Recusal of judges barred when opposing party-judge sits in different appellate section, interpreting "court" restrictively under Code of Civil Procedure art. 42(1)(5)

Şedinţa publică din data de 11 decembrie 2024

Asupra cererii de abţinere, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

La 1.04.2024 (urmare a strămutării cauzei de la Curtea de Apel Bucureşti, la Curtea de Apel Constanţa, prin încheierea nr. 759/19.03.2024 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2024) a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Constanţa, secţia I civilă dosarul cu număr iniţial x/2020.

În dosarul înregistrat iniţial sub nr. x/2020 şi, ulterior, sub nr. x/2020* şi nr. x/2020 şi, în prezent, sub nr. x/2024, judecătorii secţiei I civile, secţiei a II-a civilă, de insolvenţă şi litigii cu profesionişti şi societăţi, secţiei de contencios administrativ şi fiscal, respectiv secţiei penale şi pentru cauze penale cu minori şi de familie au formulat, succesiv, cereri de abţinere de la judecata cererii de recurs formulate de recurenţii-reclamanţi A. şi B. împotriva deciziei civile nr. 2041 A din 24 mai 2023, pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă în dosarul nr. x/2020, în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi C. şi D..

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a fost sesizată prin procesul-verbal întocmit în data de 7 octombrie 2024 de Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie în temeiul art. 50 alin. (2) C. proc. civ., faţă de imposibilitatea constituirii completului de recurs compus din 3 judecători pentru soluţionarea cererii de abţinere formulate de doamna judecător E. la data de 7 octombrie 2024, privind soluţionarea cauzei civile nr. 518/36/2024.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 109 alin. (5) din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanţelor judecătoreşti "În cazul în care după soluţionarea incidentelor procedurale conform alin. (4), se constată incompatibilitatea unuia sau unora dintre membrii completului de judecată, întregirea completului se realizează prin participarea judecătorului sau judecătorilor înscrişi în lista de permanenţă după judecătorul sau judecătorii care au participat la soluţionarea incidentului procedural".

De asemenea, au fost invocate dispoziţiile art. 2 pct. 12.3 paragraful 4 din Decizia nr. 26 din 30 ianuarie 2023 emisă de Preşedintele Curţii de Apel Constanţa, în care se arată că " pentru ipotezele anterior menţionate, dacă în cadrul secţiei penale va exista un număr insuficient de judecători pentru a constitui completul de judecată colegial, cauza se va înainta la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, conform dispoziţiilor art. 50 alin. (2) C. proc. civ..".

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând cererea de abţinere în raport cu motivele invocate şi dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte urmează să o respingă pentru următoarele considerente:

La 7 octombrie 2024, Curtea de Apel Constanţa, secţia Penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării cererii de abţinere formulate de doamna judecător E. de la judecarea dosarului nr. x/2024, ca urmare a imposibilităţii constituirii completului de recurs compus din trei judecători întrucât judecătorii instanţei (cu excepţia a doi judecători) au devenit incompatibili, ca urmare a admiterii declaraţiilor de abţinere pe care aceştia le-au formulat succesiv de la soluţionarea cauzei.

Motivele expuse în declaraţia de abţinere au fost supuse analizei instanţei din perspectiva cazului de incompatibilitate prevăzut de art. 42 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. justificat de faptul că una dintre părţi (intimatul C.) este judecător în cadrul Curţii de Apel Bucureşti, instanţă pe rolul căreia este înregistrat dosarul nr. x/2022, în care judecătorul care a formulat declaraţia de abţinere are calitatea de intimat-reclamant.

Potrivit art. 42 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., "judecătorul este, de asemenea, incompatibil de a judeca în următoarele situaţii: dacă el, soţul sau rudele lor până la gradul al patrulea inclusiv ori afinii lor, după caz, sunt părţi într-un proces care se judecă la instanţa la care una dintre părţi este judecător".

Prin reglementarea acestui caz de incompatibilitate, legea instituie o prezumţie de lipsă de imparţialitate în judecarea unei cauze civile, înlăturând de la judecarea acelei cauze pe acei judecători care, din pricina anumitor împrejurări personale, ar putea fi inclinaţi să favorizeze una din părţile din proces.

După cum reiese din analiza art. 42 C. proc. civ. şi art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului imparţialitatea este esenţială pentru îndeplinirea adecvată a funcţiei judiciare şi ea priveşte nu doar hotărârea însăşi, ci şi întreg procesul prin care se ajunge la aceasta.

Una dintre aplicaţiile acestui principiu este cea potrivit căreia judecătorul se va abţine să soluţioneze orice dosar pe care constată că nu îl va putea judeca imparţial sau în care i-ar putea părea unui observator rezonabil că judecătorul nu este capabil să judece imparţial.

