Validity of notarized real estate transfer challenged by consent defects and unmet judicial fee requirements

Şedinţa publică din data de 6 februarie 2025

După deliberare, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă, la data de 25 noiembrie 2021, sub nr. x/2021, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul B., a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce urmează a se pronunţa, să se constate nulitatea relativă a Promisiunii bilaterale de vânzare - cumpărare autentificate sub nr. x de notarul public C., având ca obiect vânzarea terenului intravilan, categoria curţi - construcţii, în suprafaţă de 786 m.p., situat în Municipiul Bucureşti, Şoseaua x, întabulat în C.F. nr. x, pentru viciu de consimţământ şi, în consecinţă, să dispună repunerea părţilor în situaţia anterioară încheierii contractului, precum şi obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, reclamanta a invocat dispoziţiile art. 192 din C. proc. civ. şi ale art. 1179 alin. (1), art. 1207 alin. (1), art. 1214 şi art. 1251 din C. civ.

2. Hotărârea pronunţată de prima instanţă

Prin sentinţa civilă nr. 217 din 22 februarie 2023, Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul B., ca neîntemeiată, şi a obligat reclamanta, la plata către pârât, a sumei de 5.000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.

3. Hotărârea pronunţată de instanţa de apel

Prin decizia civilă nr. 1527A din 20 noiembrie 2023, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a respins apelul formulat de apelanta - reclamantă A. împotriva sentinţei civile nr. 217 din 22 februarie 2023, pronunţate în dosarul nr. x/2021 de către Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, în contradictoriu cu intimatul - pârât B., ca nefondat. A obligat apelanta reclamantă la plata, către intimatul pârât, a sumei de 5.000 RON, reprezentând cheltuieli de judecată efectuate în apel.

4. Calea de atac formulată în cauză

Împotriva deciziei civile nr. 1527 din 20 noiembrie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a declarat recurs reclamanta A., solicitând admiterea căii extraordinare de atac, casarea în tot a deciziei recurate şi trimiterea cauzei, spre rejudecare, la Tribunalul Bucureşti, în temeiul prevederilor art. 498 alin. (2) din C. proc. civ., cu menţiunea că va solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

Recurenta invocă incidenţa motivelor de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 din actul normativ menţionat.

În primul rând, arată că decizia recurată a fost dată cu exces de putere atât în sensul încălcării dreptului la un proces echitabil, pentru că nu a motivat efectiv soluţia pronunţată, cât şi în sensul că instanţa nu a stăruit, prin toate mijloacele legale, pentru aflarea adevărului, nu s-a bazat pe probele administrate în cauză, probatoriul a fost insuficient, iar aprecierea puţinelor probe, incompletă şi contradictorie.

În al doilea rând, recurenta apreciază că instanţa de apel a pronunţat o hotărâre care se întemeiază pe motive contradictorii şi, în parte, străine cauzei.

În al treilea rând, recurenta afirmă că instanţa de apel a încălcat normele de drept material.

Astfel, în detalierea motivelor de casare, susţine că instanţa nu putea să cenzureze probatoriul şi să înlăture un document medical emis de INML, din care rezultă că recurenta, în vârstă de 85 de ani, are tulburări cognitive, astfel că se impunea cel puţin asistarea acesteia la semnarea actului. În opinia sa, încălcarea normelor de procedură privind încuviinţarea şi administrarea mijloacelor de probă constituie o chestiune de legalitate procedurală, supusă controlului de legalitate, din perspectiva motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ.. Prin urmare, decizia recurată este nelegală întrucât a fost înlăturat înscrisul din care rezulta că, la momentul încheierii actului, consimţământul recurentei era viciat, fiindu-i afectată capacitatea cognitivă. Mai mult, înlocuirea singurului martor a fost respinsă, iar solicitarea de a se încuviinţa o expertiză medico - legală a fost apreciată ca fiind admisibilă, dar neutilă. Probatoriul administrat a fost extrem de sumar, astfel că instanţa nu a stăruit în aflarea adevărului şi a încălcat şi rolul său activ.

Hotărârea instanţei de fond a fost dată cu încălcarea prevederilor art. 425 lit. b) din C. proc. civ., iar Curtea de Apel Bucureşti a validat această sentinţă. Instanţa de apel a pierdut din vedere că recurenta a semnat un act translativ de proprietate la o vârstă înaintată, fără ca pârâtul să fie diligent şi să solicite asistarea sa, sau un certificat medico - legal şi că susţinerile acesteia se coroborează cu anumite probe şi chiar cu afirmaţiile pârâtului, fapte necontestate din care rezultă prezumţii care ar conduce la altă concluzie.

