mureş un singur judecător care poate soluţiona cauza, sens în care s-a dispus, prin adresa din data de 22.01.2025 trimiterea cauzei la instanţa ierarhic superioară, respectiv înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru desemnarea, în condiţiile art. 68 alin. (9)1 teza a II-a C. proc. pen., a unei alte instanţe care să judece cauza.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală la data de 28 ianuarie 2025, fiind repartizată Completului nr. 2, cu termen de judecată la data de 04 februarie 2025.

Analizând cererea formulată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie privind desemnarea unei alte instanţe egale în grad în dosarul nr. x/2019 având ca obiect contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureş, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, în raport cu următoarele argumente:

Prioritar, instanţa supremă observă că nu este învestită cu soluţionarea unor declaraţii de abţinere, în ipoteza prevăzută de la art. 68 alin. (8) C. proc. pen., având în vedere că, aşa cum rezultă din actele dosarului, respectiv din dispoziţia din data de 20 ianuarie 2025 emisă de către preşedintele secţiei Penale cu atribuţii delegate din cadrul Curţii de Apel Târgu Mureş, în temeiul dispoziţiilor art. 102 alin. (7) teza I şi a II-a şi alin. (8) rap. la art. 20 alin. (1) teza a II - a lit. m) şi m)1 din Hotărârea nr. 3243/22.12.2022 a Consiliului Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători, pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, s-a dispus ca dosarul nr. x/2019 să nu fie repartizat completurilor colegiale de judecată compuse din judecătorii care, în calitate de judecător de drepturi şi libertăţi, au îndeplinit acte sau măsuri procesuale în cursul urmăririi penale, respectiv au pronunţat decizii în cauză, aşa cum reiese din declaraţiile de abţinere formulate de către aceştia în dosarul nr. x/2019 al aceleiaşi instanţe, rămânând în cadrul acestei secţii un singur judecător care poate soluţiona cauza.

De asemenea, prin informaţiile transmise de către această instanţă, la solicitarea instanţei supreme, s-a arătat că la nivelul instanţei nu s-a dispus, în raport cu dispoziţiile art. 109 alin. (3) şi alin. (10) din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanţelor Judecătoreşti, participarea unor judecători de la alte secţii la soluţionarea cauzelor în care, ca urmare a incompatibilităţii sau a altor cauze, în cadrul secţiei penale nu se poate constitui completul de judecată.

Totodată, aşa cum rezultă din adresa de sesizare a instanţei supreme, precum şi din lista judecătorilor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul secţiei penale şi a declaraţiilor de abţinere şi a încheierilor prin care acestea au fost soluţionate, doar un singur judecător nu se află într-o situaţie de incompatibilitate.

Înalta Curte reţine şi faptul că prezenta cauză are ca obiect contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureş împotriva încheierii penale din 30.12.2024, pronunţate de Tribunalul Mureş în dosarul penal nr. x/2019, iar, potrivit art. 59 alin. (2) din Legea nr. 304/2022, "Contestaţiile formulate împotriva hotărârilor pronunţate în materie penală de către judecătorii şi tribunale în cursul judecăţii în primă instanţă, de către judecătorii de drepturi şi libertăţi şi judecătorii de cameră preliminară de la aceste instanţe se soluţionează în complet format din 2 judecători".

Aşadar, obiectul prezentei cauze îl constituie desemnarea altei instanţe în ipoteza în care nu se poate desemna un judecător de la instanţa competentă pentru soluţionarea cauzei.

Analizând dispoziţiile art. 68 alin. (9) C. proc. pen., potrivit cărora judecătorul de la instanţa ierarhic superioară desemnează o altă instanţă egală în grad cu instanţa în faţa căreia s-a formulat declaraţia de abţinere sau cererea de recuzare, din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel sau din circumscripţia unei curţi de apel învecinate, rezultă că, deşi se face vorbire de judecătorul de la instanţa ierarhic superioară (în speţă fiind vorba de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), în realitate nu s-ar putea desemna de către instanţa supremă decât o altă instanţă din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel, sau o altă instanţă din circumscripţia unei curţi de apel învecinate, adică o instanţă ierarhic inferioară curţii de apel.

Or, contestaţia întemeiată pe dispoziţiile art. 4251 rap. la art. 2502 şi art. 2501 alin. (1) declarată împotriva încheierii penale din 30.12.2024, pronunţate de Tribunalul Mureş în dosarul penal nr. x/2019, este de competenţa unei curţi de apel, în speţă de competenţa Curţii de Apel Târgu Mureş, în virtutea art. 38 alin. (3) rap. la art. 2501 alin. (1) C. proc. pen., ca instanţă ierarhic superioară Tribunalului Mureş.

Verificând competenţa instanţei supreme, potrivit art. 40 C. proc. pen., cât şi prin prisma art. 25 din Legea nr. 304/2022, se constată că nu există o reglementare expresă cu privire la obiectul acestei cauze, desemnarea altei instanţe ca urmare a unor incidente procedurale, ci se face menţiune în sensul că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie soluţionează şi alte cauze anume prevăzute de lege.

Cum potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţia României, competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege, iar judecătorii nu pot refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă, Înalta Curte consideră incidente dispoziţiile art. 2 alin. (2) C. proc. civ., care se aplică şi în alte materii, în măsura în care legile care le reglementează nu cuprind dispoziţii contrare.

