Unpaid judicial stamp tax and denial of public aid trigger annulment of appeal for non-payment under OUG 80/2013 and CPC 486

Deliberând asupra recursului civil de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată iniţial pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti la 25 martie 2022, reclamanta A a solicitat, pe calea procedurii speciale a ordonanţei preşedinţiale, obligarea pârâtei Asociaţia de Proprietari B să oprească demersul de vânzare la licitaţie publică a apartamentului nr. (...), situat în imobilul din Bucureşti, Calea (...), sectorul 2.

Prin încheierea de şedinţă din 10 ianuarie 2023, Tribunalul Vâlcea a fost suspendat judecata, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Împotriva acestei încheieri, a formulat recurs reclamantul.

Prin încheierea de şedinţă din 15 mai 2023, Curtea de Apel Piteşti-Secţia I civilă a suspendat judecata recursului, în baza prevederilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., iar, prin decizia civilă nr. 214 din 13 mai 2024, a admis excepţia perimării, invocată din oficiu, şi a constatat perimat recursul.

Împotriva acestei decizii, la 25 iunie 2024, a declarat recurs reclamantul.

Prin rezoluţia din 26 iulie 2024, s-a dispus emiterea unei adrese către recurentul-reclamant, cu menţiunea de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 lei, în raport cu dispoziţiile art. 24 alin. (2) teza a II-a din O.U.G. nr. 80/2013, sub sancţiunea anulării cererii de recurs, ca netimbrată.

La 6 august 2024, petentul a formulat cerere de acordare a ajutorului public judiciar, sub forma scutirii de plata taxei judiciare de timbru, care a fost respinsă, prin încheierea din 10 octombrie 2024, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Secţia I civilă în dosarul nr. x/90/2022/a1.1. Această încheiere a fost comunicată recurentului la 5 noiembrie 2024, conform dovezii aflate la dosar, iar aceasta nu a formulat cerere de reexaminare.

În şedinţa publică din 23 ianuarie 2025, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepţia netimbrării recursului.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Având a se pronunţa, cu prioritate, asupra excepţiei netimbrării recursului, în conformitate cu dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va anula, ca netimbrat, recursul, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanţă, iar, conform art. 33 alin. (1) din acelaşi act normativ, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat. Totodată, la art. 486 alin. (2) şi alin. (3) C. proc. civ. se prevede că la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei judiciare de timbru, conform legii, sub sancţiunea nulităţii.

În prezenta cauză, se constată că, până la primul termen de judecată din 23 ianuarie 2025, recurentul-reclamant nu a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 lei, nesocotind dispoziţiile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 şi ale art. 486 alin. (2) C. proc. civ.

Recurentul-reclamant nu a formulat cerere de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, iar cererea de acordare a ajutorului public judiciar, sub forma scutirii de plata taxei judiciare de timbru, a fost respinsă prin încheierea din 5 octombrie 2024, nefiind exercitată calea de atac a reexaminării, prevăzută de art. 15 alin. (2) din O.U.G. nr. 51/2008.

Se mai reţine că art. 6 par. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi art. 21 din Constituţia României garantează dreptul de acces la justiţie, însă acesta nu este unul absolut, ci se pretează la limitări, întrucât necesită, chiar prin natura sa, o reglementare din partea Statului. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu a exclus posibilitatea ca interesele unei bune administrări a justiţiei să poată justifica impunerea unor costuri pentru accesul unei persoane la justiţie şi a subliniat că suma costurilor, apreciată în lumina circumstanţelor cazului, solvabilitatea solicitantului şi faza procedurii sunt factori de care trebuie ţinut cont, pentru a determina dacă persoana respectivă a beneficiat de dreptul de acces la justiţie sau dacă, din cauza sumei totale a cheltuielilor, accesul la justiţie a fost restrâns până în punctul în care s-a atins chiar esenţa lui (cauza Tolstoy-Miloslavski, par. 61-63, cauza Kreuz, par. 59-60).

Privite lucrurile din această perspectivă, se constată că, în prezenta cauză, taxa judiciară de timbru are un cuantum redus (100 lei), recurentul-reclamant a avut posibilitatea legală de a formula cerere de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru şi cerere de acordare a ajutorului public judiciar, iar calea de atac a recursului este extraordinară, fiind exercitată împotriva unei hotărâri prin care s-a perimat recursul. În raport cu aceste elemente specifice, nu se poate reţine că, prin anularea recursului ca netimbrat, s-ar aduce atingere dreptului fundamental de acces la justiţie.

Faţă de aceste considerente, în raport cu dispoziţiile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 şi ale art. 486 alin. (2) şi alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul, ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de către reclamantul C împotriva deciziei civile nr. 214 din 13 mai 2024, pronunţate de Curtea de Apel Piteşti-Secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 23 ianuarie 2025.