Cassation nullity for failure to formulate specific illegality grounds under the Code of Civil Procedure

Şedinţa publică din data de 6 februarie 2025

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bârlad, la data de 2 august 2022, sub nr. x/2022/a1, petentul A. a solicitat reexaminarea încheierii din data de 8 iulie 2022 a aceleiaşi instanţe, prin care s-a anulat cererea de chemare în judecată ce face obiect al dosarului nr. x/2022

2. Hotărârea pronunţată de Judecătoria Bârlad

Prin încheierea din camera de consiliu din data de 17 august 2022, Judecătoria Bârlad a admis excepţia netimbrării cererii de reexaminare, invocată din oficiu, şi a anulat, ca netimbrată, cererea de reexaminare a încheierii din data de 8 iulie 2022 a aceleiaşi instanţe.

3. Hotărârea pronunţată de Tribunalul Vaslui, secţia civilă

Prin decizia civilă nr. 1274A din 16 noiembrie 2022, Tribunalul Vaslui, secţia civilă a admis excepţia inadmisibilităţii formulării căii de atac a apelului, invocată, din oficiu, de către instanţă, şi a respins, ca inadmisibil, apelul declarat de petentul A. împotriva încheierii din data de 17 august 2022 a Judecătoriei Bârlad.

4. Hotărârea pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă

Prin decizia civilă nr. 353 din 20 noiembrie 2023, Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă a constatat perimat recursul formulat de petentul A. împotriva deciziei civile nr. 1274A din 16 noiembrie 2022 a Tribunalului Vaslui, secţia civilă.

5. Calea de atac formulată în cauză

Împotriva deciziei civile nr. 353 din 20 noiembrie 2023 a Curţii de Apel Iaşi, secţia civilă a declarat recurs petentul A.. În cuprinsul cererii de recurs, acesta arată că se judecă cu pârâţii B. şi C., a declarat calea extraordinară de atac în termenul de 5 zile şi solicită să fie înaintată, împreună cu întreg dosarul, inclusiv actele pe care le-a depus la Curtea de Apel Iaşi pentru termenul din data de 20 noiembrie 2023, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În aprecierea sa, decizia recurată este netemeinică şi nelegală.

6. Procedura în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Prin rezoluţie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fixat termen la data de 7 martie 2024, pentru soluţionarea recursului declarat de petentul A. împotriva deciziei civile nr. 353 din 20 noiembrie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă.

Prin încheierea din data de 7 martie 2024 cauza a fost suspendată, iar prin rezoluţia din data de 10 octombrie 2024 s-a stabilit termen de judecată la data de 6 februarie 2025, pentru constatarea perimării, din oficiu.

La termenul din data de 6 februarie 2025, Înalta Curte a apreciat că nu sunt întrunite condiţiile pentru intervenirea incidentului perimării, ca sancţiune de drept, şi a invocat, din oficiu, nulitatea recursului, faţă de neîncadrarea criticilor în motivele de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra recursului

Analizând calea de atac, sub aspect formal, din perspectiva excepţiei nulităţii acesteia, a cărei analiză este prioritară, în raport de prevederile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Calea de atac a recursului poate fi exercitată de partea nemulţumită numai pentru motive de nelegalitate şi în condiţiile prevăzute de lege.

Potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. (1) şi (3) din C. proc. civ., "(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni: a) numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţii în favoarea căreia se exercită recursul, numele, prenumele şi domiciliul profesional al avocatului care formulează cererea ori, pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul lor, precum şi numele şi prenumele consilierului juridic care întocmeşte cererea. Prezentele dispoziţii se aplică şi în cazul în care recurentul locuieşte în străinătate; b) numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, denumirea şi sediul intimatului; c) indicarea hotărârii care se atacă; d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat; e) semnătura părţii sau a mandatarului părţii în cazul prevăzut la art. 13 alin. (2), a avocatului sau, după caz, a consilierului juridic. (3) Menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e), precum şi cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii".

Art. 489 alin. (1) din acelaşi act normativ prevede că "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)", iar alin. (2) al aceluiaşi articol dispune că "Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488".

Din interpretarea acestor prevederi legale rezultă că cerinţa motivării recursului implică, în mod necesar, ca recurentul să formuleze critici de nelegalitate faţă de soluţia şi motivele cuprinse în hotărârea recurată, nefiind suficientă menţiunea potrivit căreia hotărârea supusă controlului judiciar este nelegală.

Prin urmare, instanţa de recurs nu poate examina decât susţinerile ce reprezintă veritabile critici de nelegalitate la adresa hotărârii pronunţate în apel care să permită încadrarea acestora în motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 din actul normativ menţionat, normă de ordine publică.

În cauza pendinte, procedând la analizarea argumentelor invocate în cererea de recurs, Înalta Curte reţine că nu este posibilă încadrarea acestora în motivele de nelegalitate reglementate expres şi limitativ de lege.

Astfel, recurentul prezintă doar câteva detalii referitoare la persoanele care au calitate procesuală pasivă în litigiul de fond şi termenul în care a declarat calea extraordinară de atac, solicitând înaintarea cererii sale, împreună cu întreg dosarul, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Or, aceste aspecte nu reprezintă critici de nelegalitate a deciziei recurate, având în vedere că, în prezenta cale extraordinară de atac, controlul judiciar trebuie să se limiteze strict la legalitatea soluţiei Curţii de Apel Iaşi, care vizează perimarea recursului pe care petentul l-a formulat împotriva deciziei civile nr. 1274 din 16 noiembrie 2022 a Tribunalului Vaslui.

Condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei a cărei hotărâre este supusă controlului judiciar şi încadrarea lor în motivele de nelegalitate, întrucât, potrivit legii, nu orice nemulţumire poate duce la casarea unei hotărâri.

Întrucât în calea de atac extraordinară a recursului nu are loc o reanalizare a fondului cauzei, obiect al judecăţii fiind exclusiv legalitatea hotărârii atacate, iar memoriul de recurs nu conţine critici propriu-zise, ci expune câteva aspecte generale ale pricinii, sancţiunea care intervine este nulitatea căii de atac exercitate.

În concluzie, reţinând că prin cererea de recurs nu s-a formulat nicio critică ce poate fi încadrată în cazurile de nelegalitate expres şi limitativ prevăzute de dispoziţiile art. 488 din C. proc. civ., ceea ce echivalează cu nemotivarea căii de atac, constatând că, în cauză, nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi ridicate, din oficiu, de către instanţă, Înalta Curte urmează să anuleze recursul, în condiţiile art. 489 alin. (2) din acelaşi act normativ.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de petentul A. împotriva deciziei civile nr. 353 din 20 noiembrie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă.

Definitivă.

Pronunţată, astăzi 6 februarie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform prevederilor art. 402 din C. proc. civ.