Jurisdiction for appointing special execution curator: enforcement court competence based on debtor's domicile at seizure under pre-2016 Civil Procedure Code provisions

Şedinţa publică din data de 25 februarie 2025

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Buzău la data de 04.09.2023, sub număr de dosar x/2023, petenta A. S.A. a solicitat instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să desemneze un curator special pentru executare, în vederea continuării executării silite pentru recuperarea creanţelor datorate de debitoarea B..

În motivare, petenta a arătat, în esenţă, că, prin cererea de executare silită înregistrată în data de 27.01.2016 la BEJ C., a solicitat executarea silită a debitoarei B., care a decedat la data de 20.01.2021, iar din adresa nr. x/24.08.2023 emisă de Camera Notarilor Publici Ploieşti rezultă că a nu fost eliberat certificat de moştenitor pentru defuncta B.; titlul executoriu este reprezentat de contractul de credit nr. x/02.08.2007, ce are ca obiect acordarea unui credit de nevoi personale în sumă de 53.800 euro.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 686 şi 687 alin. (1) C. proc. civ.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 118/10.01.2024 pronunţată în dosarul nr. x/2023, Judecătoria Buzău a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în Judecătoriei sectorului 3 Bucureşti.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Buzău, după evocarea dispoziţiilor art. 687 alin. (1), art. 688 alin. (1) şi art. 651 C. proc. civ., a reţinut că prin încheierea camerei de consiliu din 29.10.2015, pronunţată de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti în dosarul nr. x/2015, s-a dispus încuviinţarea executării silite a contractului de credit nr. x/03.08.2007 şi a contractului de ipotecă autentificat sub nr. x/09.08.2007, de către BNP D..

Ca urmare, având în vedere că încuviinţarea executării silite a fost dispusă de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, această instanţă a dobândit calitatea de instanţă de executare, fiind competentă să soluţioneze toate incidentele ce survin în cursul executării silite, inclusiv cererile de numire curator special pentru executare.

2.2. Prin sentinţa civilă nr. 2856 din 27 martie 2024, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată de petenta A. S.A., a declinat cauza în favoarea Judecătoriei Buzău, a constatat ivit conflict negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.

A constatat că în prezenta cauză, încheierea din 29.10.2015 pronunţată de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti în dosarul nr. x/2015, nu produce efecte asupra stabilirii instanţei de executare deoarece prin aceasta nu s-a dispus încuviinţarea executării silite, fiind dată şi anterior sesizării executorului judecătoresc (27.01.2016).

Făcând aplicaţia prevederilor art. 666 alin. (2) C. proc. civ., forma în vigoare în data de 27.01.2016, executorul judecătoresc s-a pronunţat asupra încuviinţării executării silite prin încheierea din 27.01.2016 emisă în dosarul de executare nr. 19/2016 al BEJ C., prin care s-a admis cererea formulată de creditoare împotriva debitorilor, ambii domiciliaţi în Buzău.

Prin urmare, s-a constatat că la data sesizării organului de executare domiciliul celor doi debitori era în Buzău şi, faţă de prevederile art. 687 şi art. 651 alin. (1) C. proc. civ., s-a reţinut că instanţa de executare este Judecătoria Buzău.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Dispoziţiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competenţă atunci când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.

În speţa de faţă, Judecătoria Buzău şi Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a cauzei, ivirea prezentului conflict negativ de competenţă fiind generată de constatările diferite ale celor două instanţe cu privire la instanţa de executare.

Astfel, Judecătoria Buzău, deşi a constatat incidenţa dispoziţiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., a reţinut că încheierea camerei de consiliu din 29.10.2015, pronunţată de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti în dosarul nr. x/2015, este o hotărâre judecătorească prin care s-a încuviinţat executarea silită, în timp ce Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a constatat că acea încheiere nu a fost dată în procedura execuţională, astfel că a avut în vedere dispoziţiile art. 687 coroborate cu cele ale art. 651 C. proc. civ., precum şi împrejurarea că, în raport cu prevederile art. 666 alin. (2) C. proc. civ., forma în vigoare în data de 27.01.2016, executorul judecătoresc s-a pronunţat asupra încuviinţării executării silite, prin încheierea din 27.01.2016 emisă în dosarul de executare nr. 19/2016 al BEJ C., debitorii domiciliind la acea dată în Buzău.

Înalta Curte constată că instanţa competentă a soluţiona cauza este instanţa de executare, respectiv Judecătoria Buzău, în circumscripţia căreia se afla domiciliul debitorilor la data sesizării organului de executare.

Prin prezentul demers judiciar, petenta A. a solicitat numirea unui curator special pentru B., decedată la 20.01.2021, în vederea continuării executării silite în cadrul dosarului de executare silită nr. x/2016 al BEJ C..

