Negative jurisdiction conflict resolved: deceased's judicial rehabilitation claim assigned to Galați Court.

Şedinţa publică din data de 29 septembrie 2022

Asupra conflictului de competenţă de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 715/2022 din data de 25.05.2022 pronunţată de Judecătoria Galaţi, în temeiul art. 50 din C. proc. pen. a fost admisă excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Galaţi.

În temeiul art. 529 din C. proc. pen. s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cererii de reabilitare formulată de către A. pentru B. în favoarea Tribunalului Militar Iaşi.

Pentru a pronunţa această sentinţă, Judecătoria Galaţi a reţinut că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Galaţi la data de 05 aprilie 2022 sub numărul x/2022, petenta A. a solicitat să se dispună reabilitarea de drept pentru tatăl său, B., din sentinţa de condamnare penală de condamnare nr. 865/1951 a Tribunalului Militar Galaţi.

În motivarea cererii, a arătat că tatăl său a fost condamnat politic, fiind victima regimului comunist şi condamnat abuziv de regim.

În final, a susţinut că îi este necesar pentru intrarea în drepturi, ca urmaş, conform Decretului nr. 118/2020.

În susţinerea cererii, a depus un set de înscrisuri (6-12, 15-20, 23-28, 30-39).

Pentru justa soluţionare a cauzei, instanţa a dispus ataşarea cazierului judiciar al lui B., precum şi a unui extras din Registrul de Deces al primăriei de la ultimul domiciliu al lui B..

Analizând pricina prin prisma susţinerilor, a materialului probator administrat şi a dispoziţiilor legale incidente în cauză, Judecătoria Galaţi a reţinut că prin sentinţa penală nr. 865 din data de 06.10.1951 B. a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare corecţională şi 3 ani degradare civilă, reţinându-se în sarcina sa infracţiunea de uneltire contra ordinii sociale, prevăzută de art. 209 partea a III-a din C. pen. de la 1936.

Instanţa a reţinut că, potrivit art. 529 din C. proc. pen. competentă să se pronunţe asupra reabilitării judecătoreşti este, fie instanţa care a judecat în primă instanţă cauza în care s-a pronunţat condamnarea pentru care se cere reabilitarea, fie instanţa corespunzătoare în a cărei circumscripţie domiciliază condamnatul sau în care a avut ultimul domiciliu, dacă la data introducerii cererii domiciliază în străinătate, în cauza pendinte, instanţa care a judecat în primă instanţă cauza a fost Tribunalul Militar Galaţi, desfiinţat în prezent.

Totodată, a reţinut că potrivit art. 56 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară în circumscripţia Tribunalului Militar Iaşi este inclus şi judeţul Galaţi astfel, prin raportare la această împrejurare, precum şi la dispoziţiile art. 529 din C. proc. pen., instanţa a constatat că este competent să se pronunţe asupra temeiniciei cererii formulate, Tribunalul Militar Iaşi.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Militar Iaşi la data de 14 iunie 2022.

Prin sentinţa penală nr. 42/2022 din data de 06 septembrie 2022 a Tribunalului Militar, în temeiul dispoziţiilor art. 37 din C. proc. pen., coroborat cu art. 35 din C. proc. pen., raportat la art. 47 şi art. 50 din C. proc. pen., a fost declinată competenţa de soluţionare a cererii de reabilitare formulată de petenta A., pentru B., în favoarea Judecătoriei Galaţi.

În temeiul art. 51 alin. (1) din C. proc. pen., instanţa a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Tribunalul Militar Iaşi şi Judecătoria Galaţi.

S-a dispus sesizarea instanţei ierarhic superioară comună, respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă, potrivit dispoziţiilor art. 51 alin. (2) din C. proc. pen.

Pentru a dispune astfel, Tribunalul Militar Iaşi a reţinut că petenta A. a solicitat să se dispună reabilitarea judecătorească a tatălui său, numitul B. care, prin sentinţa penală nr. 865 din data de 06.10.1951 pronunţată în dosarul nr. x/1951 al Tribunalului Militar Galaţi, a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare corecţională şi 3 ani degradare civilă, reţinându-se în sarcina sa infracţiunea de "uneltire contra ordinii sociale", prevăzută de art. 209 partea a III-a C. pen. de la 1936.

În motivarea cererii, petenta A. a arătat că tatăl său a fost condamnat politic, fiind victima regimului comunist şi condamnat abuziv de regim.

În final, a susţinut că reabilitarea judecătorească a tatălui său, B., îi este necesară pentru intrarea în drepturi, ca urmaş, conform Decretului nr. 118/2020.

