Typicality of organized criminal group liability and large-risk drug trafficking for recruitment, supervision, and logistical support without direct handling of contraband

Şedinţa publică din data de 21 septembrie 2022

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 117/F din 06 noiembrie 2020 pronunţată în dosarul nr. x/2018 al Tribunalului Bistriţa Năsăud s-a constatat nulitatea absolută a punerii în executare a mandatelor de supraveghere tehnică aferente autorizaţiilor emise de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosarul nr. x D/P/2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, secţia de Combatere a Traficului de Droguri, respectiv: nr. x/22.12.2015 - procesele-verbale aferente - f.90, 98-145, 170-176, 179, 354-355 vol. XI dosar urmărire penală); nr. x/7.03.2016 - procese-verbale aferente - f.91, 146-169, 177-178 vol. XI dosar urmărire penală), nr. x/12.04.2017 - procese-verbale aferente - f.92, vol. XI dosar urmărire penală, f.98, 100, 106, 107, 108, 110, 111, 112, 113, 114, 115, 116, 117, 118 vol. III dosar urmărire penală, nr. x/22.04.2016 - procese-verbale aferente - f.93, 94, 180-195 vol. XI dosar urmărire penală, f.101 vol. III dosar urmărire penală; nr. x/15.07.2016 - procese-verbale aferente - f.95, 196-203 vol. XI dosar urmărire penală; nr. x/17.10.2016 - procese-verbale aferente - f.96, 204-205, 224-227, 260 vol. XI dosar urmărire penală); nr. x/17.01.2017 - procese-verbale aferente - f.97, 269-270, 349-353, 356-357 vol. XI dosar urmărire penală, f.91, 92, 93, 94, 95, 96, 97, 99, 102, 103, 104, 105 vol. III dosar urmărire penală; nr. x/12.07.2017-procese-verbale aferente-f.119, 120 vol. III dosar urmărire penală.

S-au exclus din materialul probator procesele-verbale de consemnare a rezultatelor şi înscrisurile rezultate din activităţile de supraveghere tehnică menţionate.

S-a dispus îndepărtarea de la dosarul cauzei a înscrisurilor aferente punerii în executare a măsurilor de supraveghere tehnică menţionate, în privinţa cărora s-a constatat nulitatea absolută, a suporţilor care conţin interceptările menţionate şi eliminarea redării conţinutului acestor convorbiri şi a referirilor la acestea din Rechizitoriul din 2.03.2018 dat în dosarul nr. x/2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, secţia de combatere a traficului de droguri.

A fost condamnat inculpatul A. , la pedepsele de:

- 7 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b), d) C. pen. pe o perioadă de 4 ani, pentru comiterea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, în forma iniţierii şi constituirii (cu scopul de a trafica droguri de risc şi de mare risc) prev. de art. 367 alin. (1), (2), (6) C. pen.

- 5 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b), d) C. pen. pe o perioadă de 3 ani pentru comiterea infracţiunii de trafic de droguri de risc în formă continuată prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

- 10 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b), d) C. pen. pe o perioadă de 4 ani pentru comiterea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată prev. de art. 2 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

S-a constatat că infracţiunile pentru care inculpatul a fost condamnat sunt în concurs, prev. de art. 38 alin. (1) C. pen., şi sunt în concurs şi cu infracţiunile pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 1 an şi 10 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 41/2017 a Tribunalului Suceava, modificată prin decizia penală nr. 174/2018 a Curţii de Apel Suceava).

S-a anulat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an şi 10 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 41/2017 a Tribunalului Suceava, modificată prin decizia penală nr. 174/2018 a Curţii de Apel Suceava), pe care a descontopit-o în elementele ei componente şi a repus pedepsele în individualitatea lor, astfel:

- 1 an şi 10 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de sprijinire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 (forma în vigoare anterioară Legii nr. 187/2012), cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) vechiul C. pen., art. 76 alin. (1) lit. b) vechiul C. pen., art. 5 C. pen.

- 1 an şi 10 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă (2 acte materiale) prev. de art. 270 alin. (3) rap. la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) vechiul C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) vechiul C. pen., art. 76 alin. (1) lit. b) vechiul C. pen., art. 5 C. pen.

- 1 lună închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de punere în circulaţie fără drept a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice sau similare şi care prejudiciază pe titularul mărcii înregistrate prev. de art. 90 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 84/1998 (forma în vigoare la data de 12.11.2010), cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. e) teza I vechiul C. pen., art. 5 C. pen.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen. a contopit pedepsele stabilite în pedeapsa cea mai grea, de 10 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b), d) C. pen. pe o perioadă de 4 ani ce a fost sporită cu 5 ani şi 3 luni închisoare, în total 15 ani şi 3 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b), d) C. pen. pe o perioadă de 4 ani, ce va fi executată de inculpat.

A interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), d) C. pen. (rap. la art. 65 alin. (1) C. pen.), ca pedeapsă accesorie.

Conform art. 399 alin. (1) C. proc. pen., a menţinut măsura controlului judiciar luată faţă de inculpat.

S-a dedus din pedeapsa aplicată reţinerea şi arestarea preventivă a inculpatului de la data de 13.09.2017 la data de 8.07.2020.

S-a dispus confiscarea specială de la inculpat a sumei de 276.000 euro sau contravaloarea acestei sume la data plăţii efective.

S-a menţinut sechestrul asigurător instituit prin Ordonanţa procurorului din data de 15.09.2017, asupra următoarelor bunuri ridicate de la inculpatul A..

A fost condamnat inculpatul B. , la pedeapsa de 8 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), d) C. pen. pe o perioadă de 4 ani, pentru comiterea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000.

A interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), d) C. pen. (rap. la art. 65 alin. (1) C. pen.), ca pedeapsă accesorie.

Conform art. 399 alin. (1) C. proc. pen., a menţinut măsura controlului judiciar luată faţă de inculpat.

S-a dedus din pedeapsa aplicată reţinerea şi arestarea preventivă a inculpatului de la data de 8.02.2018 la data de 8.07.2020.

S-a menţinut sechestrul asigurător instituit prin Ordonanţa procurorului din data de 15.02.2018 asupra autoturismului marca x cu numărul de înmatriculare x, având certificatul de înmatriculare seria x, şi a dispus confiscarea extinsă a acestuia de la inculpatul B..