Nefiind identificate dispoziţii contrare în legea procesual penală, devin aplicabile, în completare, dispoziţiile art. 52 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora instanţa superioară învestită cu judecarea abţinerii sau recuzării în situaţia prevăzută la art. 50 alin. (2) (când, din pricina abţinerii sau recuzării, nu se poate alcătui completul de judecată, cererea se judecă de instanţa ierarhic superioară) va dispune, în caz de admitere a cererii, trimiterea pricinii la o altă instanţă de acelaşi grad din circumscripţia sa.

Prin urmare, întrucât toate curţile de apel se regăsesc în circumscripţia instanţei supreme, ca instanţe imediat ierarhic inferioare, se constată legala învestire a instanţei cu soluţionarea prezentei cauze.

Aşadar, Înalta Curte constată că din procesul-verbal întocmit de preşedintele secţiei penale, precum şi din informaţiile transmise în data de 31 ianuarie 2025 de către Curtea de Apel Târgu Mureş, respectiv din declaraţiile de abţinere şi încheierile prin care au fost soluţionate acestea, rezultă imposibilitatea constituirii unui complet de judecată din doi judecători, potrivit art. 25 din Legea nr. 304/2022.

Pe de altă parte, se observă că prin încheierea nr. 173 din 26 martie 2024 pronunţată de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2024, s-a admis declaraţia de abţinere formulată de domnul judecător A. în dosarul nr. x/2019 al Curţii de Apel Târgu Mureş şi s-a constatat imposibilitatea constituirii completului de judecată, cu consecinţa desemnării ca instanţă egală în grad, respectiv Curtea de Apel Alba Iulia, pentru soluţionarea cauzei ce formează obiectul dosarului menţionat, cauza fiind scoasă de pe rolul Curţii de Apel Târgu Mureş la data de 22 aprilie 2024 şi înaintată Curţii de Apel Alba Iulia.

În acest context, devine nerelevant faptul că, ulterior acestei încheieri pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin care s-a constatat imposibilitatea constituirii unui complet de judecată, Curtea de Apel Alba Iulia, prin decizia penală nr. 466 din 27 iunie 2024, a dispus admiterea apelurilor declarate în cauză împotriva sentinţei penale nr. 124/29.09.2023 pronunţate de Tribunalul Mureş, desfiinţarea sentinţei penale atacate şi rejudecarea cauzei de către Tribunalul Mureş, atâta vreme cât situaţia de fapt avută în vedere şi cauzele de incompatibilitate constatate nu s-au schimbat.

Având în vedere dispoziţiile mai sus citate şi situaţia de fapt rezultată, Înalta Curte constată că soluţia ce ar urma să fie pronunţată de judecătorii secţiei penale a Curţii de Apel Târgu Mureş, într-o nouă judecată, pe de o parte, ar putea fi influenţată de părerea deja formată, în cazul judecătorilor care au invocat ca temei de abţinere dispoziţiile art. 64 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., iar, pe de altă parte, cazul de abţinere prevăzut de art. 64 alin. (4) C. proc. pen., impune interdicţia de a participare a judecătorului care a participat la judecarea unei cauze în faza de drepturi şi libertăţi, la judecarea, în aceeaşi cauză, în procedura de cameră preliminară, la judecata în fond sau în căile de atac.

De asemenea, se constată că prin informaţiile transmise instanţei supreme de către Curtea de Apel Târgu Mureş, s-a precizat că, în raport cu dispoziţiile art. 109 alin. (3) şi alin. (10) din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanţelor Judecătoreşti, nu s-a dispus participarea unor judecători de la alte secţii la soluţionarea cauzelor în care, ca urmare a incompatibilităţii sau a altor cauze, în cadrul secţiei penale nu se poate constitui completul de judecată.

Dispoziţiile procedurale antemenţionate constituie ultima ratio în materie de competenţă teritorială, urmând a fi aplicate numai în situaţii temeinic justificate respectiv, dacă în urma admiterii mai multor cereri de recuzare şi abţinere, nu se poate (în mod absolut) desemna să judece cauza niciun judecător de la secţia corespunzătoare a instanţei solicitante ori de la altă secţie cu aceeaşi specializare, în cazul de faţă de la secţia penală a Curţii de Apel Târgu Mureş.

Faţă de împrejurarea că, la acest moment, în cadrul Curţii de Apel Târgu Mureş nu există o secţie cu aceeaşi specializare şi nici nu au fost desemnaţi judecători de la alte secţii, din care să poată fi constituit un complet care să soluţioneze contestaţia în formulată, Înalta Curte constată că în cadrul acestei instanţe nu se poate constituit un complet de judecată care să soluţioneze cauza.

Pe cale de consecinţă, în raport de aceste considerente, Înalta Curte va trimite cauza la Curtea de Apel Alba Iulia, secţia Penală.

În temeiul dispoziţiilor art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea prezentei cauze vor fi lăsate în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite cererea formulată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie privind desemnarea unei alte instanţe egale în grad în dosarul nr. x/2019 având ca obiect contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureş şi, în consecinţă, trimite cauza la Curtea de Apel Alba Iulia, secţia Penală.

În temeiul dispoziţiilor art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea prezentei cauze rămân în sarcina statului.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 februarie 2025.