Imparţialitatea este calitatea fundamentală cerută unui judecător şi reprezintă atributul esenţial al justiţiei. Imparţialitatea trebuie să existe atât în realitate cât şi într-o percepţie rezonabilă. Dacă din afară judecătorul este perceput ca fiind părtinitor, această percepţie este de natură să lase impresia că s-a cauzat un prejudiciu şi o nedreptate, distrugând astfel încrederea în sistemul de justiţie. Percepţia de imparţialitate se măsoară prin standardul observatorului rezonabil.

Percepţia de subiectivism trebuie să fie una rezonabilă, resimţită de către persoane rezonabile, dezinteresate şi informate, care se apleacă asupra acestei probleme şi obţin informaţiile necesare. Subiectivismul real trebuie să fie personal şi îndreptat către una dintre părţi, fie individual, fie în calitatea acesteia de reprezentant al unei categorii. Pentru ca judecătorul să fie exclus de la judecată pe motiv de subiectivism, ar trebui să existe dovezi obiective conform cărora judecătorul nu poate prezida cu imparţialitate.

În speţă, elementele esenţiale ale cauzei, date de identitatea, structura şi modul de organizare a instanţei la care funcţionează judecătorul-parte şi pe rolul căreia se invocă existenţa dosarului în care parte este judecătorul care se abţine, în discuţie fiind Curtea de Apel Bucureşti, justifică interpretarea restrictivă a dispoziţiilor art. 42 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., aceea în care noţiunea de "instanţă" corespunde secţiei curţii de apel la care judecătorul (parte în cauza pendinte) îşi desfăşoară activitatea şi nu a aceleia lato sensu în care noţiunea de "instanţă" desemnează Curtea de Apel Bucureşti în ansamblul ei.

Astfel, Curtea de Apel Bucureşti este cea mai mare instanţă de judecată, având în structură zece secţii, fiecare cu o competenţă diferită şi o conducere proprie, în care funcţionează un număr de peste 200 de judecători.

Înalta Curte constată că intimatul C. are calitatea de judecător la secţia I penală, or dosarul nr. x/2022 (în care are calitatea de parte titularul declaraţiei de abţinere) se află pe rolul secţiei a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Prin instituirea cazului de incompatibilitate relativă reglementat de prevederile art. 42 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. se are în vedere situaţia în care un judecător are interes în a da o soluţie favorabilă unui alt judecător pentru a obţine acelaşi avantaj în propriul dosar.

Or, împrejurarea că intimatul îşi desfăşoară activitatea în cadrul altei secţii a Curţii de Apel Bucureşti (şi nu în cadrul secţiei competente să soluţioneze dosarul nr. x/2022) relevă că nu există elemente care să dea naştere la îndoieli cu privire la imparţialitatea instanţei, neputându-se reţine existenţa de plano a cazului de incompatibilitate susţinut de petentă, după cum nu a existat nici anterior, la momentul soluţionării celorlalte cereri de abţinere formulate de judecătorii din cadrul Curţii de Apel Constanţa.

De altfel, dosarul nr. x/2022 a fost soluţionat la data de 28.10.2024, astfel că orice suspiciune în legătură cu existenţa acestuia pe rolul Curţii de Apel Bucureşti (nejustificată, de altfel) la acest moment nici nu mai subzistă.

În aceste coordonate, Înalta Curte reţine că pretinsul motiv de abţinere de la soluţionarea recursului dedus judecăţii în dosarul nr. x/2024 este lipsit de temei, întrucât existenţa unor litigii pe rolul Curţii de Apel Bucureşti nu poate naşte suspiciuni asupra obiectivităţii şi imparţialităţii judecătorilor care figurează ca părţi în litigii aflate pe rolul altor secţii, cu excepţia secţiei penale în care îşi desfăşoară activitatea intimatul C..

Înalta Curte are în vedere în acest sens şi contextul social actual, marcat de multitudinea de litigii ce vizează drepturile judecătorilor, existente pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, a cărei competenţă este atrasă de ordonatorul principal de credite, şi care ar îngreuna soluţionarea litigiilor de natura celui ce face obiect al prezentului dosar. De asemenea, nu poate fi înlăturată împrejurarea că, urmare a strămutării pentru alte considerente, Curtea de Apel Constanţa este a doua instanţă învestită cu această cauză.

În acest context, interpretarea extensivă a prevederilor art. 42 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ. ar contraveni scopului asigurării judecăţiii cu celeritate a cauzelor şi înfăptuirii actului de justiţie.

În consecinţă se constată că în prezenta cauză nu sunt întrunite condiţiile art. 42 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., instanţa urmând a respinge declaraţia de abţinere formulată.

Văzând dispoziţiile art. 52 alin. (2) C. proc. civ., instanţa va restitui dosarului nr. x/2024 Curţii de Apel Constanţa.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de abţinere formulată în dosarul nr. x/2024 al Curţii de Apel Constanţa.

Dispune restituirea dosarului nr. x/2024 aceleiaşi curţi de apel, conform art. 52 alin. (2) C. proc. civ.

Fără cale de atac.

Pronunţată astăzi, 11 decembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.