S-a menţinut sechestrul asigurător instituit prin Ordonanţa procurorului din data de 15.02.2018 în vederea executării cheltuielilor judiciare asupra următoarelor bunuri: un telefon mobil marca x seria x împreună cu încărcător şi cartelă C. seria x , un telefon mobil marca x seria x cu cartelă C. seria x , ridicate de la inculpatul B..

A fost condamnat inculpatul D. , la pedepsele de:

- 7 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b), d) C. pen. pe o perioadă de 3 ani, pentru comiterea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat (cu scopul de a trafica droguri de risc şi de mare risc) prev. de art. 367 alin. (1), (2), (6) C. pen.

- 9 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b), d) C. pen. pe o perioadă de 4 ani pentru comiterea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

- 4 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b), d) C. pen. pe o perioadă de 3 ani, pentru comiterea infracţiunii de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000;

- 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de deţinere de droguri de risc pentru consumul propriu, fără drept, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.

S-a constatat că infracţiunile pentru care inculpatul a fost condamnat sunt în concurs, prev. de art. 38 alin. (1) C. pen., iar în baza art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen. a contopit pedepsele stabilite în pedeapsa cea mai grea, de 9 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b), d) C. pen. pe o perioadă de 4 ani ce a fost sporită cu 4 ani închisoare, în total 13 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b), d) C. pen. pe o perioadă de 4 ani, ce va fi executată de inculpat.

A interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), d) C. pen. (rap. la art. 65 alin. (1) C. pen.), ca pedeapsă accesorie.

Conform art. 399 alin. (1) C. proc. pen., a menţinut măsura controlului judiciar luată faţă de inculpat.

S-a dedus din pedeapsa aplicată reţinerea şi arestarea preventivă a inculpatului de la data de 16.05.2019 la data de 8.07.2020.

S-a menţinut sechestrul asigurător instituit prin Ordonanţa procurorului din data de 15.09.2017.

A fost condamnat inculpatul E. , la pedepsele de:

- 5 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b), d) C. pen. pe o perioadă de 3 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat (cu scopul de a trafica droguri de risc şi de mare risc) prev. şi ped. de art. 367 alin. (1), (2) şi (6) C. pen.

- 7 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b), d) C. pen. pe o perioadă de 3 ani pentru infracţiunea de complicitate la trafic de droguri de mare risc prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000.

S-a constatat că infracţiunile pentru care inculpatul a fost condamnat sunt în concurs, prev. de art. 38 alin. (1) C. pen., iar în baza art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen. a contopit pedepsele stabilite în pedeapsa cea mai grea, de 7 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b), d) C. pen. pe o perioadă de 3 ani, ce a fost sporită cu 1 an şi 8 luni închisoare, în total 8 ani şi 8 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b), d) C. pen. pe o perioadă de 3 ani, ce va fi executată de inculpat.

A interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), d) C. pen. (rap. la art. 65 alin. (1) C. pen.), ca pedeapsă accesorie.

Conform art. 399 alin. (1) C. proc. pen., a menţinut măsura controlului judiciar luată faţă de inculpat.

S-a dedus din pedeapsa aplicată reţinerea şi arestarea preventivă a inculpatului de la data de 13.09.2017 la data de 8.07.2020.

A fost menţinut sechestrul asigurător instituit prin Ordonanţele procurorului din 15.09.2017 şi 19.09.2017 asupra următoarelor bunuri ridicate de la inculpatul E.: GPS-ul marca x cu seria x, precum şi din 19.09.2017, privind autoturismul marca x, având seria x , cu numărul de înmatriculare x, împreună cu certificatul de înmatriculare, două chei, o telecomandă şi o cheie de rezervă, precum şi cartea de identitate seria x, în vederea executării cheltuielilor judiciare.

A fost condamnat inculpatul F. , la pedeapsa de 4 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), d) C. pen. pe o perioadă de 3 ani pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat (cu scopul de a trafica droguri de risc şi de mare risc) prev. de art. 367 alin. (1), (2), (6) C. pen.

A interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), d) C. pen. (rap. la art. 65 alin. (1) C. pen.), ca pedeapsă accesorie.

A fost menţinut sechestrul asigurător instituit prin Ordonanţa procurorului din data de 15.09.2017, asupra bunurilor ridicate de la inculpatul F. în faza de urmărire penală, respectiv: un laptop marca x cu seria x, un telefon marca x cu seria x şi cartela x nr. x, un telefon marca x cu seria x şi cartela SIM x seria x , în vederea executării cheltuielilor judiciare.

S-a ridicat sechestrul asigurător instituit în faza de urmărire penală asupra sumelor de 2.000 RON şi 3.000 lire sterline şi s-a dispus restituirea acestora, la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, numiţilor G. şi H.; s-a ridicat sechestrul asigurător instituit în faza de urmărire penală asupra sumei de 1.550 euro şi s-a dispus restituirea acesteia, la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, numitei I..

S-au stabilit onorarii în favoarea traducătorilor şi avocaţilor din oficiu.

Au fost obligaţi inculpaţii A., B., E., D. şi F. să plătească statului cheltuieli judiciare.

S-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpaţii A., E., B. şi D..

Împotriva acestei sentinţe au formulat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT - Biroul Teritorial Bistriţa Năsăud, inculpaţii A., F., D., B. şi E..

Prin decizia penală nr. 189/A din 16 februarie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, în baza art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Biroul Teritorial Bistriţa Năsăud împotriva sentinţei penale nr. 115/F/06.11.2020 a Tribunalului Bistriţa Năsăud.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

În baza art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul B. împotriva sentinţei penale nr. 115/F/06.11.2020 a Tribunalului Bistriţa Năsăud.

În baza art. 404 alin. (4) lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 72 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului arestul preventiv de la 08.02.2018 la 8.07.2020.

În baza art. 272 alin. (1) C. proc. pen., s-a stabilit ca onorariul apărătorului din oficiu să se achite din FMJ către Baroul de avocaţi Cluj.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., a obligat inculpatul să achite statului suma de 2200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare.

S-a respins, ca nefondată, excepţia nulităţii absolute a sentinţei penale nr. 115/F/06.11.2020 a Tribunalului Bistriţa Năsăud ca efect al lipsei motivării acesteia invocate de inculpatul A..