În aprecierea sa, motivele pentru care instanţa a respins susţinerile recurentei nu pot fi caracterizate ca argumente juridice. Aceasta a fost lipsită de dreptul la un proces echitabil. A fost privată de o judecare efectivă a cauzei, de garanţiile legale, judecătorii manifestând o abordare subiectivă, în ciuda unor evidenţe esenţiale: o persoană de peste 80 de ani a fost dusă la notariat, de două ori în interval de 10 zile, şi a semnat un act translativ de proprietate cu un profesionist, iar instanţa a înlăturat actul medico - legal, afirmând că era suficient să citească titlul actului şi primele menţiuni, pentru a nu fi în eroare.

Pentru considerentele expuse, recurenta solicită să se anuleze ambele hotărâri şi, pentru respectarea dreptului la un proces echitabil, să se trimită cauza la Tribunalul Bucureşti, spre rejudecare.

5. Apărări formulate în cauză

Prin întâmpinarea depusă la data de 19 martie 2024, intimatul B. a invocat excepţia nulităţii recursului, arătând că decizia recurată a fost comunicată la data de 29 decembrie 2023, iar calea extraordinară de atac a fost formulată la data de 2 februarie 2024, după expirarea termenului legal de 30 de zile. În subsidiar, dacă se trece peste excepţia invocată, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat. În esenţă, a susţinut că hotărârile pronunţate de instanţele de fond sunt legale întrucât actul dedus judecăţii nu este afectat de niciun viciu de consimţământ, aspect ce rezultă din probatoriile administrate în cauză.

6. Procedura în faţa instanţei de recurs

Prin rezoluţie, Înalta Curte a stabilit termen pentru soluţionarea recursului, la data de 6 februarie 2025, când instanţa a invocat, din oficiu, excepţia de netimbrare a căii extraordinare de atac.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra recursului

Analizând recursul declarat în cauză, prin prisma excepţiei netimbrării, invocate din oficiu, Înalta Curte constată următoarele:

Accesul la justiţie presupune respectarea cerinţelor formale în legătură cu promovarea unei acţiuni sau căi de atac, dar şi a dispoziţiilor imperative ce vizează plata taxelor judiciare de timbru, fără de care nu se poate trece la analiza cererilor formulate în faţa instanţei.

Potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă."

Taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în prima instanţă, cât şi pentru exercitarea căilor de atac, în condiţiile prevăzute de lege, aspect reglementat expres art. 32 din acelaşi act normativ.

Potrivit dispoziţiilor art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013, "(1) Recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din C. proc. civ.. (2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, pentru cereri şi acţiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 RON; în aceeaşi ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON."

Art. 33 alin. (1) din acelaşi act normativ prevede că "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat", iar, pentru situaţia în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, "reclamantului i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei."

În cauza pendinte, prin rezoluţia de primire s-a stabilit, în sarcina recurentei, obligaţia de plată a unei taxe judiciare de timbru în cuantum de 6.724,58 RON, calculată conform dispoziţiilor art. 24 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 80/2013.

Prin încheierea din camera de consiliu din 26 martie 2024, Înalta Curte a respins cererea de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, formulată de petenta A..

Prin încheierea din camera de consiliu din 30 mai 2024, Înalta Curte a respins cererea de ajutor public judiciar, sub forma scutirii sau reducerii taxei judiciare de timbru, formulată de aceeaşi petentă.

Recurenta a fost citată să facă dovada achitării taxei judiciare de timbru, însă nu s-a conformat.

Neplata taxei judiciare de timbru a fost apreciată, de către legiuitor, ca reprezentând o cauză de nulitate extrinsecă actului de procedură, astfel cum reiese din conţinutul art. 174 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit căruia "Nulitatea este sancţiunea care lipseşte total sau parţial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerinţelor legale, de fond sau de formă".

În aceste condiţii, Înalta Curte, reţinând că neîndeplinirea obligaţiei de plată a taxei judiciare de timbru, până la termenul de judecată stabilit, se sancţionează cu anularea cererii, dând eficienţă dispoziţiilor art. 36 din O.U.G. nr. 80/2013, în temeiul prevederilor art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., va anula recursul, ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei civile nr. 1527A din 20 noiembrie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

Definitivă.

Pronunţată, astăzi 6 februarie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform prevederilor art. 402 din C. proc. civ.