Judicial seizure of auctioned property: violation of adversarial proceedings due to unannounced reliance on civil sequestration and restorative measures

Şedinţa publică din data de 24 noiembrie 2022

Deliberând asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 04 noiembrie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală, în baza art. 249 alin. (1) din C. proc. pen. şi art. 256 alin. (1) din C. proc. pen. şi art. 972 şi urm. din C. proc. civ., a dispus luarea măsurii sechestrului asigurător asupra terenului intravilan, în suprafaţă de 13.037,00 mp, înscris în CF xlocalitatea Otopeni, număr cadastral x situat în Otopeni, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, aparţinând persoanei interesate S.C. A. S.R.L..

În baza art. 2502 şi 249 alin. (8) din C. proc. pen., a ridicat măsura asigurătorie a sechestrului instituită prin ordonanţa nr. 2197/D/P/2019 din 10.03.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală asupra terenului intravilan, în suprafaţă de 7.096,00 mp, înscris în CF xlocalitatea Otopeni, număr cadastral x situat în Otopeni, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, în prezent expropriat pentru cauză de utilitate publică.

Pentru a dispune în acest sens, curtea de apel a reţinut următoarele:

Deliberând asupra sesizărilor din oficiu privind luarea măsurii asigurătorii, respectiv ridicarea măsurii asigurătorii, reţine următoarele:

Prin rechizitoriul nr. x/2019 din 07.07.2020 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism -Structura Centrală, secţia de Combatere a Criminalităţii Organizate, înregistrat pe rolul acestei instanţe la data de 14.07.2020 sub nr. x/2020, a fost trimis în judecată, printre alţii, inculpatul B., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:

· constituire a unui grup infracţional organizat, sub forma aderării, prev. de art. 367 alin. (1), (2) şi (3) din C. pen.

· deturnarea licitaţiilor publice, în formă continuată (două acte materiale în forma deturnării licitaţiilor şi trei acte materiale în forma tentativei la deturnarea licitaţiilor), prev. de art. 246 din C. pen. rap. la art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 32 din C. pen. rap la art. 246 din C. pen. rap. la art. 35 alin. (1) din C. pen. şi

· instigare la deturnarea licitaţiilor publice, în formă continuată (două acte materiale în forma deturnării licitaţiilor şi trei acte materiale în forma tentativei la deturnarea licitaţiilor), prev. de art. 47 din C. pen. rap la art. 246 din C. pen. rap. la art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 32 din C. pen. rap la art. 246 din C. pen. rap. la art. 35 alin. (1) din C. pen., toate cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen.

În sarcina inculpatului s-a reţinut în esenţă că, în cursul anului 2019, a aderat la grupul infracţional organizat compus din inculpaţii C. împreună cu D., în calitate de asociaţi în cadrul mai multor societăţi comerciale, executorul judecătoresc E., avocatul F. din cadrul Baroului Bucureşti şi avocatul G. din cadrul Baroului Galaţi, persoane care au constituit anterior un grup infracţional organizat specializat în deturnarea licitaţiilor publice, în vederea obţinerii dreptului de proprietate asupra unor bunuri imobile aflate în faza de executare silită la preţuri derizorii şi valorificării ulterioare a acestora în vederea obţinerii unor foloase patrimoniale importante - art. 367 alin. (1), (2) şi (3) din C. pen. sub forma aderării.

Prin ordonanţa nr. 2197/D/P/2019 din 14.02.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, în temeiul art. 249 alin. (1), (2), (3), (4) şi (5) din C. proc. pen., art. 252 alin. (1) din C. proc. pen., art. 254 din C. proc. pen., art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., art. 1121 alin. (1) lit. g) şi h) din C. pen., art. 324 alin. (3) din C. proc. pen., art. 303 din C. proc. pen., art. 6 şi 7 din O.U.G. nr. 78/2016, s-a dispus luarea măsuri asigurătorii (cu referire la inculpatul B.) constând în:

- instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra sumelor de 4.830 Euro, 3.859 USD, 60 CHF, ridicate din posesia inculpatului B.;

- instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra imobilului situat în oraşul Voluntari, str. x, jud. Ilfov, aflat în proprietatea inculpatului B.;

- instituirea măsurilor asigurătorii ale sechestrului şi popririi asupra sumelor de bani prezente şi viitoare deţinute de inculpatul B. în conturile deschise la H., I. S.A., J. S.A., K. ROMANIA.

- instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile viitoare ale inculpatului B..

