Failure to serve summons via requested email address and disregard of binding appellate ruling in peremption of jurisdiction transfer request

Şedinţa publică din data de 24 iunie 2025

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. 1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova la 17.01.2023, petentul A. în contradictoriu cu intimatele B. şi C., a solicitat strămutarea cauzei ce face obiectul dosarului nr. x/2019 aflat pe rolul Tribunalului Dolj.

Prin încheierea din 01 februarie 2023, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă a suspendat judecata cererii de strămutare, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., faţă de lipsa nejustificată a părţilor legal citate.

La 30 iulie 2023, petentul a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei.

Prin încheierea din 11 octombrie 2023, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă a anulat cererea de repunere pe rol formulată de petentul A. şi a menţinut suspendarea judecării cauzei stabilită prin încheierea din 01 februarie 2023.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs petentul A., cale de atac cu a cărei soluţionare a fost învestită instanţa supremă.

Prin decizia civilă nr. 1091 din 17 aprilie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a admis recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii din 11 octombrie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2023, a casat încheierea recurată şi a trimis cauza pentru rejudecarea cererii de repunere pe rol.

Prin sentinţa civilă nr. 34 din 24 aprilie 2024, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă a constatat perimată cererea formulată de petentul A., de strămutare a cauzei ce face obiectul dosarului nr. x/2019 aflat pe rolul Tribunalului Dolj.

2. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 34 din 24 aprilie 2024 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă a declarat recurs petentul A., invocând motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

În motivarea cererii de recurs, recurentul a arătat, în esenţă, că instanţa a pronunţat hotărârea cu încălcarea dispoziţiilor referitoare la procedura de citare a părţilor, precum şi cu neobservarea dosarului ce a avut ca obiect recurs împotriva încheierii de respingere a cererii de repunere pe rol, al instanţei supreme.

Menţionează că se impunea amânarea sau suspendarea judecăţii cererii de strămutare, până la rămânerea definitivă a soluţiei date asupra cererii de repunere pe rol, formularea căii de atac a recursului fiind de natură a întrerupe curgerea termenului de perimare, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 417 C. proc. civ.

Sub acest aspect, concluzionează că în mod nelegal Curtea de Apel Craiova şi-a fundamentat soluţia de perimare pe încheierea din 11.10.2023, în condiţiile în care aceasta fusese recurată şi casată prin decizia nr. 1091/17.04.2024 a ICCJ.

În al doilea rând, consideră că a fost încălcată procedura de citare a sa pentru termenul din 24 aprilie 2024; invocă dispoziţiile art. 153 C. proc. civ. şi arată că prin adresa înaintată instanţei la 31 ianuarie 2023, a solicitat ca actele de procedură să îi fie comunicate prin e-mail, solicitare de care curtea de apel nu a ţinut cont.

Totodată, a făcut referire la dezlegările date de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin decizia nr. 75 din 14 noiembrie 2022, potrivit cărora actul de citare a părţii în proces, într-o altă modalitate decât cea invocată prin cererea adresată instanţei, este lovit de nulitate în temeiul art. 175 alin. (1) din C. proc. civ.

A subliniat că solicitarea de a i se comunica actele de procedură în format electronic, prin e-mail, reprezintă o aplicare a principiului disponibilităţii, permiţând exerciţiul drepturilor procesuale, în conformitate cu dispoziţiile art. 154 alin. (6) din C. proc. civ., de o manieră aptă să asigure înştiinţarea acestuia despre desfăşurarea procesului şi în consecinţă, respectarea dreptului la apărare şi a principiului contradictorialităţii.

Faţă de aceste motive, petentul a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

În cauză nu s-au formulat întâmpinări.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând sentinţa recurată, prin prisma criticilor formulate, care se impun a fi analizate din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., prin raportare la actele şi lucrările dosarului, precum şi la dispoziţiile legale aplicabile, Înalta Curte constată caracterul fondat al recursului.

