EU fund fraud conviction stands as revision denied for lack of res judicata triple identity
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (Civil Section I) denied as unfounded the applicants' motion for revision of a criminal appellate decision (no. 470/Ap of 20 June 2024, Court of Appeal Brașov) that had upheld convictions and ordered the defendants to pay civil damages totaling 3,361,442.68 RON, jointly and severally, for misuse of EU funds; the denial leaves the criminal decision in force. The applicants invoked the revision ground under art. 509(1)(8) of the Code of Civil Procedure, arguing that the criminal decision's civil side violated the res judicata authority of three final administrative-court judgments (Tribunal Alba and Court of Appeal Alba Iulia) that had validated administrative findings of ineligible expenses. The Court held that the triple identity requirement (parties, object, cause) was not met: the administrative cases concerned annulment of administrative acts establishing budgetary claims over specific ineligible sums, whereas the criminal case concerned criminal liability for fraud and tort liability for the full amounts paid under funding contracts, which included but exceeded those sums; therefore, the criminal decision contradicted neither the negative nor the positive effects of res judicata, as it addressed different claims, and revision was rejected.
Legislator headnote
AI generatedart. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ, art. 430 din C. proc. civ, art. 431 din C. proc. civ, art. 181 din Legea nr. 78/2000, art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ; EU fund fraud conviction stands as revision denied for lack of res judicata triple identity: 470/Ap of 20 June 2024, Court of Appeal Brașov) that had upheld convictions and ordered the defendants to pay civil damages totaling 3,361,442.68 RON, jointly and severally, for misuse of EU funds; the denial leaves the criminal decision in force. The applicants invoked the revision ground under art. 509(1)(8) of the Code of Civil Procedure, arguing that the criminal decision's civil side violated the res judicata authority of three final administrative-court judgments (Tribunal Alba and Court of Appeal Alba Iulia) that had validated administrative findings of ineligible expenses. The Court held that the triple identity requirement (parties, object, cause) was not met: the administrative cases concerned annulment of administrative acts establishing budgetary claims over specific ineligible sums, whereas the criminal case concerned criminal liability for fraud and tort liability for the full amounts paid under funding contracts, which included but exceeded those sums; therefore, the criminal decision contradicted neither the negative nor the positive effects of res judicata, as it addressed different claims, and revision was rejected.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMotivul de revizuire invocat de revizuenți, analizat și respins ca nefondat în dispozitiv.
Dispozitivul respinge cererea de revizuire întemeiată pe acest articol.
Full text
Şedinţa publică din data de 23 ianuarie 2025
Deliberând asupra cererii de revizuire, constată următoarele aspecte:
1. Obiectul cererii de revizuire
Prin sentinţa penală nr. 210/S din 11 octombrie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Tribunalul Braşov a dispus încetarea procesului penal faţă de inculpaţii A., B., C., D. S.R.L., E. S.R.L., F. şi G., precum şi obligarea acestora să plătească despăgubiri părţii civile Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane-Regiunea Centru, astfel: inculpaţii B., A., F., D. S.R.L. şi G., în solidar, suma de 605.193,45 RON (inculpatul G. doar până la concurenţa sumei de 267.106,75 RON); inculpaţii B., A., C. şi E. S.R.L., în solidar, suma de 1.564.476,81 RON; inculpaţii B., A. şi D. S.R.L., în solidar, suma de 1.191.772,42 RON.
Prin decizia penală nr. 470 din 20 iunie 2024, Curtea de Apel Braşov a respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţii B., A., C., F. şi G., a admis apelul formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia Naţională Anticoruptie-Serviciul Teritorial Braşov, a desfiinţat sentinţa penală nr. 210/S din 11 octombrie 2022, sub aspectul soluţiilor de încetare a procesului penal, a rejudecat latura penală şi a menţinut restul dispoziţiilor sentinţei atacate, inclusiv sub aspectul laturii civile.
2. Cererea de revizuire
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la 22 iulie 2024, C., A. şi B. au solicitat revizuirea deciziei penale nr. 470/Ap din 20 iunie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Braşov în dosarul nr. x/2019, invocând motivul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
Revizuenţii au susţinut că decizia penală nr. 470/Ap din 20 iunie 2024 încalcă autoritatea de lucru judecat a sentinţei nr. 907/2015, pronunţate de Tribunalul Alba în dosarul nr. x/2015, definitivă prin decizia nr. 668/2016 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a sentinţei nr. 276/2015, pronunţate de Tribunalul Alba în dosarul nr. x/2015, definitivă prin decizia nr. 3460/2015 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, precum şi a sentinţei nr. 906/2015, pronunţate de Tribunalul Alba în dosarul nr. x/2015, definitivă prin decizia nr. 669/2016 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sens în care au învederat următoarele argumente:
În perioada 2009-2012, au fost încheiate cu Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Centru contractele de finanţare nr. x, nr. x şi nr. x. Proiectele au făcut obiectul controlului din partea OIRPOSDRU, în urma căruia au fost emise procese-verbale de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare.
