Qualification of planned stabbing as aggravated murder rather than bodily harm and rejection of provocation defense

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 784 din 13 noiembrie 2003, pronunțată de Tribunalul Iași, inculpatul C.P. a fost condamnat la 4 ani închisoare, pentru tentativa la infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a), b) și c) și art. 76 lit. a) C. pen. și 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și c) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. și s-a dedus din pedeapsă reținerea și arestarea preventivă de la 27 septembrie 2002, până la 24 februarie 2003.

Inculpatul a fost obligat la despăgubiri către Spitalul Clinic de Urgență Iași, Serviciul de Ambulanță Iași și către partea civilă L.P.

A reținut instanța de fond că în ziua de 14 septembrie 2002, în jurul orelor 16,00, inculpatul s-a întâlnit cu partea vătămată L.P. la un bar situat pe raza satului Borsa, comuna Vlădeni județul Iași. În bar se aflau mai multe persoane.

La un moment dat, între partea vătămată L.P. și numitul N.I. s-a iscat un conflict și pentru aplanarea acestuia a intervenit inculpatul C.P. Partea vătămată a ripostat și l-a lovit pe inculpat.

După ce a fost lovit, inuclpatul s-a deplasat la locuința sa, unde a rămas până în jurul orei 18,00, după care a plecat spre imașul satului. Când a ajuns din nou în dreptul barului, inculpatul a văzut-o pe partea vătămată, care stătea de vorbă cu B.G. În aceste împrejurări, inculpatul a mers la partea vătămată și a lovit-o cu cuțitul în abdomen și în spate.

În urma loviturii primite partea vătămată a căzut la pământ și a fost transportată cu salvarea la Spitalul Clinic de Urgență Iași.

Din certificatul medico-legal a rezultat că partea vătămată a prezentat plăgi tăiate, din care una penetrantă în cavitatea abdominală, plagă de colon signoid, mezocolon, mezenteri și peritoneu, leziuni care au fost de natură să-i pună viața în primejdie.

La individualizarea pedepsei instanța a avut în vedere atât circumstanțele reale ale faptei cât și cele personale ale inculpatului, reținând că este infractor primar și a recunoscut fapta, apreciind că se justifică reținerea de circumstanțe atenuante.

Apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, partea civilă L.P. și inculpatul C.P., au fost respinse ca nefondate, prin decizia penală nr. 182 din 20 mai 2004 a Curții de Apel Iași.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași, reiterând motivul de apel cu privire la netemeinicia pedepsei aplicată, prin reținerea de circumstanțe atenuante și a solicitat majorarea pedepsei.

Hotărârea a fost atacată cu recurs și de către inculpat criticând-o cu privire la încadrarea juridică reținută și a solicitat schimbarea în infracțiunea, prevăzută de art. 182 C. pen. și reținerea în favoare sa a circumstanțelor, prevăzute de art. 73 lit. b) C. pen.

A mai solicitat inculpatul să fie exonerat de plata despăgubirilor civile, întrucât partea vătămată nu a făcut dovada cheltuielilor solicitate.

Examinând recursurile declarate, se constată următoarele:

Instanța de fond a administrat toate probele necesare aflării adevărului, care au fost complet și just apreciate, reținând corect situația de fapt, iar încadrarea juridică dată faptei este legală.

Din materialitatea faptei, constând în loviturile cu cuțitul aplicate victimei, dintre care una aplicată într-o regiune vitală, respectiv în abdomen, de mare intensitate, punând în pericol viața victimei, rezultă că inculpatul a acționat cu intenția manifestă de a ucide.

Corect, instanțele au reținut vinovăția inculpatului pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat, astfel că motivul de recurs al inculpatului, prin care a solicitat schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de vătămare corporală gravă, nu poate fi primit.

Deși inițial inculpatul a fost lovit de partea vătămată cu pumnul și cu capul în față, inculpatul nu a ripostat, deplasându-se la domiciliul său.

După aproximativ o oră, inculpatul a revenit la bar unde avusese loc conflictul și înarmat cu un cuțit a lovit-o pe partea vătămată, care se afla în curtea localului.

În aceste împrejurări, corect nu s-a reținut starea de provocare, prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen., întrucât inculpatul nu se afla într-o stare puternică de tulburare: încât să-și piardă controlul faptelor și puterii de stăpânire și să comită infracțiunea în această stare, determinat de provocarea părții vătămate.

Circumstanțele reale în care a fost comisă fapta și datele ce caracterizează persoana inculpatului, justifică reținerea de circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului.

În raport de cele reținute, sunt nefondate motivele de recurs, prin care Parchetul a solicitat înlăturarea circumstanțelor atenuante, iar inculpatul a solicitat reținerea în favoarea sa a circumstanței legale a provocării.

În legătură cu soluționarea laturii civile, obligarea inculpatului la 10.000.000 lei daune materiale, este justificată în raport de probele cu acte și martori, administrate în cauză.

În conformitate cu art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează a respinge ca nefondate, recursurile declarate în cauză de Parchet și inculpat.

Se va deduce din pedeapsa aplicată arestarea preventivă a inculpatului de la 27 septembrie 2002 la 24 februarie 2003.

Recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași și de inculpatul C.P., împotriva deciziei penale nr. 182 din 20 mai 2004 a Curții de Apel Iași.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 27 septembrie 2002, la 24 februarie 2003.

Obligă pe recurent să plătească statului suma de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 5 octombrie 2004.