Jurisdictional conflict over land restitution claim resolved in favor of Slatina District Court.

Şedinţa publică din data de 18 noiembrie 2021

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalul Vâlcea, secţia civilă, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Comisia Judeţeană de Fond Funciar Olt de pe lângă Instituţia Prefectului - Judeţul Olt, obligarea acesteia să întocmească documentaţia în vederea emiterii titlului de proprietate aferent terenului în suprafaţa de 25.400 m.p., înscris în evidenţele de cadastru şi carte funciară cu număr cadastral/carte funciară x, conform certificatului nr. x/29.01.2020 emis de O.C.P.I. Olt, conform Legii nr. 18/1991.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa nr. 876 din 20 mai 2021, Tribunalul Vâlcea, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată prin întâmpinare, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slatina, judeţul Olt, reţinând, în esenţă, că sunt incidente dispoziţiile ale art. 53 şi 54 din Legea nr. 18/1991, a fondului funciar, care stabilesc atât calea de atac împotriva oricărui act administrativ al unui organ administrativ care a refuzat atribuirea terenului sau propunerile de atribuire a terenului, în condiţiile prevăzute în cap. III., ca fiind plângerea, cât şi instanţa competentă din punct material şi teritorial să o soluţioneze, respectiv judecătoria în raza căreia se află terenul, cât şi prevederile art. 94 pct. 1 lit. j)3 din C. proc. civ.

2.2. Judecătoria Slatina, secţia civilă, prin sentinţa nr. 2935 din 29 iunie 2021, a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalul Olt, secţia de contencios administrativ şi fiscal în raport cu prevederile art. 95 din C. proc. civ. şi art. 7, 8 şi 10 din Legea nr. 554/2004, reţinând că reclamantul este nemulţumit faţă de răspunsul comunicat de Instituţia Prefectului Judeţul Olt.

2.3. Prin sentinţa nr. 568 din 14 septembrie 2021, Tribunalul Olt a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea, secţia a II-a civilă şi pentru cauze de contencios administrativ şi fiscal, a constatat existenţa unui conflict negativ de competenţă şi a sesizat instanţa competentă pentru pronunţarea regulatorului de competenţă, suspendând judecata cauzei.

Pentru a pronunţa această soluţie, tribunalul a reţinut că, în cauză, sunt aplicabile dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 cu modificările ulterioare, care stabilesc o competenţă teritorială exclusivă în favoarea instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul persoana fizică.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 alin. (1), (13)4 şi 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează să pronunţe regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei şi dispoziţiile legale incidente pricinii.

Obiectul cauzei deduse judecăţii îl constituie obligarea autorităţii publice pârâte să întocmească documentaţia în vederea emiterii titlului de proprietate aferent terenului în suprafaţa de 25.400 m.p., înscris în evidenţele de cadastru şi carte funciară cu număr cadastral/carte funciară x, conform certificatului nr. x/29.01.2020 emis de O.C.P.I. Olt, conform Legii nr. 18/1991.

În raport cu obiectul demersului judiciar iniţiat de reclamant, întemeiat pe refuzul instituţiei abilitate prin legea fondului funciar de a soluţiona cererea cu care a fost învestită în cadrul procedurii administrative, Înalta Curte constată că sunt relevante prevederile art. 53 şi 54 din Legea nr. 18/1991.

Potrivit dispoziţiilor art. 53 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, "hotărârile comisiei judeţene asupra contestaţiilor persoanelor care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate privată asupra terenului, conform dispoziţiilor cuprinse în cap. II, şi cele asupra măsurilor stabilite de comisiile locale se comunică celor interesaţi prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire", în timp ce, în conformitate cu alin. (2) al aceluiaşi articol, "împotriva hotărârii comisiei judeţene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile de la comunicare".

Art. 54 alin. (1) din acelaşi act normativ prevede că "dispoziţiile art. 53 alin. (1) se aplică şi în cazul în care plângerea este îndreptată împotriva ordinului prefectului sau oricărui act administrativ al unui organ administrativ care a refuzat atribuirea terenului sau propunerile de atribuire a terenului, în condiţiile prevăzute în cap. III", în timp ce alin. (2) al art. 54 precizează că "dispoziţiile art. 53 alin. (2) rămân aplicabile".

Aceste prevederi legale stabilesc atât calea de atac împotriva oricărui act administrativ al unui organ administrativ care a refuzat atribuirea terenului sau propunerile de atribuire a terenului, în condiţiile prevăzute în capitolul III, ca fiind plângerea, cât şi instanţa competentă din punct material şi teritorial să o soluţioneze, respectiv judecătoria în raza căreia se află terenul.

Aşadar, textele de lege menţionate instituie controlul judiciar asupra măsurilor dispuse de autoritatea publică cu activitate administrativ jurisdicţională (comisia judeţeană), de instituţia prefectului, dar şi de alte organe administrative care au refuzat atribuirea terenului sau propunerile de atribuire a terenului, materializate în hotărâre, ordin sau alt act, declanşat prin formularea unei plângeri de către persoana vătămată adresată judecătoriei competente, chiar dacă, din punct de vedere formal, reclamantul a apreciat că demersul său priveşte un refuz pretins nejustificat de soluţionare a cererii sale.

Prin urmare, prezentul litigiu este supus regulilor de procedură instituite prin Legea nr. 18/1991.

Totodată, în temeiul art. 94 pct. 1 lit. j)3 din C. proc. civ., judecătoriile judecă în materia fondului funciar, cu excepţiile prevăzute de lege.

2. Temeiul legal al regulatorului de competenţă

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa soluţionării cauzei în favoarea Judecătoriei Slatina.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Comisia Judeţeană de Fond Funciar Olt în favoarea Judecătoriei Slatina.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 18 noiembrie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.