În baza art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul A. împotriva sentinţei penale nr. 115/F/06.11.2020 a Tribunalului Bistriţa Năsăud.

În baza art. 404 alin. (4) lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 72 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului arestul preventiv de la 13.09.2017 la 08.07.2020.

În baza art. 272 alin. (1) C. proc. pen., s-a stabilit ca plata onorariului avocatului din oficiu să fie avansată din Fondul Ministerului Justiţiei către Baroul Cluj.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul să achite statului suma de 2200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare.

În baza art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul E. împotriva sentinţei penale nr. 115/F/06.11.2020 a Tribunalului Bistriţa Năsăud.

În baza art. 72 C. pen. rap. la art. 404 alin. (4) lit. b) C. proc. pen., s-a dedus din durata pedepsei reţinerea şi arestarea preventivă de la 13.09.2017 la 08.07.2020.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., a obligat inculpatul să achite statului suma de 2200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare.

În baza art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul D. împotriva sentinţei penale nr. 115/F/06.11.2020 a Tribunalului Bistriţa Năsăud.

În baza art. 404 alin. (4) lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 72 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată reţinerea şi arestarea preventivă a inculpatului de la data de 16.05.2019 la data de 8.07.2020.

În baza art. 272 alin. (1) C. proc. pen., s-a stabilit ca onorariul avocatului să se achite din FMJ către Baroul Cluj.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., a obligat inculpatul să achite statului suma de 2200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare.

S-a respins, ca nefondată, excepţia nulităţii absolute constând în încălcarea dreptului la apărare a inculpatului F..

În baza art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul F. împotriva sentinţei penale nr. 115/F/06.11.2020 a Tribunalului Bistriţa Năsăud.

În baza art. 272 alin. (1) C. proc. pen., s-a stabilit ca plata onorariului apărătorului din oficiu să se achite Baroului Cluj din FMJ.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., a obligat inculpatul să achite statului suma de 2000 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Împotriva acestei decizii penale au formulat cereri de recurs în casaţie recurenţii F., E. şi B., care au fost înregistrate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, sub numărul de dosar x/2018

Prin cererile de recurs în casaţie, recurenţii F., E. şi B. au susţinut admisibilitatea în principiu a cererilor de recurs în casaţie, în temeiul art. 440 din C. proc. pen.

Au indicat cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., potrivit căruia hotărârile sunt supuse casării atunci când inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală.

Astfel, în susţinerea cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., recurentul F. a arătat că decizia atacată nu este conformă cu regulile de drept aplicabile, inculpatul fiind condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală. Astfel, s-a precizat că se menţionează în mod repetat faptul că inculpatul ar fi sprijinit prin acţiunile sale grupul infracţional organizat, ulterior făcându-se referire la aceste acţiuni ca fiind realizarea a două transporturi de droguri, care însă nu au fost depistate.

De asemenea, s-a arătat că nu se face referire asupra modului în care inculpatul ar fi fost recrutat, data la care s-a efectuat pretinsa recrutare ori faptul că ar fi ştiut despre împrejurarea că urmează să sprijine un grup infracţional organizat.

În sarcina inculpatului s-a reţinut că a aderat, la începutul lunii februarie 2017 (fără a fi specificată data în concret) la grupul infracţional organizat constituit la sfârşitul lunii decembrie 2016 şi i-a sprijinit prin acţiunile sale, pe o durată de aproximativ două luni, de pe teritoriul României, dar şi din străinătate, desfăşurând activităţi specifice pentru grupul infracţional organizat după ce a fost recrutat de inculpatul E., astfel încât împreună cu martorul J. să efectueze transporturi de droguri de mare risc (cocaină) din Belgia în Marea Britanie, apoi 1-a prezentat inculpatului A., liderul grupului infracţional, a ţinut legătura cu membrii grupului şi a raportat ierarhic date despre stadiul traficării drogurilor, realizând în sprijinul grupului două transporturi de droguri fără a fi depistate pentru realizarea obiectivului principal, de transport a unor cantităţi mari de droguri cu scopul de a obţine venituri consistente.

Astfel, s-a precizat că prezenţa acestuia în grup se datorează împrejurării că era coleg cu martorul J., nereieşind în niciun alt mod implicarea, respectiv aderarea acestuia la grupul organizat, existând incertitudini şi cu privire la datele efectuării transporturilor, incertitudini care trebuie interpretate în favoarea inculpatului, nu în defavoarea sa, cum a procedat instanţa, contrar prevederilor art. 4 alin. (2) C. proc. pen.

Or, raportat la toate probele administrate în dosar, recurentul a considerat că a fost condamnat pentru simplul motiv că lucra împreună cu martorul J. pe autotrenul aparţinând societăţii S.C. K. S.R.L., putându-se reţine cel mult o culpă în sarcina acestui inculpat, or, infracţiunea de aderare şi sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional organizat fiind necesar să fie comisă cu intenţie directă pentru a fi întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni, astfel că inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală.

Pe fond, în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., recurentul F. a solicitat admiterea recursului în casaţie, casarea hotărârii atacate şi achitarea sa.

În susţinerea cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., recurentul E. a apreciat că sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de art. 434 - 438 C. proc. pen. şi, pe fond, admiterea recursului în casaţie, casarea hotărârii atacate şi achitarea sa întrucât nu există o concordanţă între fapta reţinută şi tipicitatea infracţiunilor de grup infracţional organizat şi trafic de droguri de mare risc.

Referitor la constituirea grupului infracţional organizat,,...inculpatul E. a aderat cu intenţie la inceputul lunii ianuarie 2017 la grupul infracţional organizat constituit la sfârşitul lunii decembrie 2016 sub coordonarea inculpaţilor A. şi D. pe care 1-a sprijinit până la începutul lunii septembrie 2017 (3.09.2017) de pe teritoriul României, dar şi din străinătate, prin recrutarea şoferilor F. care a aderat la grupul infracţional şi a conducătorului auto J. cu scopul de a realiza transporturi de droguri de risc şi mare risc, activitate ce se circumscrie laturii obiective a infracţiunii prevăzute de art. 367 alin. (1), (2) şi (6) C. proc. pen. " .

Referitor la complicitatea la traficul de droguri de mare risc,,...l-a ajutat pe martorul J. să transporte în Marea Britanie cu autotrenul cantitatea de 21 kg cocaină preluată din Belgia şi depistată la 03.09.2017 de autorităţile britanice, prin pregătirea autotrenului..." .