Prin încheierea din 13.03.2020 a judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală, pronunţată în dosarul nr. x/2020, în temeiul art. 250 din C. proc. pen. a fost admisă în parte contestaţia formulată de B. împotriva ordonanţei procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, secţia de Combatere a Criminalităţii Organizate, din data de 14.02.2020, emisă în dosarul nr. x/2019

S-a dispus ridicarea măsurii asiguratorii a sechestrului şi popririi asupra sumelor de bani prezente şi viitoare deţinute de inculpatul B., pentru următoarele unităţi: H., I. S.A., J. S.A., K. ROMANIA.

S-a dispus ridicarea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile viitoare în ceea ce îl priveşte pe inculpatul B..

A menţinut măsura asigurătorie a sechestrului asupra sumelor de 4.830 Euro, 3.859 USD, 60 CHF, ridicate din posesia inculpatului B. şi asupra imobilului situat în oraşul Voluntari, judeţul Ilfov, aflat în proprietatea inculpatului B. (proprietate în devălmăşie), până la concurenţa sumei de 211.800 euro, la care se adaugă cheltuielile judiciare efectuate în cauză în toate faze procesuale.

Prin ordonanţa nr. 2197/D/P/2019 din 10.03.2020, în temeiul art. 249 alin. (1), (2) şi (5) din C. proc. pen., art. 252 alin. (1) din C. proc. pen., art. 324 alin. (3) din C. proc. pen., art. 303 din C. proc. pen., art. 6 şi 7 din O.U.G. nr. 78/2016, a fost dispusă luarea următoarelor măsuri asigurătorii, constând în (printre altele) instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra următoarelor bunuri imobile adjudecate de inculpatul B. cu ocazia licitaţiilor desfăşurate la data de 12.11.2019 în dosarul de executare nr. 293/2012 şi dosarul de executare silită nr. x/2012 aflate în instrumentarea BEJ E.:

- teren intravilan, în suprafaţă de 13.037,00 mp, înscris în CF xlocalitatea Otopeni, număr cadastral x situat în Otopeni, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov;

- teren intravilan, în suprafaţă de 7.096,00 mp, înscris în CF xlocalitatea Otopeni, număr cadastral x situat în Otopeni, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov.

Prin încheierea din 27.05.2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală, definitivă prin necontestare (dosar nr. x/2020), în baza art. 2502 din C. proc. pen. s-a procedat la verificarea subzistenţei temeiurilor care au determinat luarea măsurilor asigurătorii, dispunându-se în privinţa inculpatului B. următoarele:

· a fost menţinută măsura asigurătorie instituită prin ordonanţa nr. 2197/D/P/2019 din 14.02.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism- Structura Centrală asupra sumelor de 4.830 euro, 3.859 USD, 60 CHF în vederea garantării executării cheltuielilor judiciare;

· a fost ridicată măsura asigurătorie instituită prin ordonanţa nr. 2197/D/P/2019 din 14.02.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism- Structura Centrală asupra imobilului situat în oraşul Voluntari, judeţul Ilfov;

· a fost menţinută măsura asigurătorie a sechestrului asupra următoarelor bunuri imobile, luată prin ordonanţa nr. 2197/D/P/2019 din 10.03.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie- Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală:

- teren intravilan, în suprafaţă de 13.037,00 mp, înscris în CF xlocalitatea Otopeni, număr cadastral x situat în Otopeni, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov;

- teren intravilan, în suprafaţă de 7.096,00 mp, înscris în CF xlocalitatea Otopeni, număr cadastral x situat în Otopeni, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov.

Prin încheierea din 26.05.2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală, definitivă prin necontestare, în privinţa inculpatului B. s-au dispus următoarele:

· a fost menţinută măsura asigurătorie instituită prin ordonanţa nr. 2197/D/P/2019 din 14.02.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală asupra sumelor de 4.830 euro, 3.859 USD, 60 CHF în vederea garantării executării cheltuielilor judiciare;

· a fost menţinută măsura asigurătorie a sechestrului asupra următoarelor bunuri imobile, luată prin ordonanţa nr. 2197/D/P/2019 din 10.03.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală:

- teren intravilan, în suprafaţă de 13.037,00 mp, înscris în CF xlocalitatea Otopeni, număr cadastral x situat în Otopeni, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov;

- teren intravilan, în suprafaţă de 7.096,00 mp, înscris în CF xlocalitatea Otopeni, număr cadastral x situat în Otopeni, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov.

