Civil appeal annulled as untimely for failure to pay judicial stamp duty

Deliberând asupra recursului civil de faţă, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin decizia civilă nr. 67 din 13 martie 2024, Curtea de Apel Suceava-Secţia I civilă a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul A împotriva deciziei nr. 45 din 6 aprilie 2023, pronunţate de Tribunalul Suceava în dosarul nr. x/86/2023, în contradictoriu cu intimatul B.

Împotriva acestei decizii civile, petentul a declarat recurs.

Prin rezoluţia din 14 mai 2024, s-a dispus emiterea unei adrese către recurent, cu menţiunea de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 50 lei, conform dispoziţiilor art. 25 alin. (2) lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013, sub sancţiunea anulării recursului, ca netimbrat. Această adresă a fost comunicată recurentului la 15 februarie 2024, potrivit dovezii aflate la dosar.

Întrucât recurentul nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, la termenul din 31 octombrie 2024, Înalta Curte a invocat excepţia netimbrării.

2. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Având a se pronunţa asupra excepţiei netimbrării, în conformitate cu dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va anula, ca netimbrat, recursul, pentru următoarele considerente de drept:

Potrivit art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, „acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă”, iar, conform art. 33 alin. (1) din acelaşi act normativ, „taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat”. Totodată, la art. 486 alin. (2) şi alin. (3) C. proc. civ. se prevede că „la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei judiciare de timbru, conform legii, sub sancţiunea nulităţii”.

Prin rezoluţia din 14 mai 2024, s-a stabilit în sarcina recurentului obligaţia de achitare a taxei judiciare de timbru în cuantum de 50 lei, conform dispoziţiilor art. 25 alin. (2) lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013. Recurentul a refuzat primirea citaţiei şi consemnarea acestui refuz şi nu a permis afişarea înştiinţării, astfel cum rezultă din menţiunile procesului-verbal întocmit de către agentul procedural la 20 mai 2024 (fila 83), motiv pentru care citaţia şi plicul au fost restituite la dosar.

Refuzul recurentului de a primi citaţia şi de a îngădui agentului procedural afişarea înştiinţării nu este justificat de niciun motiv, astfel că reprezintă o formă de abuz de drept, în raport cu dispozițiile art. 12 C. proc. civ., care prevăd că „drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credinţă, potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege”, împrejurare în raport cu care urmează a se considera că procedura de comunicare a obligaţiei de achitare a taxei judiciare de timbru a fost legal îndeplinită.

În cauză, până la termenul din 31 octombrie 2024, recurentul nu a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 50 lei, încălcând dispoziţiile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 şi ale art. 486 alin. (2) C. proc. civ. Totodată, recurentul nu a formulat cerere de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru şi nici cerere de acordare a ajutorului public judiciar, sub forma scutirii, reducerii sau eşalonării.

Se reţine că art. 6 par. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, precum şi art. 21 din Constituţia României garantează dreptul de acces la justiţie, însă acesta nu este unul absolut, ci se pretează la limitări, întrucât necesită, chiar prin natura sa, o reglementare din partea Statului. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu a exclus posibilitatea ca interesele unei bune administrări a justiţiei să poată justifica impunerea unor costuri pentru accesul unei persoane la justiţie şi a subliniat că suma costurilor, apreciată în lumina circumstanţelor cazului, solvabilitatea solicitantului şi faza procedurii sunt factori de care trebuie ţinut cont, pentru a determina dacă persoana respectivă a beneficiat de dreptul de acces la justiţie sau dacă, din cauza sumei totale a cheltuielilor, accesul la justiţie a fost restrâns până în punctul în care s-a atins chiar esenţa lui (cauza Tolstoy-Miloslavski, par. 61-63, cauza Kreuz, par. 59-60).

Privite lucrurile din această perspectivă, se constată că, în prezenta cauză, taxa judiciară de timbru fixată prin rezoluţia din 14 mai 2024 are un cuantum redus (50 lei), recurentul a avut posibilitatea legală de a formula cerere de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru şi/sau cerere de acordare a ajutorului public judiciar, iar calea de atac este formulată împotriva unei decizii prin care s-a respins, ca inadmisibil, recursul formulat împotriva unei decizii prin care s-a respins cererea de îndreptare a erorii materiale. În raport cu aceste elemente specifice, nu se poate reţine că, prin anularea căii de atac ca netimbrate, s-ar aduce atingere dreptului fundamental de acces la justiţie.

Faţă de aceste considerente, în raport cu dispoziţiile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 şi ale art. 486 alin. (2) şi alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia netimbrării recursului, invocată din oficiu, şi va anula, ca netimbrat, recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia netimbrării recursului, invocată din oficiu.

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de petentul A împotriva deciziei civile nr. 67 din 13 martie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Suceava-Secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 31 octombrie 2024.