Astfel, s-a apreciat că actele materiale pretinse a justifica constituirea grupului infracţional organizat sub forma aderării sunt descrise ca fiind:

1. efectuarea a două transporturi de droguri (3 kg cocaină în 12/13.01.2017 şi 6 kg cocaina în 28.01.2017); drogurile nu au fost niciodată depistate cu toate că autotrenul pe care inculpatul îl conducea a fost oprit pentru control vamal amănunţit de către autorităţile din Marea Britanie;

2. recrutarea şoferilor F. şi J. la începutul lunii februarie 2017.

Lipsa elementului de tipicitate obiectivă face ca cele două transporturi să nu poată fi apreciate de către instanţă ca fiind ilicite şi, pe cale de consecinţă, să le echivaleze cu elementele ce definesc aderarea inculpatului E. şi suportul acordat grupului infractional fiind transporturi licite, realizate în exerciţiul legal al serviciului acestui inculpat la acel moment.

S-a mai arătat că nu există nici măcar o faptă în materialitatea ei, nici măcar o întâlnire cu F. sau J. care să reprezinte actul material al recrutării şi care să facă obiectul analizei instanţei.

În lipsa elementelor de tipicitate, instanţa în mod greşit a apreciat că se impune condamnarea sa pentru constituirea unui grup infracţional organizat, sub forma aderării şi sprijinirii, câtă vreme faptele imputate că ar fi discutat cu colegii de muncă, F. şi J. despre stadiul transporturilor ce făceau parte din atribuţiile de serviciu nu este faptă prevăzută de legea penală.

În mod similar în ce priveşte complicitatea la infracţiunea de trafic de droguri de mare risc, actul material pretins a justifica această complicitate a fost reţinut ca fiind ajutorul dat martorului J. prin aranjarea mărfurilor- respectiv a pieselor de mobilier. Or, recurentul a considerat că nu se poate aprecia că fapta de a asista la încărcarea mărfii cu privire la care nu a avut nici măcar o tangenţă, nici măcar o atingere, este în concordanţă cu tipicitatea actului obiectiv, respectiv că a ajutat în vreun fel la aranjarea mărfii (mobilierului).

În concluzie, a solicitat a se constata că faptele materiale reţinute în sarcina sa nu întrunesc tipicitatea infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată şi condamnat. Simpla împrejurare că a efectuat ca sarcină de serviciu transporturi legale ori că a fost coleg de muncă cu inculpaţii F. şi J. nu atrage condamnarea pentru racolare şi prezenţa acestuia la locul încărcării mărfurilor la data şi ora dispusă de angajator şi nu echivalează cu o pregătire a autotrenului în vederea unor activităţi ilicite viitoare.

Pe cale de consecinţă, a apreciat că se impune achitarea în condiţiile în care probele ce susţineau poziţia apărării, mandatele de supraveghere tehnică şi procesele-verbale de redare şi interceptare au fost înlăturate de către instanţa de fond ca urmare a constatării nulităţii lor.

În susţinerea cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., recurentul B. a apreciat că nu există o concordanţă între fapta reţinută şi tipicitatea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000.

Curtea de Apel Cluj a reţinut că vinovăţia sa rezultă din probe (interceptări efectuate de autorităţi străine, conţinutul percheziţiei domiciliare şi a celei informatice, din declaraţiile martorilor L. şi M.) stabilindu-se că sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii fiind reliefată latura subiectivă, respectiv că, la începutul lunii februarie 2016, inculpaţii A. şi B. au luat hotărârea de a organiza trasporturi de cocaină din Belgia în Marea Britanie, cât şi cea obiectivă, inculpatul B. având rolul de a supraveghea în mod direct transporturile de droguri, de a recruta şoferii dispuşi să efectueze astfel de transporturi şi de a stabili întâlniri cu şoferii.

S-a apreciat că tipicitatea infracţiunii este conturată şi din conţinutul procesului-verbal încheiat la 05.02.2018 de către subcomisar N. din cadrul IGPR DCCO Serviciul Antidrog care atesta că: B. este persoana care a ţinut legătura cu şoferii transporturilor de droguri organizate de A., respectiv avea rolul de a ţine legătura atât cu şoferii dispuşi să efectueze astfel de transporturi, cât şi cu persoanele care predau şi preluau drogurile. Prin urmare, activitatea descrisă a-i fi imputabilă lui B., de a ţine legătura cu şoferii, nu este prevăzută în conţinutul de tipicitate al infracţiunii de trafic de droguri de mare risc.

S-a precizat că maniera în care este descrisă fapta conturează acte de complicitate şi nu acte de autorat aşa cum a fost încadrat şi condamnat, pentru infracţiunea de trafic de droguri de mare risc.

Mai mult, cu trimitere la latura obiectivă, a apreciat că fapta de a se interesa telefonic nu se asimilează tipicităţii de transport în mod efectiv.

De altfel, încadrarea de trafic de droguri de mare risc nu se suprapune cu fapta efectivă şi cu activitatea pe care a desfăşurat-o.

În acest context, în lipsa elementelor de tipicitate, a apreciat că instanţa în mod greşit nu putea dispune condamnarea sa pentru infracţiunea de trafic de droguri de mare risc, câtă vreme faptele imputate, respectiv că ar fi supravegheat şi ghidat martorii nu este asimilată unui transport propriu-zis în sensul textului de lege care a stat la baza hotărârii în apel şi fond.

În concluzie, s-a impus a se constata ca faptele materiale nu întrunesc tipicitatea infracţiunii pentru care a fost trimis în judecată şi condamnat. Simpla împrejurare că ar fi efectuat o supraveghere a unui singur transport, nu poate fi asimilată cu acte de transport care să atragă răspunderea sa penală.

Pe cale de consecinţă, a solicitat admiterea recursului în casaţie şi achitarea, în condiţiile în care nu se face referire la probele administrate în cauză şi nu se solicită reinterpretarea lor, doar se susţine că fapta sa, aşa cum a fost reţinută de către instanţă nu este în sensul autoratului, ci putea cel mult să fie încadrată şi analizată pentru complicitate la infracţiunea autorilor condamnaţi.

