Robbery conviction upheld: 7 years' imprisonment affirmed for recidivist accomplice

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 910 din 1 iulie 2004, în dosarul nr. 2117/2004 a Tribunalului București, secția I penală, s-a dispus în baza art. 334 C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice a faptei comisă de inculpatul B.I.D., în infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. și a faptei comisă de inculpatul I.S.A., în infracțiunea prevăzută de art. 26, raportat la art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., texte de lege în baza cărora sunt condamnați inculpații:

- B.I.D la 9 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., conform art. 65 C. pen.;

- I.S.A. la 7 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., conform art. 65 C. pen.

În baza art. 7 din Legea nr. 543/2002 s-a revocat grațierea condiționată a restului de pedeapsă de 2 ani 2 luni și 18 zile din pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată inculpatului I.S.A., prin sentința penală nr. 351/2002 a Judecătoriei sectorului 1 București, rest pe care l-a cumulat cu pedeapsa aplicată prin prezenta, în final inculpatul având de executat 9 ani 2 luni și 12 zile închisoare, cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. și 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., conform art. 65 C. pen.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus prevenția inculpatului B.I.D. de la data de 23 martie 2004 la zi și s-a menținut măsura arestării preventive a acestuia, iar cu privire la inculpatul I.S.A., perioada reținerii de 24 ore din 23 martie 2004 la 24 martie 2004, constatându-se că inculpatul este arestat în altă cauză.

În baza art. 14, raportat la art. 346 C. proc. pen., s-a luat act că în cauză nu s-au formulat pretenții civile.

În baza art. 118 lit. d) C. pen., s-a confiscat în favoarea statului de la inculpați suma de 700.000 lei.

Pentru a se pronunța astfel, instanța fondului a reținut faptul că în seara zilei de 17 martie 2004, cei doi inculpați s-au înțeles să se deplaseze la numitul T., pentru a face rost de droguri, iar pentru cumpărarea acestora s-au hotărât să-și procure bani în orice mod.

Astfel, fiind pe str. Pastorului din sectorul 2, inculpații au observat pe partea vătămată L.C., care se oprise în fața blocului în care locuia vorbind la un telefon mobil, s-au apropiat de aceasta și inculpatul B.I.D. a lovit-o cu pumnul în față, smulgându-i telefonul din mână, în timp ce inculpatul I.S.A. asista la desfășurarea incidentului.

Ulterior, inculpații au părăsit locul faptei în fugă și au vândut telefonul astfel sustras, pentru suma de 700.000 lei.

Tribunalul a avut în vedere că materialul administrat în cauză confirmă înțelegerea prealabilă avută de cei doi inculpați de a-și procura droguri și anterior acestui moment de a-și procura bani în orice mod, de asemenea că în realizarea acestei înțelegeri au abordat-o pe partea vătămată din cauză.

S-a reținut faptul că și inculpatul I.S.A. are vinovăție sub forma complicității în săvârșirea faptei, în condițiile în care după ce aceasta a fost săvârșită de celălalt coinculpat, ambii au fugit de la locul faptei, la domiciliul numitului P.C., căruia i-au și vândut împreună telefonul.

Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul I.S.A., care a criticat-o cu privire la cuantumul pedepsei aplicate, pe care a apreciat-o prea mare față de fapta săvârșită de el.

Curtea de Apel București a respins ca nefondat apelul reținând că instanța de fond a făcut o judicioasă analiză și apreciere a situației de fapt pe baza probelor administrate și a aplicat o pedeapsă just individualizată, în raport de dispozițiile art. 72 C. pen.

Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs inculpatul, care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeincie sub aspectul pedepsei aplicate pe care o consideră exagerată față de persoana sa și de împrejurările, în care s-a comis fapta.

Recursul nu este fondat.

La individualizarea pedepsei aplicate și la menținerea ei, instanțele au luat în considerare în mod judicios criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., astfel că pedeapsa de 7 ani închisoare situată către limita specială minimă stabilită de legiuitor pentru infracțiunea de complicitate la tâlhărie în formă calificată, este de natură să realizeze scopul sancțiunii penale, așa cum este prevăzut de art. 52 C. pen.

Așa fiind o reindividualizare a pedepsei nu se justifică atâta timp cât au fost avute în vedere pericolul social concret al faptei comise de inculpat, împrejurările în care s-a consumat infracțiunea dar și circumstanțele personale ale inculpatului, care este recidivist în forma prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen. și a fost nesincer pe parcursul procesului penal.

Pentru aceste considerente recursul declarat de inculpat este nefondat, astfel încât Înalta Curte îl va respinge ca atare în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul I.S.A., împotriva deciziei penale nr. 579/ A din 5 august 2004 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.

Deduce din pedeapsă, timpul reținerii preventive a inculpatului din 23 – 24 martie 2004.

Constată că inculpatul este arestat în altă cauză.

Obligă pe recurent la plata sumei de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 14 octombrie 2004.