Prin adresa nr. x/04.06.2021 a O.C.P.I. Ilfov, Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, s-a comunicat instanţei că în cartea funciară x a U.A.T. Otopeni nu a fost notată ordonanţa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală de instituire a măsurii sechestrului asigurător asupra terenului intravilan, în suprafaţă de 13.037,00 mp, înscris în CF xlocalitatea Otopeni, număr cadastral x situat în Otopeni, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, deoarece prin actul de adjudecare din 11.08.2020 (dosar executare nr. x/2012) imobilul a fost înstrăinat către S.C. A. S.R.L..

A fost ataşat un extras O.N.R.C. privind S.C. A. S.R.L., constatându-se că asociat unic şi administrator al persoanei juridice este inculpatul B..

La termenul din 22.09.2022, Curtea a dispus introducerea în cauză, în calitate de persoană interesată, a S.C. A. S.R.L..

La solicitarea instanţei Compania Naţională "Aeroporturi Bucureşti" a comunicat adresa seria x-SJ nr. 4354/12.10.2022 în legătură cu terenul intravilan, în suprafaţă de 7.096,00 mp, înscris în CF xlocalitatea Otopeni, număr cadastral x situat în Otopeni, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov.

Analizând actele şi lucrările dosarului, Curtea a reţinut următoarele:

Potrivit art. 249 alin. (1) din C. proc. pen., instanţa de judecată poate lua măsuri asigurătorii prin încheiere motivată pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot servi, printre altele, la garantarea executării cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiune.

Astfel cum s-a arătat şi în încheierea din 27.05.2021, este evident că măsurile asigurătorii nu pot avea alte scopuri în prezenta cauză decât cele menţionate anterior, în vederea realizării acestora fiind anterior menţinute/restrânse măsurile asigurătorii.

Totodată, dispoziţiile art. 2502 din C. proc. pen. permit instanţei, printre altele, să dispună din oficiu ridicarea unei măsuri asigurătorii.

Măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune şi pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare se pot lua asupra bunurilor inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente, până la concurenţa valorii probabile a acestora - art. 249 alin. (5) din C. proc. pen.

Potrivit art. 1.386 alin. (1) din C. civ., repararea prejudiciului derivând dintr-un fapt ilicit se face în natură, prin restabilirea situaţiei anterioare, iar dacă aceasta nu este cu putinţă ori dacă victima nu este interesată de reparaţia în natură, prin plata unei despăgubiri, stabilite prin acordul părţilor sau, în lipsă, prin hotărâre judecătorească.

Conform art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., instanţa, chiar dacă nu există constituire de parte civilă, se pronunţă cu privire la restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii.

Instanţa a remarcat faptul că partea civilă I. este titulara dreptului real de ipotecă instituit asupra tuturor imobilelor care au fost adjudecate, afectat executării unor obligaţii; în esenţă, persoane fizice/juridice au garantat cu imobilele care să găseau în patrimoniul lor împrumuturile acordate de bancă, în general unor persoane juridice. De aceea, în faza camerei preliminare, au fost introduşi în cauză şi foştii proprietari ai terenurilor, în calitate de persoane vătămate (după adjudecare imobilele intrând în patrimoniul inculpaţilor). Dintre debitorii - persoane vătămate, doar L. s-a constituit parte civilă.

Dacă s-ar ajunge la soluţii pe latură penală care să justifice restabilirea situaţiei anterioare, imobilul în suprafaţă de 13.037,00 mp, înscris în CF xlocalitatea Otopeni, număr cadastral x situat în Otopeni, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, ar trebui să se întoarcă în patrimoniul fostului proprietar, inclusiv ca efect al desfiinţării procesului-verbal de adjudecare, iar partea civilă I. ar avea posibilitatea să continue executarea silită.

Văzând dispoziţiile legale anterior menţionate (art. 1.386 alin. (1) din C. civ., art. 25 alin. (3) din C. proc. pen.), s-a constatat că restabilirea situaţiei anterioare este independentă de exercitarea acţiunii civile, reprezentând în acelaşi timp o modalitate prioritară de soluţionare a acesteia în cazul în care a fost exercitată în cursul procesului penal.

Din modul de redactare a art. 249 alin. (5) din C. proc. pen. a rezultat faptul că acesta pare să aibă în vedere situaţia reparării prin echivalent a pagubei - "până la concurenţa valorii probabile a pagubei produse prin infracţiune", iar nu repararea în natură, prin restabilirea situaţiei anterioare.

