Appeal against interlocutory order forwarding case for recusal: lack of valid legal object for extraordinary remedy

Şedinţa publică din data de 26 octombrie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din actele dosarului constată următoarele:

I. Prin încheierea din 30.09.2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală, pronunţată în dosarul nr. x/2022, s-a dispus înaintarea dosarului pentru soluţionarea cererii de recuzare a completului formulată de către recurentul-petent A..

În partea introductivă a încheierii sus-menţionate s-au reţinut următoarele:

În şedinţa publică din data de 30.09.2022, recurentul-petent A., personal, a înţeles să invoce o nouă excepţie de neconstituţionalitate, pentru prima dată în faţă acestei instanţe, respectiv a art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, referitoare la faptul că excepţia de neconstituţionalitate se judecă după ce se ascultă părerea părţilor.

Curtea de apel a pus în vedere recurentului-petent să precizeze care ar fi dispoziţia legală a cărei constituţionalitate o contestă şi textul din Constituţie cu privire la care se reclamă neconstituţionalitatea normei respective.

Recurentul-petent A. a precizat că se referă la dispoziţiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale raportat la art. 1 alin. (5) din Constituţie referitor la calitatea legilor şi mai sunt şi alte articole, respectiv art. 16 eventual, la cum se fac procesele, iar motivul ar fi că în procedura de recuzare se precizează că, de regulă, cauza se judecă fără citarea părţilor, însă aceasta nu înseamnă că o recuzare nu ar avea părţi, însă se face fără citarea părţilor, iar judecătorul învestit cu cererea de recuzare poate, în mod excepţional, să cheme şi părţile pentru a-şi spune punctul de vedere cu privire la situaţia reclamată prin cererea de recuzare. Deci dosarele de recuzare au părţi şi atunci ar trebui citate şi în procedura de recuzare şi în cea privind excepţia de neconstituţionalitate unde se precizează că ar trebui luată opinia părţilor. Drept urmare, a invocat excepţia de neconstituţionalitate a art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 şi a art. 64 C. proc. pen.. care spune că se judecă fără citarea părţilor, dar că acestea pot fi chemate de judecător, apreciind că acest text ar fi neclar. A solicitat instanţei să acorde un termen pentru a formula şi în scris şi a arăta toate motivele şi toate punctele de vedere cu privire la acest aspect.

Faţă de poziţia procesuală exprimată personal de către recurent, Curtea de apel a pus în vedere recurentului-petent să precizeze dacă solicită amânarea cauzei pentru a formula în scris excepţiile de neconstituţionalitate.

Recurentul-petent A., personal a menţionat că doreşte amânarea cauzei pentru acest motiv.

Ulterior, Curtea de apel a acordat cuvântul reprezentantei Ministerului Public, cu privire la cererea de amânare formulată de către recurentul-petent.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, a arătat că se opune amânării cauzei pentru motivul învederat, întrucât se procedează la tergiversarea judecării prezentei cauze, în condiţiile în care excepţia de neconstituţionalitate invocată, respectiv a dispoziţiilor art. 29 din Legea nr. 47/1992 nu are legătură cu soluţionarea prezentei cauze.

Curtea de apel a învederat reprezentantului Ministerului Public faptul că a fost acordat cuvântul doar asupra cererii de amânare.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că se opune amânării cauzei.

În urma deliberării, Curtea de apel a respins cererea de amânare formulată de către recurentul-petent şi a interpelat petentul cu privire la existenţa unor aspecte suplimentare de învederat referitoare la admisibilitatea sesizării instanţei de contencios constituţional.

Recurentul-petent A., personal, având cuvântul, faţă de motivele invocate de către instanţă, a formulat cerere de recuzare a membrilor completului de judecată raportat la faptul că recursul vizează chiar faptul că părţile din dosarul în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate nu au fost citate pe fond; or, instanţa, în prezent, refuzând să le citeze, practic s-a antepronunţat asupra sentinţei; ca atare, consideră că un judecător care s-a antepronunţat nu poate participa la judecarea cauzei. A apreciat că soluţia corectă ar fi fost unirea acesteia cu fondul cauzei.

Curtea de apel a constatat că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate a cererii de recuzare formulate, dispoziţiile legale permiţând ca o atare cerere să fie formulată şi oral, fiind invocată în existenţa unui caz de incompatibilitate, o antepronunţare a fondului cauzei; în consecinţă, a înaintat dosarul în vederea soluţionării recuzării formulate.

Recurentul petent A. a solicitat instanţei amânarea înaintării dosarului cu o zi, pentru a depune şi concluzii scrise.

Curtea de apel i-a adus la cunoştinţă recurentului-petent faptul că dosarul se va înainta potrivit dispoziţiilor procesual penale.

II. Împotriva încheierii sus-menţionate, recurentul-petent A. a declarat recurs la data de 02.10.2022, prin e-mail, solicitând în motivele aflate la fila x, casarea încheierii atacate cu rejudecare, motivând că respingerea excepţiei este nelegală, dat fiind că se impune citarea tuturor părţilor din dosarul de fond pentru a-şi exprima punctul de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

Analizând recursul declarat, Înalta Curte constată, prioritar, că acesta a fost exercitat împotriva unei încheieri nesusceptibilă de a fi atacată cu o cale de atac.

Astfel, din conţinutul motivelor scrise rezultă că recursul vizează încheierea din data de 30.09.2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală, încheiere care nu cuprinde nicio dispoziţie referitoare la respingerea sau admiterea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, ci doar o dispoziţie de înaintare a cauzei, ca urmare a cererii de recuzare formulată oral în şedinţa de judecată de către petent, în vederea soluţionării acesteia de către completul competent.

Or, în condiţiile în care Curtea de Apel nu s-a pronunţat prin dispozitivul încheierii recurate de petent cu privire la nicio cerere formulată de acesta, calea de atac a recursului este lipsită de obiect, fiind exercitată anterior soluţionării cererii de sesizare a Curţii Constituţionale de către un complet competent.

Pentru aceste motive, va fi respins, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii din data de 30.09.2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală, pronunţată în dosarul nr. x/2022.

Văzând dispoziţiile art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurentul la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii din data de 30 septembrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. x/2022.

Obligă recurentul la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 octombrie 2022.