Jurisdictional conflict in compulsory enforcement: priority of debtor's registered domicile versus actual residence under Art. 651(1) CPC and Art. 87 Civil Code
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative jurisdictional conflict by assigning the case to the Pașcani Court, overturning the initial decision of the Botoșani Court which had declined jurisdiction based on the debtor's registered domicile. The dispute concerned a request for permission of compulsory enforcement regarding a credit contract, with the central factual issue being that the debtor was registered in Botoșani at the time the enforcement request was filed, but held a temporary residence in the Pașcani jurisdiction from July 2024 to July 2025. Relying on Article 651(1) of the Code of Civil Procedure, which defines the competent court as the one in the jurisdiction of the debtor's domicile or, where applicable, seat at the time the enforcement organ is seized, the Court interpreted "domicile" in a restrictive sense under Article 87 of the Civil Code as the principal residence. Because the debtor’s actual residence at the date of seizure was in the Pașcani jurisdiction, and the failure to update the official identity document renders the unrecorded real residence opposable to the creditor who was aware of it, the High Court determined that the Pașcani Court had exclusive territorial competence to adjudicate the enforcement request.
Legislator headnote
AI generatedart. 666 C. proc. civ, art. 651 alin. (1) C. proc. civ, art. 651 C. proc. civ, art. 87 C. civ, art. 90 C. civ, art. 88 C. civ; Jurisdictional conflict in compulsory enforcement: priority of debtor's registered domicile versus actual residence under Art. 651(1) CPC and Art. 87 Civil Code: The dispute concerned a request for permission of compulsory enforcement regarding a credit contract, with the central factual issue being that the debtor was registered in Botoșani at the time the enforcement request was filed, but held a temporary residence in the Pașcani jurisdiction from July 2024 to July 2025. Relying on Article 651(1) of the Code of Civil Procedure, which defines the competent court as the one in the jurisdiction of the debtor's domicile or, where applicable, seat at the time the enforcement organ is seized, the Court interpreted "domicile" in a restrictive sense under Article 87 of the Civil Code as the principal residence. Because the debtor’s actual residence at the date of seizure was in the Pașcani jurisdiction, and the failure to update the official identity document renders the unrecorded real residence opposable to the creditor who was aware of it, the High Court determined that the Pașcani Court had exclusive territorial competence to adjudicate the enforcement request.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited in the dispositive to establish the competent court for resolving the negative jurisdictional conflict.
Procedural rule cited regarding the method and timing of putting the solution at the parties' disposal.
Full text
După deliberare, asupra conflictului de competenţă, constată următoarele:
1. Cererea de încuviinţare a executării silite
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Botoșani la 12 decembrie 2024, sub nr. x/193/2024, petentul Biroul Executorului Judecătoresc A a solicitat încuviinţarea executării silite împotriva debitoarei B, în toate formele prevăzut de lege, simultan sau succesiv, în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr. 1716194 din 28 martie 2022, până la concurenţa sumei de 2.035,29 lei, datorate creditoarei C LTD.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 666 C. proc. civ.
2. Hotărârea Judecătoriei Botoșani
Prin sentinţa civilă nr. 4181 din 18 decembrie 2024, Judecătoria Botoșani a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Botoșani, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pașcani.
Pentru a dispune astfel, Judecătoria Botoșani a reţinut că dispoziţiile art. 666 şi art. 651 alin. (1) C. proc. civ. reglementează o competenţă teritorială absolută a instanţei de executare.
Constatând că, potrivit verificărilor efectuate la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, că la data sesizării organului de executare (11 decembrie 2024), debitoarea avea domiciliul în Botoşani, str. (...), jud. Botoşani, iar, începând cu data de 17 iulie 2024 până la 16 iulie 2025 aceasta figurează cu reşedinţa în satul (...), str. (...), com. Ruginoasa, jud. Iaşi, a apreciat că Judecătoriei Pașcani îi revine competenţa de soluţionare a cererii de încuviinţare silită.
3. Hotărârea Judecătoriei Pașcani
Prin încheierea nr. 55 din 20 ianuarie 2025, Judecătoria Pașcani a admis excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Botoșani. Constatând ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.