Dintre cele două motive de recurs invocate, referitoare la nelegala citare a petentului şi soluţionarea eronată a cererii în baza excepţiei de perimare, Înalta Curte va examina cu prioritate motivul de nelegalitate referitor la procedura de citare a recurentului, ce se încadrează în cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., întrucât modalitatea de citare are înrâurire asupra respectării dreptului la apărare al părţii care invocă nelegalitatea citării şi produce consecinţe asupra hotărârii pronunţate.

Potrivit dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., casarea unor hotărâri se poate cere când "prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii." Acest motiv de casare evocă prevederile art. 175 şi 176 din acest act normativ cu privire la nulitatea condiţionată sau necondiţionată a actelor de procedură, precum şi pe cele ale art. 178 referitoare la regimul juridic al nulităţii şi ale art. 179 din cod care vizează efectele acesteia.

Nulitatea, ca sancţiune procedurală, se impune a fi analizată în strânsă corelaţie cu actele de procedură pe care instanţa, părţile sau alţi participanţi le-au îndeplinit pe parcursul activităţii judiciare.

Recurentul a invocat, în esenţă, că sentinţa a fost pronunţată în condiţii de nelegalitate, întrucât s-a constatat perimată judecata cererii de strămutare, fără legala sa citare. Faţă de acest aspect, a semnalat o încălcare a principiului contradictorialităţii procesului civil şi a dreptului la apărare.

Această critică este fondată şi determină per se (prin ea însăşi) casarea deciziei recurate şi rejudecarea cauzei, cu respectarea tuturor garanţiilor procesuale ale părţilor litigante.

Astfel, raportat la circumstanţele factuale ale cauzei, Înalta Curte constată că recurentul a înaintat instanţei învestite cu soluţionarea cererii sale de strămutare, prin intermediul poştei electronice, la data de 31 ianuarie 2023, o cerere de accesare a dosarului în format electronic, prin care a solicitat în mod expres, ca toate actele de procedură să îi fie comunicate la adresa de e-mail indicată, respectiv x@x.com, însă Curtea de Apel Craiova a citat petentul la adresa de domiciliu din str. x, Craiova.

Se reţine că în conformitate cu prevederile art. 153 alin. (1) C. proc. civ., instanţa poate hotărî asupra unei cereri numai dacă părţile au fost citate ori s-au prezentat personal sau prin reprezentant, în afară de cazurile în care prin lege se dispune altfel; potrivit art. 154 alin. (6) din C. proc. civ. una dintre modalităţile de comunicare a citaţiilor şi a altor acte de procedură în procesul civil, este şi prin telefax, poştă electronică, dacă partea a indicat datele corespunzătoare în acest scop, sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea actului şi confirmarea primirii acestuia.

Totodată, prin Decizia nr. 75/2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a stabilit că:

"Efectuarea procedurii de citare, în conformitate cu dispoziţiile art. 154 alin. (6) din C. proc. civ., dacă partea a solicitat şi a indicat datele corespunzătoare în acest scop, constituie o modalitate principală de comunicare a actelor de procedură, fără a fi condiţionată de efectuarea procedurii în format letric, conform dispoziţiilor art. 154 alin. (1) din acelaşi act normativ."

Aşadar, examinând modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare cu recurentul, pentru termenul de judecată din 24 aprilie 2024, când a fost pronunţată sentinţa atacată, se constată că instanţa a procedat la judecarea excepţiei de perimare a cererii de strămutare, invocate din oficiu, deşi citarea petentului nu fusese realizată conform dispoziţiilor art. 154 alin. (6) din C. proc. civ., la adresa de e-mail indicată prin cererea de acces a dosarului în format electronic.

În aceste circumstanţe, instanţa de recurs apreciază că prin aplicarea sancţiunii perimării în aceste coordonate recurentului-petent i s-a produs o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea hotărârii atacate, în condiţiile art. 175 alin. (1) C. proc. civ., astfel că soluţia care se impune a fi adoptată este casarea sentinţei civile recurate.

De altfel, pentru acelaşi motiv, respectiv nelegala citare a petentului la adresa de e-mail indicată, prin decizia civilă nr. 1091 din 17 aprilie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a admis recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii din 11 octombrie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2023, a casat încheierea recurată şi a trimis cauza pentru rejudecarea cererii de repunere pe rol.