Prin încheierea din 8 iunie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, în dosarul nr. x/2018, s-au admis, în principiu, cererile de recurs în casaţie formulate de recurenţii F., E. şi B. împotriva deciziei penale nr. 189/A din 16 februarie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori. Din perspectiva formalismului unei cereri de recurs în casaţie, s-a constatat că cererile de recurs în casaţie formulate de recurenţii F., E. şi B. îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 434 - art. 438 din C. proc. pen., recursurile în casaţie urmând a fi examinate prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., apreciindu-se că aspectele invocate de recurenţi, referitoare la condamnarea pentru o faptă neprevăzută de legea penală nu întrunesc cerinţele laturii obiective a infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată şi condamnaţi şi care, prin urmare, nu realizează tipicitatea infracţiunilor de trafic de droguri de mare risc şi grup infracţional organizat.

De asemenea, s-a făcut precizarea că nu pot fi analizate prin prisma niciunui caz de recurs în casaţie dintre cele expres şi limitativ prevăzute de art. 438 alin. (1) din C. proc. pen., criticile cu privire la reexaminarea conţinutului mijloacelor de probă, verificarea existenţei ori a suficienţei probelor pe care s-a întemeiat soluţia de condamnare pentru infracţiunea de şantaj, situaţia de fapt ori încadrarea juridică, fiind aspecte ce ţin de temeinicie şi nu de legalitatea pedepsei, iar o astfel de analiză nu se poate realiza în calea de atac a recursului în casaţie, prin prisma cazului invocat şi nici a celorlalte cazuri expres şi limitativ prevăzute de legiuitor.

În raport de motivele invocate în susţinerea cererilor de recurs în casaţie, împrejurările concrete ale cauzei şi stadiul procesual când se analizează doar îndeplinirea formală a condiţiilor prevăzute de art. 434 - 438 din C. proc. pen., instanţa a apreciat că nu se justifică suspendarea executării hotărârii atacate.

Examinând recursurile în casaţie formulate de recurenţii E., F. şi B. împotriva deciziei penale nr. 189/A din 16 februarie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.. şi în limitele încheierii de admitere în principiu, Înalta Curte constată următoarele:

Recursul în casaţie este o cale extraordinară de atac, prin intermediul căreia este analizată conformitatea hotărârilor definitive cu regulile de drept prin raportare la cazurile de casare expres şi limitativ prevăzute de art. 438 din C. proc. pen. care vizează exclusiv legalitatea hotărârii atacate.

Înalta Curte poate cenzura, în drept, hotărârea în calea extraordinară de atac a recursului în casaţie, exclusiv, prin raportare la situaţia de fapt stabilită cu titlu definitiv prin hotărârea recurată, excluzând rejudecarea cauzei în parametrii în care a avut loc judecata în fond şi apel.

Ca atare, motivele de casare invocate de recurenţi trebuie să se raporteze la situaţia factuală şi la elementele care au circumstanţiat activitatea infracţională, astfel cum au fost stabilite în mod definitiv prin hotărârea atacată, întrucât în această cale extraordinară de atac se analizează doar aspecte de drept, fără posibilitatea de a proceda la reaprecierea situaţiei de fapt ori la reevaluarea materialului probator. În calea de atac a recursului în casaţie, statuările în fapt ale instanţei de apel neputând fi cenzurate în niciun fel (în acest sens este şi jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie: decizia nr. 7/RC din 15 ianuarie 2019, decizia nr. 478/RC din 11 decembrie 2019, decizia nr. 211/RC din 12 mai 2021, decizia nr. 286/RC din 23 iunie 2021).

În cauză, s-a invocat cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen.

Conform prevederilor art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării dacă "inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală". Cazul de casare invocat vizează acele situaţii în care nu se realizează o corespondenţă deplină între fapta săvârşită şi configurarea legală a tipului respectiv de infracţiune, fie din cauza împrejurării că fapta pentru care s-a dispus condamnarea definitivă a inculpatului nu întruneşte elementele de tipicitate prevăzute de norma de incriminare, fie a dezincriminării faptei (indiferent dacă vizează reglementarea în ansamblul său sau modificarea unor elemente ale conţinutului constitutiv).

Prin urmare, reanalizarea situaţiei de fapt, reevaluarea materialului probator ori încadrarea juridică, care au fost stabilite cu autoritate de lucru judecat, excedează cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen.

În aceste coordonate de principiu, în limitele criticilor formulate de recurenţi în cadrul cererilor de recurs în casaţie, în conformitate cu dispoziţiile art. 442 alin. (2) din C. proc. pen., astfel cum au fost decelate prin încheierea de admitere în principiu, Înalta Curte urmează să analizeze dacă faptele reţinute în sarcina recurenţilor inculpaţi B., E. şi F. pentru care prin decizia penală pronunţată de instanţa de apel s-a dispus soluţia definitivă de condamnare pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000 (B.), constituire a unui grup infracţional organizat (cu scopul de a trafica droguri de risc şi de mare risc), prev. şi ped. de art. 367 alin. (1), (2) şi (6) C. pen. şi complicitate la infracţiunea de trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 (E.) şi constituire a unui grup infracţional organizat (cu scopul de a trafica droguri de risc şi de mare risc), prev. de art. 367 alin. (1), (2), (6) C. pen. (F.), întruneşte elementele de tipicitate ale normei de incriminare, respectiv dacă se realizează o corespondenţă între faptele săvârşite şi configurarea legală a infracţiunilor.

Potrivit art. 367 alin. (1), (2) şi (6) din C. pen., infracţiunea de constituirea unui grup infracţional organizat constă în "Iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Când infracţiunea care intră în scopul grupului infracţional organizat este sancţionată de lege cu pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau cu închisoarea mai mare de 10 ani, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(6) Prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni.

Acţiunile prevăzute în textul de incriminare sunt alternative, astfel încât săvârşirea oricăreia dintre acestea realizează conţinutul infracţiunii.