Prin procesul-verbal nr. x/13.03.2014, OIRPOSDRU a stabilit că suma de 46.795,10 RON, ce a fost acordată D. S.R.L. cu titlu de salariu pentru orele prestate de B. în cadrul proiectului 40678, este cheltuială neeligibilă, fiind imputată societăţii. Tribunalul Alba, prin sentinţa nr. 907/2015, şi Curtea de Apel Alba-Iulia, prin decizia nr. 668/2016, ambele pronunţate în dosarul nr. x/2015, au reţinut că suma de 46.795,10 RON este cheltuială neeligibilă, iar procesul-verbal atacat este legal.
Prin procesul-verbal nr. x/14.10.2014, OIRPOSDRU a stabilit că suma de 347.357,05 RON, acordată E. S.R.L. cu titlu de salariu pentru orele prestate de B. în cadrul proiectului 75604, este cheltuială neeligibilă, fiind imputată societăţii. Tribunalul Alba, prin sentinţa nr. 276/2015, şi Curtea de Apel Alba-Iulia, prin decizia nr. 3460/2015, ambele pronunţate în dosarul nr. x/2015, au reţinut că suma de 347.357.05 RON este cheltuială neeligibilă, iar procesul-verbal atacat este legal.
Prin procesul-verbal nr. x/20.10.2014, OIRPOSDRU a stabilit că suma de 345.393,40 RON, ce a fost acordată D. S.R.L. cu titlu de salariu pentru orele prestate de B. în cadrul proiectului 76493, este cheltuială neeligibilă, fiind imputată societăţii. Tribunalul Alba, prin sentinţa nr. 906/2015, şi Curtea de Apel Alba-Iulia, prin decizia nr. 669/2016, ambele pronunţate în dosarul nr. x/2015, au reţinut că suma de 345.39340 RON este cheltuială neeligibilă, iar procesul-verbal atacat este legal.
Ulterior, D. S.R.L., E. S.R.L. şi revizuenţii au fost inculpaţi în dosarul nr. x/2019, având ca obiect cele 3 proiecte. Prin decizia penală nr. 470 din 20 iunie 2024, Curtea de Apel Braşov a dispus condamnarea inculpaţilor, precum şi obligarea acestora la plata, în solidar, a sumei totale de 3.361.442,68 RON, compusă din: suma de 605.193,45 RON, plătită pe nedrept inculpatei D. S.R.L. pe parcursul derulării contractului de finanţare nr. x; suma de 1.564.476,81 RON, plătită pe nedrept inculpatei E. S.R.L. pe parcursul derulării contractului de finanţare x; suma de 1.191.772,42 RON, plătită pe nedrept inculpatei D. S.R.L. pe parcursul derulării contractului de finanţare nr. x. Aceste sume la care au fost obligaţi inculpaţii în dosarul penal nr. x/2019 includ şi sumele care au făcut obiectul dosarelor nr. x/2015, nr. y/2015 şi nr. 181/107/2015, soluţionate anterior de Tribunalul Alba şi de Curtea de Apel Alba Iulia, acestea fiind imputate de două ori, ceea ce echivalează cu încălcarea principiului ne bis in idem, precum şi a efectului negativ al autorităţii de lucru judecat.
3. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Analizând cererea de revizuire, prin prisma motivului prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte o va respinge, ca nefondată, pentru următoarele considerente de drept:
Revizuenţii au invocat motivul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., susţinând că decizia penală nr. 470/Ap din 20 iunie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Braşov în dosarul nr. x/2019, încalcă, sub aspectul laturii civile, autoritatea de lucru judecat de care se bucură sentinţa nr. 907/CAF/2015, pronunţată de Tribunalul Alba în dosarul nr. x/2015, rămasă definitivă prin decizia nr. 668/2016 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sentinţa nr. 276/CAF/2015, pronunţată de Tribunalul Alba în dosarul nr. x/2015, rămasă definitivă prin decizia nr. 3460/2015 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, precum şi sentinţa nr. 906/CAF/2015, pronunţată de Tribunalul Alba în dosarul nr. x/2015, rămasă definitivă prin decizia nr. 669/2016 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Potrivit art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., "revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri". Conform alin. (2) al aceluiaşi articol, "pentru motivul de revizuire prevăzut la pct. 8, sunt supuse revizuirii şi hotărârile care nu evocă fondul".
Principiul autorităţii de lucru judecat corespunde necesităţii de stabilitate juridică şi ordine socială, fiind interzisă readucerea în faţa instanţei a unei chestiuni litigioase deja rezolvate printr-o hotărâre judecătorească definitivă.