Potrivit celor reţinute de către instanţele aflate în conflict, debitoarea B. - în considerarea căruia creditoarea a solicitat numirea unui curator special - a decedat ulterior sesizării executorului judecătoresc.

Or, faţă de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, instanţa supremă constată că, din eroare, atât prin cererea de chemare în judecată, cât şi prin hotărârile judecătoreşti pronunţate în cauză s-a menţionat că litigiul vizează numirea unui curator special pentru debitoarea împrumutată B., care ar fi decedat la 20.01.2021.

Astfel, la dosarului Judecătoriei Buzău se află certificatul de deces al garantului ipotecar E., acesta fiind decedat la 20.01.2021, iar la fila x se regăseşte certificatul emis de Camera Notarilor Publici Ploieşti din care reiese că succesiunea defunctului E. nu a fost înregistrată în registrele succesorale până la data de 24.08.2023, astfel că cererea de numire curator special nu îl poate viza decât pe acesta.

În acelaşi timp, Înalta Curte constată că executarea silită a fost încuviinţată de către executorul judecătoresc, date fiind dispoziţiile art. 666 alin. (2) C. proc. civ., forma în vigoare la data sesizării acestuia, 27.01.2016, anterior intrării în vigoare a O.U.G. nr. 1/03.02.2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., prin care a fost reintrodusă procedura încuviinţării executării silite de către instanţa de executare, urmare a constatării neconstituţionalităţii art. 666 C. proc. civ. de către Curtea Constituţională.

Astfel, prin încheierea din 27.01.2016 pronunţată în dosarul de executare nr. 19/2016 al BEJ C. s-a admis cererea formulată de creditoarea A. şi s-a încuviinţat executarea silită formulată de creditoare împotriva debitorilor B., cu domiciliul în Buzău, judeţul Buzău şi E., cu domiciliul în Buzău, judeţul Buzău, în temeiul titlului executoriu reprezentat de contract de credit bancar nr. x.08.2007, contract de ipotecă autentificat sub nr. x/09 .08.2007 de BNP D. pentru recuperarea creanţei în cuantum de 91.112,04 EUR plus cheltuielile de executare silită, prin executare silită imobiliară asupra unui bun imobil situat în Buzău, aparţinând debitorilor.

Totodată, se observă că prin încheierea camerei de consiliu din 29.10.2015, pronunţată de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti în dosarul nr. x/2015, s-a dispus "învestirea cu formulă executorie a titlurilor reprezentate de contractul de credit nr. x/03.08.2007 şi contract de ipotecă autentificat sub nr. x/09.08.2007, de către BNP D.", aceasta nefiind o încheiere de încuviinţare a executării silite, astfel cum a reţinut eronat Judecătoria Buzău.

Prin urmare, executarea silită începută în dosarul de executare nr. 19/2016 al BEJ C. a fost încuviinţată de către executorul judecătoresc, devenind relevant domiciliul debitorilor la data sesizării organului de executare.

Potrivit art. 687 alin. (1) C. proc. civ., invocat de petentă drept temei juridic al cererii cu care a înţeles să învestească instanţa de judecată:

"Dacă debitorul moare înainte de sesizarea executorului judecătoresc, nicio executare silită nu poate fi pornită, iar dacă moare după ce aceasta a fost pornită, ea nu poate fi continuată cât timp moştenirea nu a fost acceptată de către cei chemaţi la moştenire sau, în lipsă, cât timp nu a fost numit, în condiţiile legii, un curator al succesiunii ori, după caz, un curator special pentru executare, în condiţiile art. 58."

Înalta Curte constată că art. 687 alin. (1) C. proc. civ., prin menţiunea conform căreia curatorul special este numit "pentru executare", reglementează un incident în procedura executării silite, dispoziţiile art. 688 din cod cuprinzând menţiuni cu privire la "instanţa de executare" .

Mai mult decât atât, trimiterea expresă din cuprinsul art. 687 alin. (1) la dispoziţiile art. 58 C. proc. civ., adaptate procedurii executării silite, conduce tot către instanţa de executare, din moment ce art. 58 alin. (3) prevede că "Numirea acestor curatori se va face de instanţa care judecă procesul".

Or, instanţa de executare soluţionează toate cererile formulate şi incidentele ivite în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe, astfel cum prevede art. 651 alin. (3) C. proc. civ.

Întrucât la data sesizării organului de executare, 27.01.2016, domiciliul debitorilor se afla în circumscripţia Judecătoriei Buzău, aceasta a dobândit calitatea de instanţă de executare, revenindu-i, astfel, competenţa de a soluţiona cererea de numire a curatorului special, formulată de petentă în temeiul art. 687 C. proc. civ.

Prin urmare, având în vedere cele anterior reţinute, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 25 februarie 2025.