Prin "iniţiere" se înţelege punerea în aplicare a planului de organizare a unui grup infracţional, ceea ce presupune planificarea acţiunii şi contactarea unor persoane care trebuie convinse de avantajele pe care le poate produce activitatea ilicită concertată, sancţionarea efectivă a iniţiatorului fiind posibilă doar dacă acţiunile acestuia conduc la constituirea grupului. Acţiunea de "constituire" presupune asocierea efectivă a trei sau mai multor persoane, prin realizarea acordului de voinţă pentru a organiza un grup care să pregătească şi să pună în aplicare planurile săvârşirii uneia sau mai multor infracţiuni. "Aderarea" presupune intrarea efectivă a făptuitorului ca membru într-un grup care preexistă, chiar dacă nu cunoaşte în detaliu planul acestuia. Aderarea poate fi şi tacită, aceasta putând reieşi din activităţile desfăşurate în cadrul grupului. "Sprijinirea" presupune un ajutor dat grupului de către o persoană din afara acestuia. (par. 19 din decizia nr. 35/2021 a Curţii Constituţionale referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 367 din C. pen.).

Elementul material al laturii obiective a infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat a fost analizat de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 460 din 5 iulie 2018. Doctrina a precizat că iniţierea unui grup infracţional organizat înseamnă pregătirea sau organizarea unei asemenea structuri. Prin activitatea de iniţiere şi constituire este întemeiată şi organizată pluralitatea de infractori. Aderarea la o asociere constituită în scop infracţional constă în dobândirea calităţii de membru al asocierii. Aderarea la un grup infracţional organizat se poate manifesta expres (de exemplu, depunerea unui jurământ) sau tacit (de exemplu, desfăşurarea unor activităţi din care rezultă că cel în cauză se consideră membru al grupului). Sprijinirea grupului infracţional organizat înseamnă un ajutor de orice fel acordat unui astfel de grup. Ajutorul poate fi de natură materială (de exemplu, plata unei contribuţii) sau de ordin moral (de exemplu, atragerea de adepţi) - par. 13 din decizia 483/2021 a Curţii Constituţionale referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 367 alin. (1) din C. pen.

În jurisprudenţa instanţei supreme s-a reţinut că în cadrul grupului fiecare inculpat are un rol prestabilit, există şi o ierarhie, trăsăturile legale ale grupului organizat, respectiv continuitatea activităţii infracţionale, ierarhizarea membrilor grupului sunt îndeplinite. Caracterul organizat al grupului rezultă şi din complexitatea activităţilor desfăşurate prin implicarea mai multor persoane pe paliere diferite (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, decizia nr. 2243 din 3 iulie 2014, www.x.ro).

Definiţia grupului organizat este corespondentă definiţiei date de art. 1 din Decizia - cadru 2008/841/JAI privind lupta împotriva criminalităţii organizate asociaţiei criminale - o asociaţie structurată stabilită în timp, de mai mult de două persoane, care acţionează concertat în vederea comiterii de infracţiuni (...) pentru a obţine, direct sau indirect, un beneficiu financiar sau de altă natură material (pct. 1); asociaţie care nu este formată la întâmplare pentru comiterea imediată a unei infracţiuni şi care nu prezintă în mod necesar roluri definite formal pentru membrii săi, continuitatea membrilor sau o structură dezvoltată (pct. 2) (http:/eur-lex.europa.eu/).

Conform art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, pentru prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, "Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi. (2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi".

Legiuitorul a clasificat substanţele, prevăzute în cuprinsul Legii nr. 143/2000, în droguri de mare risc, droguri de risc şi precursori.

Potrivit art. 1 lit. c) şi d) din aceeaşi lege specială, drogurile de mare risc sunt drogurile înscrise în tabelele nr. 1 şi II, iar droguri de risc - drogurile înscrise în tabelul nr. III.

În conformitate cu dispoziţiile art. 48 din C. pen., complice este persoana care, cu intenţie, înlesneşte sau ajută în orice mod la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală. (2) Este de asemenea complice persoana care promite, înainte sau în timpul săvârşirii faptei, că va tăinui bunurile provenite din aceasta sau că va favoriza pe făptuitor, chiar dacă după săvârşirea faptei promisiunea nu este îndeplinită.

În raport de natura ajutorului acordat, complicitatea poate fi materială sau morală. În acest sens, complicele trebuie să fi efectuat acte de natură să sprijine săvârşirea faptei prevăzută de legea penală, acte materiale de înlesnire sau ajutor în realizarea laturii obiective a faptei săvârşite. Constituie o contribuţie materială procurarea sau pregătirea mijloacelor care au servit la săvârşirea faptei, punerea la dispoziţie a banilor necesari pentru achiziţionarea acelor mijloace, crearea unor condiţii favorabile săvârşirii faptei, efectuarea de acte pentru înlăturarea unor obstacole materiale în vederea săvârşirii faptei şi oricare alte acte care au înlesnit sau ajutat activităţii de executare prin care s-a săvârşit fapta. În raport de momentul acordării ajutorului poate fi complicitate anterioară şi complicitate concomitentă. Complicitatea concomitentă constă în acte de sprijin material sau moral desfăşurate chiar în timpul desfăşurării acţiunii sau inacţiunii (Revista română de jurisprudenţă 3 din 2019, Grigorie Ionel, Curtea de Apel Craiova).

Înalta Curte reţine din hotărârea atacată că recurentul F. "a aderat la începutul lunii februarie 2017 la grupul infracţional organizat constituit la sfârşitul lunii decembrie 2016 pe care l-a sprijinit prin acţiunile sale, pe o durată de două luni, de pe teritoriul României dar şi din străinătate, desfăşurând activităţi specifice-după ce a fost recrutat de coinculpatul E., a ţinut legătura cu membrii grupului şi a raportat ierarhic date despre stadiul traficării drogurilor, realizând în sprijinul grupului două transporturi de droguri fără a fi depistate, pentru îndeplinirea scopului grupului - de a efectua transporturi a unor cantităţi mari de droguri pentru a obţine venituri materiale".

Critica recurentului F. vizează condamnarea pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală, pentru simplul motiv că lucra împreună cu martorul J. pe autotrenul aparţinând societăţii S.C. K. S.R.L., făcând referire la efectuarea a două transporturi de droguri, cu privire la care există incertitudini. În sarcina sa a fost reţinută implicarea, prin aderare, sprijinind prin acţiunile sale grupul infracţional organizat. Înalta Curte apreciază critica formulată de recurent ca fiind nefondată, în raport de ceea ce a reţinut instanţa de apel cu titlu definitiv, că "activitatea infracţională a inculpatului F. în acest dosar este dovedită şi circumscrisă în modalitatea: aderării şi sprijinirii sub orice formă a grupului infracţional organizat cu scopul efectuării de transporturi a unor cantităţi mari de droguri în străinătate pentru a obţine venituri materiale".,,...din grupul infracţional organizat la iniţiativa inculpatului A. care era şi liderul acestuia, făceau parte pe lângă el şi inculpaţii D., F. şi E.".