Potrivit dispoziţiilor art. 430 din C. proc. civ.:,,(1) Hotărârea judecătorească ce soluţionează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepţii procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunţare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranşată. (2) Autoritatea de lucru judecat priveşte dispozitivul, precum şi considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă".
Conform prevederilor art. 431 din C. proc. civ.:
"(1) Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect. (2) Oricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă".
Efectul de lucru judecat are două accepţiuni: stricto sensu semnifică efectul negativ al autorităţii de lucru judecat (bis de eadem), ce face imposibilă judecarea unui nou litigiu între aceleaşi părţi, pentru acelaşi obiect, cu aceeaşi cauză (exclusivitatea), iar lato sensu semnifică efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat (res judicata), ce presupune că hotărârea beneficiază de prezumţia irefragabilă că exprimă adevărul, neputând fi contrazisă de o altă hotărâre.
Legiuitorul a consacrat explicit şi efectul pozitiv al lucrului judecat, prin care o chestiune litigioasă, dedusă judecăţii în mod incidental şi dezlegată în cadrul unui proces, a cărei rezolvare nu se va regăsi în dispozitivul hotărârii, este înzestrată cu autoritate de lucru judecat, ceea ce înseamnă că nu va putea fi nesocotită sau contrazisă într-un litigiu ulterior, întrucât ceea ce s-a judecat este presupus a exprima adevărul raporturilor juridice dintre părţi (res iudicata pro veritate habetur). Într-o atare situaţie, efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat presupune existenţa unui proces în desfăşurare, în cadrul căruia se impun ca un "dat" dezlegările anterioare ale instanţei, spre deosebire de efectul negativ, care opreşte o nouă judecată în fond (bis de eadem re ne sit actio).
În cauză, revizuenţii au invocat încălcarea efectului negativ al autorităţii de lucru judecat, susţinând că sumele la plata cărora au fost obligaţi în dosarul penal nr. x/2019 includ şi sumele care au făcut obiectul dosarelor nr. x/2015, nr. y/2015 şi nr. 181/107/2015, soluţionate definitiv de instanţele de contencios administrativ, aceste sume fiind imputate de două ori.
Susţinerile revizuenţilor nu pot fi primite, întrucât obiectul dosarelor nr. x/2015, nr. y/2015 şi nr. 181/107/2015 a constat în anularea unor acte administrative (procesele-verbale de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/13.03.2014, nr. y/14.10.2014 şi nr. 5758/20.10.2014), iar cauza a constat în neeligibilitatea unor cheltuieli ce au fost solicitate la decontare din fondurile europene. În schimb, obiectul procesului penal finalizat prin decizia a cărei revizuire se solicită a constat în tragerea la răspundere penală a inculpaţilor pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 181 din Legea nr. 78/2000 (latura penală), precum şi în angajarea răspunderii civile delictuale (latura civilă), iar cauza a constat în activitatea infracţională desfăşurată de către inculpaţi în legătură cu obţinerea fondurilor europene.
În acest context, nu este îndeplinită condiţia triplei identităţi (părţi, obiect şi cauză), neputându-se reţine că decizia penală nr. 470/Ap din 20 iunie 2024 încalcă, sub aspectul laturii civile, efectul negativ al autorităţii de lucru judecat de care se bucură hotărârile definitive pronunţate de instanţele de contencios administrativ în dosarele nr. x/2015, nr. y/2015 şi nr. 181/107/2015
Nu poate fi reţinută nici nesocotirea efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat, întrucât prin cele trei hotărâri definitive pronunţate în litigiile de contencios administrativ s-a stabilit că sumele de 46.795,10 RON, 347.357,05 RON şi 345.393,40 RON sunt cheltuieli neeligibile, motiv pentru care D. S.R.L. şi E. S.R.L. trebuie să le restituie Organismului Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. Acelaşi lucru a fost stabilit şi cu ocazia soluţionării laturii civile a procesului penal, cu menţiunea că, pe lângă sumele de 46.795,10 RON, 347.357,05 RON şi 345.393,40 RON, s-au adăugat, conform legislaţiei în vigoare, toate sumele plătite de autoritatea contractantă în baza contractelor de finanţare nr. x, nr. x şi nr. x.
În acest context, decizia penală nr. 470/Ap din 20 iunie 2024 nu este potrivnică hotărârilor definitive pronunţate în dosarele nr. x/2015, nr. y/2015 şi nr. 181/107/2015, fiind vorba despre o chestiune ce ţine de executarea benevolă/silită a hotărârilor pronunţate în cele două tipuri de litigii.
Constatând că nu este incident motivul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de revizuenţii C., A. şi B. împotriva deciziei penale nr. 470/Ap din 20 iunie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Braşov, secţia penală în dosarul nr. x/2019.
Cu drept de recurs, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Completul de 5 judecători.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 23 ianuarie 2025.