Pe de altă parte, potrivit art. 256 din C. proc. pen., instanţa de judecată, în cursul judecăţii, poate lua măsuri de restabilire a situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii, când schimbarea acelei situaţii a rezultat din comiterea infracţiunii, iar restabilirea este posibilă. Desigur, măsura procesuală la care se referă art. 256 din C. proc. pen. este una provizorie, dar cu atât mai mult pot fi dispuse măsuri procesuale în lumina acestei prevederi care să garanteze la sfârşitul procesului penal, dacă va fi cazul, restabilirea situaţiei anterioare.

Acuzarea susţine că în urma săvârşirii infracţiunii de deturnare a licitaţiilor de către inculpatul B., în patrimoniul A. S.R.L., al cărei asocial unic şi administrator este, a intrat imobilul în suprafaţă de 13.037,00 mp, înscris în CF xlocalitatea Otopeni, număr cadastral x situat în Otopeni, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov. În opinia Curţii, în măsura în care acuzaţiile parchetului s-ar confirma, nu s-ar putea susţine că A. S.R.L. ar fi dobânditor de bună-credinţă al imobilului, având în vedere că presupusul autor al infracţiunii de deturnare a licitaţiilor ar fi chiar asociatul unic şi reprezentantul său legal, cel care, de altfel participă la profitul şi pierderile societăţii.

Situaţia din prezenta cauză se aseamănă mai degrabă cu instituţia sechestrului judiciar din C. proc. civ. (art. 972 şi urm. din C. proc. civ.), C. proc. civ. reprezentând dreptul comun în materie de proceduri (art. 2 alin. (2) din C. proc. pen.), astfel că văzând şi art. 249 şi art. 256 din C. proc. pen., luarea măsurii sechestrului asigurător asupra bunului imobil dobândit de A. S.R.L. apare ca fiind pe deplin justificată pentru a asigura restabilirea situaţiei anterioare la finalul procesului penal, în măsura în care soluţiile pe latură penală vor impune şi repararea prejudiciului. Dacă art. 249 alin. (5) din C. proc. pen. vizează situaţia în care nu se pune la îndoială proprietatea asupra bunului asupra căruia au fost instituite măsuri asigurătorii, în prezenta cauză, pe latură civilă, însăşi proprietatea asupra bunului adjudecat este în litigiu.

Desigur, notarea în cartea funciară a sechestrului se face pentru opozabilitate, dar în acelaşi timp, în condiţiile în care A. S.R.L. a fost introdusă în cauză abia la termenul din 22.09.2022 (deşi reprezentantul său legal, inculpatul B. a participat la faza de cameră preliminară şi la faza de judecată), se impunea discutarea posibilităţii luării măsurii sechestrului în condiţii de contradictorialitate, văzând că oricum ordonanţa procurorului prin care s-a dispus luarea măsurii asigurătorii asupra acestui bun nu a fost în concret pusă în executare.

Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a formulat contestaţie A. S.R.L., motivele fiind expuse pe larg în partea introductivă a deciziei.

În esenţă, contestatoarea a susţinut că măsura asigurătorie a fost adoptată în privinţa unui participant care nu este enumerat în cuprinsul dispoziţiilor art. 249 alin. (5) din C. proc. pen., că nu este subordonată scopului confiscării, că a fost adoptată cu depăşirea limitelor judecăţii şi, totodată, că măsura asigurătorie a fost adoptată cu încălcarea contradictorialităţii determinată de depăşirea cadrului temeiurilor puse în dezbatere, având în vedere că instanţa a adoptat măsura în considerarea dispoziţiilor art. 256 din C. proc. pen., care guvernează restituirea lucrurilor, precum şi a dispoziţiilor de drept comun din procedura civilă, care guvernează măsurile asigurătorii în procesul civil, dispoziţii care nu au fost puse în discuţie şi, astfel, persoana interesată nu a avut ocazia să-şi facă apărări, fiind nevoită să le facă direct în faţa instanţei de control judiciar.