În hotărârea atacată, s-a reţinut că "Legătura strânsă dintre liderul grupului şi restul membrilor şi apartenenţa acestora la grup, precum şi sprijinirea acestuia de către inculpatul F. şi că scopul grupului era transportul de droguri de mare risc în străinătate, este dovedită...". S-a mai arătat că "Având în vedere că martorul J. era coleg de echipaj cu inculpatul F. şi lucrau pe acelaşi autotren şi ţineau legătura la telefon cu membrii grupului infracţional, preluau pachetele şi primeau aceleaşi sume de bani pentru transporturile efectuate, rezultă fără echivoc că şi inculpatul F. cunoştea că bunurile duse în străinătate erau droguri de mare risc şi nicidecum tabac".

Înalta Curte reţine că apărarea recurentului este contrazisă de probele administrate în cauză şi de modul în care au acţionat inculpaţii, astfel cum a stabilit cu titlu definitiv instanţa de apel că "Dovada aderării şi sprijinirii grupului sub orice formă de către apelantul F. este relevată şi de conţinutul conversaţiei telefonice interceptate de către autorităţile străine dintre inculpatul D. şi martorul J. din 13.02.2017 din care rezultă că inculpatul F. se afla întotdeauna împreună cu martorul J. fiind şoferi pe acelaşi autotren, când inculpatul J. nu putea vorbi la telefoanele criptate, F. purta dialogurile cu membrii grupului şi îndeplinea sarcinile trasate de inculpaţii A., D. şi E. care vizau preluarea şi transportarea drogurilor la destinaţie în Marea Britanie . . . . . . . . . .În acest context, s-a pus în evidenţă şi vinovăţia inculpatului F. în aderarea sa la începutul lunii februarie 2017 la grupul infracţional organizat constituit la finele lunii decembrie 2016 pe care l-a sprijinit prin acţiunile sale de pe teritoriul României dar şi din străinătate după ce a fost recrutat de inculpatul E.".

În considerentele deciziei din apel s-a reţinut că sprijinirea sub orice formă a grupului infracţional organizat din acest dosar s-a realizat de către inculpatul F. pentru a-i ajuta pe membrii grupului la comiterea faptelor penale în vederea cărora a fost constituită gruparea încă de la finele anului 2016.

Având în vedere argumentele expuse, instanţa de recurs în casaţie constată că faptele reţinute în sarcina recurentului inculpatul F., astfel cum au fost descrise în cuprinsul hotărârii recurate, întrunesc elementele de tipicitate obiectivă ale infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat (cu scopul de a trafica droguri de risc şi de mare risc), prev. de art. 367 alin. (1), (2), (6) C. pen.

Instanţa de apel a reţinut cu privire la inculpatul E., ca stare de fapt: "apartenenţa la grupul infracţional organizat condus de liderul acestuia inculpatul A. şi complicitatea la traficul de droguri de mare risc din 03.09.2017 când a acordat sprijin conducătorului autotrenului J. în transportarea din Olanda către Marea Britanie a 21 kg cocaină prin pregătirea autotrenului, scop în care s-a deplasat şi a încărcat din România marfa legală în care a fost disimulată ulterior cocaina", "rezultând fără dubiu că acesta era preocupat de identificarea unor transporturi de droguri pentru şoferii de autotren".

În prezenta cauză, instanţa de apel a constatat că "inculpatul E. a aderat cu intenţie directă la începutul lunii ianuarie 2017 la grupul infracţional organizat constituit la sfârşitul lunii decembrie 2016 sub coordonarea inculpaţilor A. şi D. pe care l-a sprijinit până la începutul lunii septembrie 2017 (3 septembrie 2017) de pe teritoriul României dar şi din străinătate, prin recrutarea şoferilor F. care a şi aderat la grupul infracţional şi a conducătorului auto J. cu scopul de a realiza transporturi de droguri de risc şi mare risc".

Prin decizia pronunţată în apel, au fost analizate elementele de tipicitate ale infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, cu scopul de a trafica droguri de risc şi de mare risc şi a reţinut îndeplinirea elementelor de tipicitate reglementate în art. 367 C. pen. care stabileşte că "prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni". Astfel, curtea de apel a stabilit că grupul a fost compus din 3 persoane (A., D., O.) la care au aderat E. şi F., fiind îndeplinită şi cerinţa esenţială, ca grupul să aibă ca scop comiterea uneia sau mai multor infracţiuni, respectiv trafic de droguri de risc şi de mare risc.

Prin aceeaşi decizie, s-a subliniat că grupul infracţional a avut o structură organizatorică certă, pe baza căreia s-a acţionat, inculpaţii acţionând coordonat şi având un rol stabilit în mod cert. Astfel, grupul infracţional organizat s-a constituit, la finele lunii decembrie 2016, în Bistriţa, la iniţiativa inculpatului A. şi a apelantului D. împreună cu prietenul lor O., grup care a funcţionat până la 3.09.2017 şi la care a aderat E., în anul 2017, sprijinindu-l prin recrutarea de şoferi curieri în vederea efectuării transporturilor de droguri în Marea Britanie, iar scopul grupului era traficul de droguri de risc şi mare risc în Marea Britanie.

Prin hotărârea recurată, s-a reţinut, pe baza probatoriului administrat, că "În cadrul grupului, misiunea inculpatului E., după ce a aderat la acesta la începutul lunii ianuarie 2017 era de a sprijini prin acţiunile sale sub conducerea inculpaţilor A. şi D. întreaga grupare prin recrutarea inculpatului F. şi a martorului J. pentru a realiza transporturi de droguri, verificând pericolele la care erau expuşi transportatorii pe traseu şi la controalele vamale raportând aceste aspecte inculpatului A. sau inculpatului D.".