În susţinerea cererii, petenta A. a depus la dosar mai multe înscrisuri, în copii, (atât în faţa Judecătoriei Galaţi, cât şi la Tribunalul Militar Iaşi), constând, în principal, în: cartea de identitate seria x nr. x, biletul de ieşire din spital nr. 1698 din 31.03.2006, certificatul de naştere seria x nr. x, extrasul sentinţei nr. 865 din 06.01.1951 dată în dosarul nr. x/1951 al Tribunalului Militar Galaţi, Hotărârea nr. 9 din 19 iulie 1990 dată de Comisia Judeţeană Vaslui pentru aplicarea Decretului-lege nr. 118/1990, Hotărârea nr. 239 din 22.10.1993 dată de Comisia Judeţeană Vaslui pentru aplicarea Decretului-lege nr. 118/1990, adresa din 3.01.1952 a Tribunalului Militar Galaţi, fişa emisă de Penitenciarul Gherla, mandatul de arestare nr. x din 4.07.1951, copia după foaia matricolă penală 1101/950 a Penitenciarului Galaţi, extras din sentinţa penală nr. 865 din 3.01.1952 a Tribunalului Militar Galaţi, mandatul de deţinere nr. 3794 al Parchetului Tribunalului Militar Galaţi, mandatul de arestare nr. x din 17.08.1951 al Parchetului Militar Galaţi, extras din cartea Deportaţi la Râmnicu Sărat, potrivit susţinerii petentei în scris, decizia nr. 34728 din 28.02.1994 emisă de Comisia de pensii Bârlad, notificarea nr. x din 24.03.1954 emisă de Procuratura Raionului Murgeni, adeverinţa nr. x din 12.02.1973, declaraţia dată la Formaţiunea nr. 0606 Gherla, înscrisuri care au fost depuse şi în dosarul declinat.

Tribunalul Militar Iaşi a invocat şi a pus în discuţia contradictorie a părţilor excepţia necompetenţei Tribunalului Militar Iaşi în soluţionarea cauzei după calitatea persoanei, motivat de faptul că persoana condamnată, B., era civil la data aplicării sentinţei de condamnare, respectiv sentinţa penală nr. 865 din data de 06.10.1951, prin care a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare corecţională şi 3 ani degradare civilă, reţinându-se în sarcina sa infracţiunea de "uneltire contra ordinii sociale", prevăzută de art. 209 partea a III-a din C. pen. de la 1936, iar conform normelor procedurale actuale, instanţele militare nu mai judecă persoane civile.

Mai mult, s-a arătat că dispoziţiile art. 529 din C. proc. pen. stabilesc că abilitată să se pronunţe asupra reabilitării judecătoreşti este, fie instanţa care a judecat în primă instanţă cauza în care s-a pronunţat condamnarea pentru care se cere reabilitarea, fie instanţa corespunzătoare în a cărei circumscripţie domiciliază condamnatul sau în care a avut ultimul domiciliu, dacă la data introducerii cererii domiciliază în străinătate.

În soluţionarea acestei excepţii, Tribunalul Militar Iaşi a avut în vedere şi Decizia dată cu prilejul soluţionării Recursului în interesul legii nr. 83/2007 care stabileşte că în caz de modificare a normelor de competenţă, cererea de reabilitare va fi soluţionată de instanţa competentă să judece cauza în primă instanţă, potrivit legii în vigoare la momentul introducerii cererii.

Astfel, Tribunalul Militar Iaşi, având în vedere că această condamnare dispusă faţă de numitul B., prin sentinţa penală nr. 865 din data de 06.10.1951, prin care a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare corecţională şi 3 ani degradare civilă, reţinându-se în sarcina sa infracţiunea de "uneltire contra ordinii sociale", prevăzută de art. 209 partea a III-a din C. pen. de la 1936, într-un dosar în care acesta nu avea calitate de militar, a constatat că nu este competent să soluţioneze această cerere.

Întrucât la data cererii, instanţa militară nu judeca civili, ci numai militari până la gradul de colonel, inclusiv, s-a apreciat că instanţa corespunzătoare vechiului Tribunal Militar Galaţi este Judecatoria Galaţi, ca instanţă de fond, în condiţiile în care fapta pentru care tatăl petentei a fost condamnat nu este infracţiune, dar argumentul acestui raţionament constă în competenţa generală a judecătoriei cu excepţiile prevăzute de legea penală.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, la data de 23 septembrie 2022 sub nr. x/2022, fiind stabilit termen pentru soluţionare la data de 29 septembrie 2022.

Examinând conflictul negativ de competenţă ivit între Judecătoria Galaţi şi Trbunalul Militar Iaşi referitor la competenţa de soluţionare a cererii de reabilitare judecătorească formulată de petenta A., pentru B., Înalta Curte, în temeiul art. 51 din C. proc. pen., constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Judecătoria Galaţi, pentru următoarele considerente:

Conform art. 166 alin. (1) lit. a) din C. pen., condamnatul poate fi reabilitat, la cerere, de instanţă, după împlinirea unui termen de 4 ani, în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de 2 ani, dar care nu depăşeşte 5 ani.