Examinând contestaţia formulată de A. S.R.L., prin prisma actelor şi lucrărilor dosarului, precum şi a dispoziţiilor legale incidente în materie, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 972 din C. proc. civ., sechestrul judiciar constă în indisponibilizarea bunurilor ce formează obiectul litigiului sau, în condiţiile legii, a altor bunuri, prin încredinţarea pazei acestora unui administrator-sechestru desemnat potrivit art. 976, iar potrivit dispoziţiilor art. 973 alin. (1) din C. proc. civ., ori de câte ori există un proces asupra proprietăţii sau altui drept real principal, asupra posesiei unui bun mobil sau imobil ori asupra folosinţei sau administrării unui bun proprietate comună, instanţa de judecată va putea să încuviinţeze, la cererea celui interesat, punerea sub sechestru judiciar a bunului, dacă această măsură este necesară pentru conservarea dreptului respectiv.

Dispoziţiile art. 249 alin. (1) din C. proc. pen. prevăd că, procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecăţii, poate lua măsuri asigurătorii, prin ordonanţă sau, după caz, prin încheiere motivată, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiune.

Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 256 din C. proc. pen., instanţa de judecată, în cursul judecăţii, poate lua măsuri de restabilire a situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii, când schimbarea acelei situaţii a rezultat din comiterea infracţiunii, iar restabilirea este posibilă.

Înalta Curte constată că instanţa de fond a reţinut în motivarea încheierii atacate că:

"Situaţia din prezenta cauză se aseamănă mai degrabă cu instituţia sechestrului judiciar din C. proc. civ. (art. 972 şi urm. din C. proc. civ.), C. proc. civ. reprezentând dreptul comun în materie de proceduri (art. 2 alin. (2) din C. proc. pen.), astfel că văzând şi art. 249 şi art. 256 din C. proc. pen., luarea măsurii sechestrului asigurător asupra bunului imobil dobândit de A. S.R.L. apare ca fiind pe deplin justificată pentru a asigura restabilirea situaţiei anterioare la finalul procesului penal, în măsura în care soluţiile pe latură penală vor impune şi repararea prejudiciului.".

Aşadar, se constată că măsura asiguratorie dispusă a fost luată în temeiul dispoziţiilor art. 249 alin. (1) din C. proc. pen., art. 256 din C. proc. pen. şi art. 972 şi urm. din C. proc. civ.

Or, Înalta Curte, lecturând încheierea de amânare a pronunţării din data de 20.10.2022, constată că aceste temeiuri nu au fost invocate şi puse în discuţie în contradictoriu de către instanţa de fond, cu atât mai mult cu cât din considerentele încheierii atacate rezultă că adoptarea măsurii s-a întemeiat în mod esenţial pe dispoziţiile art. 256 din C. proc. pen. şi ale art. 972 şi urm. din C. proc. civ.

Procedând astfel, instanţa de judecată a încălcat dreptul la apărare al contestatoarei, lipsind-o de posibilitatea de a-şi formula apărări în legătură cu incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 256 din C. proc. pen. şi ale art. 972 şi urm. din C. proc. civ., iar vătămarea produsă nu poate fi înlăturată altfel decât prin trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond.

În acest context, Înalta Curte aminteşte că un aspect fundamental al dreptului la un proces echitabil constă în caracterul contradictoriu al procedurii. Contradictorialitatea reprezintă dreptul fiecărei părţi de a participa la prezentarea, argumentarea şi dovedirea pretenţiilor sau apărărilor sale, precum şi dreptul de a discuta şi combate susţinerile şi probele adversarului sau adversarilor săi. Contradictorialitatea constă în posibilitatea reală de a cunoaşte şi de a dezbate în faţa judecătorului tot ceea ce este avansat în drept sau în fapt de către adversar şi tot ceea ce este prezentat de acesta cu titlu de probe, în vederea influenţării deciziei instanţei. (Curtea Constituţională a României, Decizia nr. 542 din 14 iulie 2015 publicată în Monitorul Oficial nr. 707 din 21.09.2015).

Înalta Curte, consideră că la rejudecarea cauzei se impune a fi avute în vedere toate temeiurile invocate şi analizată cererea prin prisma acestora şi a tuturor criticilor formulate de către contestatoarea parte interesată, cu respectarea principiilor judecării unei asemenea cereri în scopul asigurării respectării legalităţii şi temeiniciei măsurilor ce se impun.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va admite contestaţia declarată de persoana interesată A. S.R.L. împotriva încheierii din data de 04 noiembrie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală, pronunţată în dosarul nr. x/2020.

Va desfiinţa încheierea penală atacată şi va trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală.

În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestaţia declarată de persoana interesată A. S.R.L. împotriva încheierii din data de 04 noiembrie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală, pronunţată în dosarul nr. x/2020.

Desfiinţează încheierea penală atacată şi trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 24 noiembrie 2022.