În ceea ce priveşte criticile recurentului E. că faptele materiale reţinute în sarcina sa nu întrunesc tipicitatea infracţiunii de constituire a grupului infracţional organizat în forma aderării şi sprijinirii, câtă vreme nu a fost dovedit elementul premisă, respectiv să transporte droguri, ci a efectuat ca sarcină de serviciu, în calitate de şofer, transporturi internaţionale, legale, fiind doar coleg de serviciu cu F. şi J., Înalta Curte le apreciază nefondate subliniind ceea ce instanţa de apel a reţinut cu titlu definitiv "Legătura strânsă dintre inculpaţii F. şi E. şi apartenenţa acestora la grup precum şi că scopul acestuia era transportul de droguri de mare risc în străinătate".

Aşadar, din decizia recurată rezultă că sarcinile inculpatului E. în cadrul grupului erau de a verifica posibilele pericole la care erau expuşi transportatorii pe traseu şi la controalele vamale, aşa cum rezultă din conţinutul interceptărilor convorbirilor telefonice purtate cu inculpaţii A. şi D. şi cu martorul J., trebuind să raporteze ceea ce constata, liderului grupului sau reprezentanţilor acestuia.

Instanţa de apel a arătat, în urma evaluării probatoriului şi a bazei factuale, că "Sunt întrunite elementele laturii obiective şi în privinţa complicităţii la traficul de droguri de mare risc deoarece aşa cum rezultă din conţinutul probelor ştiinţifice şi testimoniale ataşate dosarului, reiese că apelantul l-a ajutat pe martorul J. să transporte în Marea Britanie cu autotrenul cantitatea de 21 kg cocaină preluată din Belgia şi depistată la 03.09.2017 de autorităţile britanice, prin pregătirea autotrenului şi prin verificarea constantă telefonică a transportatorului până în momentul ajungerii la destinaţie" . . . . . . . . . . "actele de complicitate ale apelantului E. la traficul de droguri de mare risc au constat în pregătirea autotrenului prin prezenţa personală la încărcare şi aşezarea mobilierului în România într-o aşa manieră care să-i permită şoferului J. disimularea ulterioară a drogurilor".

Pentru argumentele arătate, instanţa de recurs în casaţie constată că faptele reţinute în sarcina recurentului inculpat E., astfel cum au fost descrise în cuprinsul hotărârii instanţei de apel, în urma evaluării probatoriului administrat, întrunesc elementele de tipicitate obiectivă ale infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat (cu scopul de a trafica droguri de risc şi de mare risc), prev. şi ped. de art. 367 alin. (1), (2) şi (6) C. pen. şi complicitate la infracţiunea de trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000.

Înalta Curte mai constată că prin decizia recurată s-a reţinut ca situaţie de fapt că inculpatul B. "s-a ocupat de supravegherea transportului celor 36 kg cocaină din momentul preluării acesteia de către martorii M. şi L., conducătorii autocamionului cu nr. x până ce a fost depistată, ţinând permanent legătura telefonic cu ei, dirijându-i ca să preia substanţa ilegală şi interesându-se pe tot traseul de stadiul deplasării, activitate derulată în baza înţelegerii prealabile cu inculpatul A., care a organizat şi coordonat preluarea de către şoferii M. şi L. a cocainei de la furnizorii din Belgia şi transportarea drogurilor către destinatarii din Marea Britanie în luna februarie 2016" . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ., supraveghea transportul de droguri . . . . . . . . . .cunoscând exact conţinutul deplasării şi a încărcăturii".

Critica recurentului inculpat B. a vizat condamnarea sa pentru infracţiunea de trafic de droguri de mare risc pentru un singur act material în care s-a apreciat că ar fi coordonat, mai concret că s-ar fi interesat pe parcursul unui transport de stadiul în care se afla acel transport. În lipsa elementelor de tipicitate a infracţiunii reţinute, a apreciat că instanţa nu putea dispune condamnarea sa pentru infracţiunea de trafic de droguri de mare risc, în forma autoratului.

Înalta Curte consideră că sunt nefondate criticile recurentului în raport de cele reţinute de instanţa de apel cu titlu definitiv şi anume că acesta "a ştiut sigur că se angajează într-un trafic de droguri de mare risc, deoarece nu se poate explica în alt mod interesul său constant în supravegherea şoferilor autotrenului pentru a verifica detaliile operaţiunii, respectiv s-a dovedit implicarea sa în organizarea şi coordonarea acestui transport de către cei doi martori". Astfel, instanţa de apel a reţinut, pe baza materialului probator administrat că "latura obiectivă şi subiectivă a infracţiunii imputate apelantului B. este dovedită fără dubiu prin conţinutul convorbirilor telefonice interceptate în cauză din care rezultă că inculpatul B. a organizat şi coordonat împreună cu inculpatul A. preluarea din Belgia a cantităţii de 36 kg de cocaină de către martorii M. şi L. supraveghind apoi transportul acestor droguri către destinatarul din Marea Britanie".

În limitele prevăzute de art. 438 pct. 7 din C. proc. pen., Înalta Curte nu poate decât să analizeze corelaţia stabilită de instanţa de apel între situaţia de fapt şi textul incriminator (fapta să fie prevăzută de legea penală şi să întrunească elementele de tipicitate ale infracţiunii).

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte constată că faptele reţinute în sarcina recurentului inculpatul B., astfel cum au fost descrise în cuprinsul hotărârii recurate, întrunesc elementele de tipicitate obiectivă ale infracţiunii de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000.

Finalitatea recursului în casaţie nu este aceea de a supune cauza penală unei noi judecăţi, în vederea remedierii greşitei aprecieri a faptelor sau inexactei stabiliri a împrejurărilor în care a fost comisă, ci de a repara un aspect de nelegalitate constând în condamnarea inculpatului pentru fapte care nu întrunesc elementele de tipicitate obiectivă prevăzute de norma de incriminare, verificare ce se raportează exclusiv la situaţia de fapt stabilită, cu titlu definitiv, de instanţa de apel.

Astfel, Înalta Curte constată că situaţia de fapt, astfel cum a fost stabilită cu titlu definitiv de instanţa de apel, prin interpretarea probatoriului administrat în cauză, reflectă existenţa elementelor de tipicitate ale infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat (cu scopul de a trafica droguri de risc şi de mare risc) şi infracţiunii de trafic de droguri de risc şi de mare risc.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 1 din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondate, recursurile în casaţie formulate de recurenţii E., F. şi B. împotriva deciziei penale nr. 189/A din 16 februarie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile în casaţie formulate de recurenţii E., F. şi B. împotriva deciziei penale nr. 189/A din 16 februarie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori.

Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 septembrie 2022.