În ceea ce priveşte instanţa competentă, dispoziţiile art. 529 din C. proc. pen. prevăd expres că este competentă să se pronunţe asupra reabilitării judecătoreşti instanţa care a judecat în primă instanţă cauza în care s-a pronunţat condamnarea pentru care se cere reabilitarea.

Singura condiţie care trebuie îndeplinită este ca instanţa sesizată să fie cea care a pronunţat în primă instanţă condamnarea pentru care se cere reabilitarea, cu excepţia situaţiei în care se schimbă normele de competenţă.

Cu privire la existenţa unei practici neunitare în ceea ce priveşte instanţa competentă să se pronunţe asupra reabilitării judecătoreşti în situaţia în care, prin schimbarea normelor legale de competenţă, instanţa care a judecat cauza în primă instanţă nu mai are această competenţă în momentul introducerii cererii, a fost sesizată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite, care, prin decizia nr. LXXXIII (83) din data de 10 decembrie 2007 (publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 780 din 21 noiembrie 2008), a statuat că dispoziţiile art. 494 teza I din C. proc. pen. anterior (corespondent cu art. 529 teza I din C. proc. pen. actual) se interpretează în sensul că: În caz de modificare a normelor de competenţă, cererea de reabilitare va fi soluţionată de instanţa competentă să judece cauza în primă instanţă, potrivit legii în vigoare la momentul introducerii cererii.

Decizia antemenţionată pronunţată în recurs în interesul legii este în continuare obligatorie pentru instanţe, în condiţiile în care dispoziţiile legale actuale nu conţin modificări de natură să afecteze aplicabilitatea acesteia.

Verificând actele şi lucrările dosarului, instanţa supremă reţine că B., autorul petentei A. a fost condamnat, prin sentinţa penală nr. 865 din data de 06 octombrie 1951 a Tribunalului Militar Galaţi la pedeapsa de 4 ani închisoare corecţională şi 3 ani degradare civilă, pentru săvârşirea infracţiunii de uneltire contra ordinii sociale, prevăzută de art. 209 partea a III-a din C. pen. de la 1936.

Potrivit dispoziţiilor art. 529 din C. proc. pen. competentă să se pronunţe asupra reabilitării judecătoreşti este, fie instanţa care a judecat în primă instanţă cauza în care s-a pronunţat condamnarea pentru care se cere reabilitarea, fie instanţa corespunzătoare în a cărei circumscripţie domiciliază condamnatul sau în care a avut ultimul domiciliu, dacă la data introducerii cererii domiciliază în străinătate, în cauza pendinte, instanţa care a judecat în primă instanţă cauza a fost Tribunalul Militar Galaţi, desfiinţat în prezent.

Conform art. 37 alin. (1) din C. proc. pen., tribunalul militar judecă în primă instanţă toate infracţiunile comise de militari până la gradul de colonel inclusiv, cu excepţia celor date prin lege în competenţa altor instanţe.

Potrivit art. 35 din C. proc. pen., judecătoria judecă în primă instanţă toate infracţiunile, cu excepţia celor date prin lege în competenţa altor instanţe, iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, judecătoria soluţionează şi alte cauze anume prevăzute de lege.

Totodată, potrivit art. 44 alin. (4) din C. proc. pen., dacă dintre instanţe una este civilă, iar alta este militară, competenţa revine instanţei civile.

Din examinarea dispoziţiilor legale menţionate, Înalta Curte constată că, la momentul formulării cererii de reabilitare (30 aprilie 2022) infracţiunea pentru care B. a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 865 din data de 06 octombrie 1951 a Tribunalului Militar Galaţi are corespondent în legislaţia actuală în art. 3 alin. (1) din O.U.G. nr. 31/2002 şi este dată spre soluţionare, potrivit normelor procedurale, în competenţa judecătoriei.

Astfel, în raport, cu dispoziţiile art. 529 din C. proc. pen., instanţa căreia i-ar reveni competenţa materială să judece cererea de reabilitare este instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece în primă instanţă infracţiunea pentru care a fost condamnat, respectiv Judecătoria Galati.

Pentru aceste considerente, în baza art. 51 alin. (6) din C. proc. pen. raportat la art. 529 din C. proc. pen. coroborat cu art. 35 din C. proc. pen., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect cererea de reabilitare judecătorească formulată de petenta A. în favoarea Judecătoriei Galaţi, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petenta A. în favoarea Judecătoriei Galaţi, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 29 septembrie 2022.