Recusal motion annulled for non-payment of stamp duty; no obligation to notify in writing under procedural incident rules

Deliberând asupra recursului civil de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1. Obiectul recursului

Prin încheierea din 18 decembrie 2023, Curtea de Apel Bacău-Secţia I civilă a admis excepţia netimbrării şi a anulat, ca netimbrată, cererea de recuzare ce a fost formulată oral, în şedinţa publică din 11 decembrie 2023, de către recurenta A împotriva membrilor completului de judecată învestit cu recursul declarat împotriva încheierii din 13 iunie 2023, pronunţate de Tribunalul Bacău în dosarul nr. x/180/2020/a1.1

2. Recursul exercitat în cauză

Împotriva acestei încheieri, la 15 februarie 2024, a declarat recurs petenta.

După ce a expus pe larg istoricul litigiilor în care a avut calitatea de parte, recurenta a arătat că instanţa care a soluţionat cererea de recuzare nu a procedat la regularizarea cererii, încălcând prevederile art. 200 C. proc. civ., în condiţiile în care nu a fost anunţată în scris asupra obligaţiei de plată a taxei judiciare de timbru aferente cererii de recuzare şi asupra termenului fixat.

3. Apărările formulate în cauză

Intimata a depus întâmpinare, prin care a invocat excepţiile netimbrării, tardivităţii şi nulităţii recursului, iar, în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, precum şi aplicarea unei amenzi judiciare recurentei.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând recursul, prin prisma motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., Înalta Curte îl va respinge ca nefondat, pentru următoarele considerente de drept:

Cu titlu preliminar, se reţine că acele critici ale recurentei, prin care se învederează că instanţa care a soluţionat cererea de recuzare nu a procedat la regularizarea acesteia, cu nesocotirea prevederilor art. 200 C. proc. civ., nefiind anunţată în scris asupra taxei judiciare de timbru, se circumscriu motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., în timp ce toate celelalte susţineri din memoriul de recurs, care se referă la fondul cauzei şi la istoricul litigiilor în care recurenta a avut calitatea de parte, nu pot fi analizate, întrucât nu privesc încheierea recurată şi nu se încadrează în vreunul dintre motivele de casare prevăzute de lege.

Motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. vizează neregularități de ordin procedural, care sunt sancționate cu nulitatea, potrivit dispoziţiilor art. 174 C. proc. civ.

Înalta Curte constată că acest motiv de recurs nu este incident în cauză.

Astfel, în şedinţa publică din 11 decembrie 2023, recurenta A a formulat oral cerere de recuzare a membrilor completului de judecată învestit cu soluţionarea recursului declarat împotriva încheierii din 13 iunie 2023, pronunţate de Tribunalul Bacău în dosarul nr. x/180/2020/a1.1.

Potrivit art. 9 lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013, cererile de recuzare în materie civilă sunt supuse taxelor judiciare de timbru, în cuantum de 100 lei pentru fiecare membru al completului pentru care se solicită recuzarea.

Având în vedere că, potrivit art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, în şedinţa publică din 11 decembrie 2023, instanţa i-a pus în vedere recurentei că are obligaţia de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru aferente cererii de recuzare, în cuantum de 100 lei pentru fiecare membru al completului, astfel cum rezultă din cuprinsul încheierii de ședință de la termenul respectiv (fila 162 din dosarul curţii de apel).

În acest context, nu poate fi primită susţinerea recurentei, în sensul că nu i s-a adus la cunoştinţă obligaţia achitării taxei judiciare de timbru aferente cererii de recuzare, instanţa neavând obligaţia citării recurentei cu această menţiune.

Aşadar, recurenta avea cunoştinţă de obligaţia plăţii taxei de timbru în cuantum de 300 lei, obligaţie pe care nu a îndeplinit-o până la termenul din 18 decembrie 2023, astfel că cererea de recuzare a fost anulată, ca netimbrată, în conformitate cu dispoziţiile art. 197 teza finală C. proc. civ.

Deşi art. 10 alin. (1) C. proc. civ. stipulează că „părțile au obligația să îndeplinească actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător, să-și probeze pretențiile și apărările, să contribuie la desfășurarea fără întârziere a procesului, urmărind, tot astfel, finalizarea acestuia”, iar art. 12 alin. (1) C. proc. civ. prevede că „drepturile procedurale trebuie exercitate cu bună-credinţă şi potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege”, totuşi recurenta se prevalează de propria culpă în neîndeplinirea obligaţiilor procedurale stabilite de către instanţă, ceea ce nu este permis (nemo auditur propriam turpitudinem allegans).

În plus, în ce priveşte procedura de soluţionare a cererii de recuzare, art. 51 alin. (1) C. proc. civ. prevede că instanţa hotărăște de îndată, în camera de consiliu, fără prezenţa părţilor şi ascultându-l pe judecătorul recuzat, numai dacă apreciază că este necesar, în aceleaşi condiţii putându-le asculta şi pe părţi. În raport cu aceste dispoziţii legale, se reţine că, pentru judecata cererii de recuzare, părţile nu se citează, fiind opţiunea judecătorului ca un atare incident procedural să fie judecat într-o procedură necontradictorie.

Nu poate fi primită nici susţinerea recurentei, în sensul că instanţa care a soluţionat cererea de recuzare nu a procedat la regularizarea acesteia, încălcând prevederile art. 200 C. proc. civ., întrucât acest din urmă text are în vedere verificarea şi regularizarea cererii de chemare în judecată, iar nu a unei cereri de recuzare, iar art. 12 ind. 1 din Legea nr. 76/2012 prevede că „dacă prin lege nu se prevede altfel, dispoziţiile art. 200 C. proc. civ. nu se aplică în cazul incidentelor procedurale şi nici în procedurile speciale care nu sunt compatibile cu aceste dispoziţii”.

Faţă de aceste considerente, constatând că nu este întemeiat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. şi că încheierea recurată este legală, Înalta Curte, în baza dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul, ca nefondat.

De asemenea, constatând că sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de art. 451 - 453 C. proc. civ., Înalta Curte va obliga pe recurentă să plătească intimatei suma de 311,85 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând cheltuieli de transport, dovedite a fi efectuate în faza procesuală a recursului prin documentele justificative depuse la dosar.

În ceea ce priveşte cererea intimatei de aplicare a unei amenzi judiciare recurentei, în temeiul dispoziţiilor art. 187 alin. (1) lit. a) ultima teză C. proc. civ., Înalta Curte o va respinge, constatând că recurenta a exercitat o cale de atac prevăzută de lege (art. 53 alin. (1) C. proc. civ.) şi că nu a avut o atitudine procesuală abuzivă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul formulat de către petenta A împotriva încheierii de şedinţă din 18 decembrie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Bacău-Secţia I civilă.

Obligă pe recurenta-petentă la plata sumei de 311,85 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, către intimata Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica S.A., prin Sucursala x.

Respinge cererea intimatei Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica S.A., prin Sucursala x, de aplicare a unei amenzi judiciare recurentei-petente, în temeiul dispoziţiilor art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 13 iunie 2024.