Prin criticile formulate, subsumate tot motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., recurentul-petent a învederat că se impune casarea sentinţei atacate întrucât a fost dată cu neobservarea deciziei instanţei supreme, de admitere a recursului, de casare a încheierii de respingere a cererii de repunere pe rol şi de trimitere a cauzei spre rejudecarea cererii de repunere pe rol.

Şi aceste critici sunt fondate şi determină casarea sentinţei recurate, având în vedere cele ce urmează:

Prin încheierea din 01 februarie 2023, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă a suspendat judecata cererii de strămutare, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., iar la 30 iulie 2023 petentul a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei.

Prin încheierea din 11 octombrie 2023, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, faţă de lipsa dovezii de achitare a taxei judiciare de timbru în cuantum de 50 RON, a anulat cererea de repunere pe rol formulată de petentul A. şi a menţinut măsura de suspendare, însă împotriva acestei hotărâri a declarat recurs petentul A..

Astfel, prin decizia civilă nr. 1091 din 17 aprilie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a admis recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii din 11 octombrie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2023, a casat încheierea recurată şi a trimis cauza pentru rejudecarea cererii de repunere pe rol; în motivarea acestei decizii s-a reţinut, în esenţă, că recurentul nu a fost înştiinţat cu privire la termenul stabilit pentru soluţionarea cererii de repunere pe rol şi nici în legătură cu obligaţia de a achita taxa judiciară aferentă cererii, nefiind citat la adresa indicată prin adresa înaintată instanţei prin intermediul poştei electronice în data de 31 ianuarie 2023.

Prin sentinţa civilă nr. 34 din 24 aprilie 2024, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă a constatat perimată cererea de strămutare formulată de petentul A., cu a cărei judecată fusese învestită, fără a observa că încheierea din 11 octombrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă (prin care se respinsese cererea de repunere pe rol a judecăţii cererii de strămutare) a fost recurată, fiind casată de către instanţa supremă.

Or, în raport cu statuările din decizia de casare şi cu observarea dispoziţiilor art. 501 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., care prevăd că, "în caz de casare, hotărârile instanţei de recurs asupra problemelor de drept dezlegate sunt obligatorii pentru instanţa care judecă fondul", că: "după casare, instanţa de fond va judeca din nou, in limitele casării ţinând seama de toate motivele invocate înaintea instanţei a cărei hotărâre a fost casată", Curtea de Apel în rejudecare avea obligaţia legală de a se raporta la statuările obligatorii din recurs în sensul arătat şi anume să procedeze la:

"rejudecarea cererii de repunere pe rol, cu respectarea tuturor garanţiilor procesuale ale părţilor litigante".

Procedând în acest mod, cu neobservarea formelor legale, prin încălcarea regulilor de desfăşurare a procesului civil, în sensul avut în vedere de art. 175 C. proc. civ., dar şi cu ignorarea deciziei de casare, în raport cu dispoziţiile art. 501 C. proc. civ., Curtea de Apel Craiova a pricinuit recurentului o vătămare care nu poate fi înlăturată altfel decât prin reluarea judecăţii, în condiţii de procedură legal îndeplinită, deci cu refacerea actului procedural jurisdicţional, afectat de vicii de legalitate.

În rejudecarea fondului, urmează a fi reevaluată excepţia de perimare, urmând a fi reluată întreaga procedură de judecată a cererii de repunere pe rol în condiţii de regularitate, prin citarea petentului la adresa de e-mail indicată, în conformitate cu dispoziţiile imperative care reglementează procedura de citare a părţilor în procesul civil şi înştiinţarea legală a acestuia, cu privire la obligaţia de a achita taxa judiciară de timbru aferentă cererii de repunere pe rol a cauzei.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de petentul A., va casa sentinţa recurată şi va trimite cauza pentru rejudecare la aceeaşi instanţă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurentul-petent A. împotriva sentinţei civile nr. 34 din 24 aprilie 2024 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă, în contradictoriu cu intimaţii C. şi B..

Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 24 iunie 2025.