Pentru a dispune astfel, Judecătoria Pașcani a reţinut că în cuprinsul dispoziţiilor art. 651 C. proc. civ. se face referire la noţiunea de „domiciliu” şi că aceasta urmează a fi apreciată în sens restrâns, în raport de prevederile art. 87 C. civ.
În ceea ce priveşte reşedinţa, a considerat că aceasta poate fi apreciată ca domiciliu numai în cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 90 C. civ., respectiv atunci când domiciliul nu este cunoscut, situaţie care nu este incidentă în speţă.
Omisiunea legiuitorului de a menţiona în cuprinsul art. 651 C. proc. civ. şi reşedinţa debitorului, a fost apreciată că echivalează cu excluderea competenţei de la locul reşedinţei debitorului.
Judecătoria Pașcani a avut în vedere şi definiţiile noţiunilor „domiciliu” şi „reşedinţă” cuprinse la art. 87 şi art. 88 C. civ. şi a concluzionat că, din perspectiva caracterului principal, respectiv secundar, al celor două locaţii nu se justifică atribuirea competenţei în favoarea instanţei de reşedinţă, de vreme ce se prezumă că aceasta reprezintă o locuinţă secundară, iar nu principală a debitoarei.
4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând conflictul negativ de competenţă, Înalta Curte constată că, în cauză, competenţa soluţionării pricinii revine Judecătoriei Pașcani, în considerarea următoarelor argumente:
Conform art. 651 alin. (1) teza I C. proc. civ., „Instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.”
În ceea ce priveşte persoana fizică, domiciliul reprezintă un atribut de identificare al acesteia, iar noţiunea de domiciliu este definită de art. 87 C. civ., în capitolul referitor la identificarea persoanei fizice, ale cărui dispoziţii prevăd că „domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală.”
Dacă titularul şi-a declarat domiciliul sau reşedinţa, dovada acestora se face, ca regulă, pe baza menţiunilor din cartea de identitate, conform art. 91 alin. (1) C. civ.
Sancţiunea pentru neactualizarea sau nedeclararea datelor reale în cartea de identitate este menţionată la art. 91 alin. (2) din actul normativ anterior menţionat, care prevede că, în lipsa acestor menţiuni ori atunci când acestea nu corespund realităţii, stabilirea sau schimbarea domiciliului ori a reşedinţei nu va putea fi opusă altor persoane.
Cu toate acestea, inopozabilitatea faţă de terţi a domiciliului real, potrivit art. 91 alin. (3) C. civ., nu se aplică în cazul în care domiciliul sau reşedinţa a fost cunoscută prin alte mijloace de cel căruia i se opune.
Reţinând că legiuitorul a prevăzut că domiciliul este reglementat în vederea exercitării drepturilor şi a libertăţilor civile ale persoanei fizice, scopul acestei interpretări constă nu numai în încunoştinţarea părţii despre existenţa litigiului, ci şi în facilitarea prezentării acesteia în faţa instanţei, pentru a-şi formula apărările şi a exercita căile de atac prevăzute de lege.
În cauză, litigiul dedus judecăţii are ca obiect cererea privind încuviinţarea executării silite împotriva debitoarei B, formulată de petentul Biroul Executorului Judecătoresc A, la solicitarea creditoarei C LTD.
În cuprinsul cererii de încuviinţare a executării silite, înregistrate iniţial pe rolul Judecătoriei Botoșani, petentul a indicat domiciliul debitoarei, acesta fiind în municipiul Botoșani, str. (...), jud. Botoșani.
Petentul a anexat cererii de încuviinţare a executării silite dovada interogării bazei de date a Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor, din care reiese că, la data formulării de către creditoare a cererii de executare silită, înregistrată pe rolul Biroului Executorului Judecătoresc A la 11 decembrie 2024, sub nr. x/2024, reşedinţa debitoarei era în satul (...), str. (...), com. Ruginoasa, jud. Iaşi (stabilită în perioada 17 iulie 2024 – 16 iulie 2025).
Raportat la această împrejurare, precum şi la normele legale enunţate, Înalta Curte constată că Judecătoria Pașcani este instanţa de executare competentă să judece cauza, în sensul dispoziţiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ.
Faţă de considerentele expuse, Înalta Curte, în baza dispoziţiilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cererii de încuviințare a executării silite în favoarea Judecătoriei Pașcani.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pașcani.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 27 februarie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform dispoziţiilor art. 402 C. proc. civ.