Insufficiency of grounds in cassation appeal: failure to articulate specific illegality critiques and prohibition on challenging stamp duty determinations through reformatory appeals

Deliberând asupra recursului civil de faţă, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Prin sentinţa civilă nr. 2037 din 8 noiembrie 2022, Tribunalul Vâlcea- Secţia I civilă a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Tribunalul Olt şi a respins cererea formulată în contradictoriu cu acesta ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă şi a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată în contradictoriu cu pârâtul Statul Român.

Împotriva acestei sentinţe civile, a formulat apel reclamantul.

Prin decizia civilă nr. 2338 din 23 aprilie 2024, Curtea de Apel Piteşti- Secţia I civilă a anulat, ca netimbrat, apelul.

Împotriva acestei decizii, la iulie 2024, a declarat recurs reclamantul, prin care a învederat că decizia instanţei de apel este lovită de nulitate absolută, fiind nemotivată şi dată cu încălcarea normelor de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii absolute şi a normelor de drept material, în condiţiile în care apelul era scutit de plata taxei judiciare de timbru, iar cererea de ajutor public judiciar şi cererea de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru au fost respinse în mod abuziv.

În şedinţa publică din 23 ianuarie 2025, Înalta Curte a rămas în pronunţare asupra excepţiei nulităţii recursului, invocată prin întâmpinare.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând, cu prioritate, excepţia nulităţii recursului, în conformitate cu dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte o va admite şi va anula recursul, pentru următoarele considerente de drept:

Din interpretarea coroborată a dispoziţiilor art. 483 alin. (3) şi ale art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., rezultă că recursul este calea extraordinară de atac, de reformare, prin care hotărârea este supusă controlului judiciar numai prin prisma conformităţii sale cu regulile de drept material şi/sau procesual aplicabile, astfel că motivarea recursului presupune invocarea unor critici de nelegalitate care trebuie, pe de o parte, să privească soluţia atacată, iar, pe de altă parte, să se circumscrie motivelor prevăzute, în mod expres şi limitativ, la art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 C. proc. civ.

În prezenta cauză, se constată că memoriul de recurs nu respectă aceste exigenţe legale, întrucât recurentul-reclamant nu formulează nicio critică care să privească soluţia instanţei de apel şi/sau raţionamentul juridic ce a stat la baza pronunţării acesteia, astfel cum, în mod corect, a învederat intimatul-pârât prin întâmpinare, rezumându-se a susţine, în mod generic, nemotivarea şi încălcarea normelor de procedură, precum şi a normelor de drept material.

Simpla redare a unor motive prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., fără a se arăta argumentele care justifică incidenţa acestora în cauză, nu poate conduce la concluzia că recursul este motivat, în conformitate cu exigenţelor legale. O atare atitudine procesuală ignoră faptul că, prin intermediul căii extraordinare de atac a recursului, nu pot fi invocate orice nemulţumiri, ci doar acelea care privesc decizia recurată şi care îmbracă forma unor aspecte de nelegalitate, conform art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 C. proc. civ.

Referitor la modul de soluţionare a cererii de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru sau a cererii de acordare a ajutorului public judiciar, nu pot fi formulate critici în căile de atac de reformare, dispoziţiile art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 şi ale art. 15 alin. (2) din O.U.G. nr. 51/2008 prevăzând că poate fi exercitată numai cerere de reexaminare.

În acelaşi sens, prin Decizia nr. 7 din 8 decembrie 2014, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Completul competent să judece recursul în interesul legii s-a decis că „în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 18 din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare, partea în sarcina căreia s-a stabilit obligaţia de plată a taxei judiciare de timbru poate formula critici care să vizeze caracterul timbrabil al cererii de chemare în judecată exclusiv în cadrul cererii de reexaminare, neputând supune astfel de critici controlului judiciar prin intermediul apelului sau recursului”. Această decizie se aplică, mutatis mutandis, şi în ceea ce priveşte art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013, care au un conţinut identic cu cel al art. 18 din Legea nr. 146/1997.

Ca atare, în absenţa unor argumente care să reflecte critici punctuale ale deciziei recurate, instanța de recurs nu poate decela aspectele de nelegalitate pe care partea urmăreşte a le invoca şi dacă acestea se circumscriu motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 C. proc. civ., context în care intervine sancţiunea nulităţii recursului, potrivit dispoziţiilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Faţă de aceste considerente, în baza art. 496 alin. (1) coroborat cu art. 489 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul A împotriva deciziei civile nr. 2338 din 23 aprilie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Piteşti-Secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 23 ianuarie 2025.