Revision request dismissed as inadmissible due to failure to challenge a decision evoking the merits in a civil damages dispute

Şedinţa publică din data de 6 martie 2025

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de revizuire

Prin cererea de revizuire înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la 31 decembrie 2024, revizuenta A. solicită anularea deciziei nr. 2128 din 10 octombrie 2024, pronunţată de această instanţă în dosarul nr. x/2016, în temeiul prevederilor art. 509 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. (minus petita).

Revizuenta menţionează că hotărârea a cărei revizuire o solicită a fost motivată în baza instituţiei prescripţiei, astfel că soluţionarea pricinii depinde nemijlocit de aplicarea tuturor dispoziţiilor legale, referitoare la această instituţie juridică, în concordanţă prevederile art. 2.500 - 2.556 din C. civ.

Precizează că cererea pe care a depus-o la 3 martie 2024, în faţa instanţei de recurs, poartă denumirea "Cerere de completare a probatoriului în susţinerea motivelor de recurs", fiindu-i anexată decizia nr. 2511 din 9 decembrie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2015. Apreciază că instanţa de recurs ar fi trebuit să se pronunţe şi să motiveze dacă înscrisul nou propus este acceptat sau nu ca probă. În schimb, instanţa de recurs a calificat cererea ca fiind aşa-zis "motiv de recurs suplimentar", ceea ce nu rezultă din cererea formulată. Raportat la art. 8 şi 22 alin. (2) din C. proc. civ. susţine că este prejudiciată, deoarece neadmiterea noului înscris ca probă a determinat o stare de fapt incompletă, cu consecinţa neaplicării adecvate a dispoziţiilor legale relevante cauzei (art. 1.443, art. 1.449 şi art. 2.537 din C. civ.).

De asemenea, revizuenta face trimitere la răspunsul la întâmpinare din 25 martie 2024, explicând că motivul de recurs invocat a vizat contracararea admiterii excepţiei prescripţiei dreptului material la acţiune de către instanţa de apel.

În aprecierea sa, egalitatea dintre părţi a fost afectată, întrucât revizuenta a fost pusă în imposibilitatea de a face dovada pertinentă în sensul că prescripţia invocată de intimată nu este îndeplinită în fapt, cum netemeinic a considerat instanţa, ci este întreruptă începând cu 27 iulie 2015. Deşi pretenţiile la daune nu sunt prescrise, instanţa de recurs a respins calea de atac, contrar situaţiei de fapt şi de drept existente, privând-o pe revizuentă de dreptul legitim la daune civile, astfel cum este îndreptăţită de lege. Procedând astfel, instanţa de recurs şi-a încălcat obligaţia prevăzută de art. 22 alin. (1) din C. proc. civ.

2. Decizia care face obiectul revizuirii

Prin decizia nr. 2128 din 10 octombrie 2024, pronunţată în dosarul nr. x/2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a respins, ca nefondat, recursul formulat de reclamanta A. împotriva deciziei civile nr. 980/AP din 29 mai 2023 a Curţii de Apel Braşov, secţia civilă.

3. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea formulată, intimata MIR AERO S.R.L. susţine inadmisibilitatea cererii de revizuire, întrucât hotărârea prin care s-a respins recursul ca nefondat nu evocă fondul. De asemenea, intimata menţionează că neanalizarea unei probe în recurs, fie chiar şi a unui motiv de recurs, nu poate justifica motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă

Analizând cu prioritate excepţia inadmisibilităţii căii de atac, datorită caracterului său peremptoriu, în raport cu art. 248 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că este întemeiată pentru următoarele considerente:

Examinând admisibilitatea cererii de revizuire întemeiate pe prevederile art. 509 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., Înalta Curte reţine că dispoziţiile alin. (1) al textului de lege menţionat, cu caracter de normă generală, impun condiţia că pot forma obiect al revizuirii hotărârile pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul.

Revizuirea este o cale de atac nedevolutivă, care vizează remedierea procesuală a erorilor de judecată ce au condus la stabilirea greşită a situaţiei de fapt prin hotărârea atacată. În ceea ce priveşte categoriile de hotărâri care pot fi supuse revizuirii, legiuitorul a stabilit, în principal, că acestea sunt reprezentate de hotărârile judecătoreşti prin care instanţele s-au pronunţat cu privire la caracterul întemeiat sau nefondat al cererii, astfel că pot face obiectul revizuirii hotărârile pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul. Doar cu titlu de excepţie, pentru motivele limitativ prevăzute de art. 509 alin. (2) din C. proc. civ. (forma în vigoare la data cererii de chemare în judecată - 29 iulie 2016), pot face obiect al revizuirii şi hotărârile care nu evocă fondul.

Obiectul revizuirii îl constituie decizia nr. 2128 din 10 octombrie 2024, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă în dosarul nr. x/2016, prin care a fost respins, ca nefondat, recursul formulat de reclamanta A. împotriva deciziei civile nr. 980/AP din 29 mai 2023 a Curţii de Apel Braşov, secţia civilă.

Înalta Curte reţine că evocarea fondului, printr-o decizie a instanţei de recurs, presupune fie stabilirea unei alte situaţii de fapt decât cea care a fost reţinută în etapele procesuale anterioare, în cazul casării cu reţinere, fie aplicarea altor dispoziţii legale, la împrejurările de fapt ce fuseseră pe deplin stabilite, în oricare dintre ipoteze urmând a se da o altă dezlegare raportului juridic dedus judecăţii. Drept urmare, hotărârile prin care se resping căile de atac, păstrându-se dezlegarea dată raportului dedus judecăţii, nu sunt susceptibile de revizuire decât pentru motivele menţionate expres de art. 509 alin. (2) din C. proc. civ., printre acestea neregăsindu-se şi motivul de revizuire reglementat de pct. 1 al art. 509 alin. (1) din acelaşi act normativ.

Condiţia ca hotărârea a cărei revizuire se cere să evoce fondul pricinii este impusă de caracterul acestei căi extraordinare de atac, aceea de cale de retractare, prin care se solicită instanţei care a soluţionat fondul unui proces să revină asupra hotărârii atacate, invocându-se împrejurări noi care, de regulă, s-au ivit ulterior pronunţării hotărârii.

Această regulă nu este îndeplinită în cauză, câtă vreme motivul evocat în susţinerea cererii de revizuire se întemeiază pe prevederile art. 509 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., iar obiectul revizuirii este reprezentat de o decizie prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, ca nefondat, recursul formulat de reclamanta A..

În acelaşi sens s-a pronunţat şi instanţa de contencios constituţional, care, prin Decizia nr. 156/2019, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 414 din 27 mai 2019, pronunţată în legătură cu prevederile art. 322 din C. proc. civ. de la 1865, a statuat, referitor la deciziile instanţelor de recurs pronunţate sub imperiul vechii reglementări procedurale civile, că nu fac obiectul cererii de revizuire deciziile prin care a fost respins recursul (par. 17), soluţie pe deplin aplicabilă şi în raport cu actuala reglementare.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 2128 din 10 octombrie 2024, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă în dosarul nr. x/2016.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 6 martie 2025.