Legislator Case Law & Legislation
Încheierea nr. 37/2021 AI generated

Transfer of jurisdiction to civilian court due to recusal of military judges based on incompatibility of rights and freedoms functions

Case Number Încheierea nr. 37/2021
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice admitted the recusal declarations of two judges and ordered the Bucharest Court of Appeal to assume jurisdiction to resolve the pending appeal, thereby preventing the Military Appeal Court from hearing the case. The dispute arose from a military criminal case where two judges had previously issued a preventive arrest order as judges of rights and freedoms, rendering them legally incompatible to sit on the panel hearing the defendant's appeal against the legality of that same measure; however, the military court could not constitute a valid collegiate panel as it comprised only three judges, all but one being unable to participate or not meeting the specific requirement for a two-judge panel for such appeals. Relying on Article 64(4) and Article 3(3) of the Code of Criminal Procedure regarding the separation of judicial functions and the ban on judges acting in multiple capacities within the same case, as well as Article 6 of the European Convention on Human Rights concerning the right to an impartial tribunal, the court found the recusals well-founded and applied Article 68(9) of the Code of Criminal Procedure to designate the civilian Bucharest Court of Appeal as the competent authority, noting that jurisdictional substitution applies regardless of the military or civil nature of the original court when a collegiate panel cannot be formed.

Legislator headnote

AI generated

art. 64 alin. (4) C. proc. pen, art. 64 alin. (4) din C. proc. pen, art. 3 alin. (3) C. proc. pen, art. 68 alin. (9) C. proc. pen, art. 66 raportat la art. 64 alin. (4) C. proc. pen; Transfer of jurisdiction to civilian court due to recusal of military judges based on incompatibility of rights and freedoms functions: The dispute arose from a military criminal case where two judges had previously issued a preventive arrest order as judges of rights and freedoms, rendering them legally incompatible to sit on the panel hearing the defendant's appeal against the legality of that same measure; however, the military court could not constitute a valid collegiate panel as it comprised only three judges, all but one being unable to participate or not meeting the specific requirement for a two-judge panel for such appeals. Relying on Article 64(4) and Article 3(3) of the Code of Criminal Procedure regarding the separation of judicial functions and the ban on judges acting in multiple capacities within the same case, as well as Article 6 of the European Convention on Human Rights concerning the right to an impartial tribunal, the court found the recusals well-founded and applied Article 68(9) of the Code of Criminal Procedure to designate the civilian Bucharest Court of Appeal as the competent authority, noting that jurisdictional substitution applies regardless of the military or civil nature of the original court when a collegiate panel cannot be formed.

Keywords

AI generated
military criminal procedure article of civil procedure right of substitution european Convention on Human Rights judicial law transitional justice

Cited Legislation

AI generated
art. 64 alin. (4) C. proc. pen
A., judecător la Curtea Militară de Apel, în temeiul art. 64 alin. (4) C. proc. pen., a formulat declaraţie de abţinere în cauza ce formează obiectul dosarului nr.
art. 64 alin. (4) din C. proc. pen
Potrivit dispoziţiilor art. 64 alin. (4) din C. proc. pen.:
art. 3 alin. (3) C. proc. pen
pen., ce derivă din principiul separării funcţiilor judiciare consacrat în art. 3 alin. (3) C. proc. pen.
art. 68 alin. (9) C. proc. pen
De asemenea, prin aceeaşi adresă, Curtea Militară de Apel a solicitat, în temeiul art. 68 alin.
art. 66 raportat la art. 64 alin. (4) C. proc. pen
Serves as the main legal basis for admitting the judges' recusal declarations, explicitly cited in the dispositive to authorize the court's order.
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 66 raportat la art. 64 alin. (4) C. proc. pen.

Serves as the main legal basis for admitting the judges' recusal declarations, explicitly cited in the dispositive to authorize the court's order.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 29 ianuarie 2021

Deliberând asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin adresa nr. x din data de 18 decembrie 2020, Curtea Militară de Apel a înaintat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie spre competentă soluţionare declaraţiile de abţinere formulate de domnii judecători lt. col. A. şi lt. col. B., în dosarul nr. x/2020.1 al Curţii Militare de Apel Bucureşti, având în vedere imposibilitatea constituirii completului de judecată care să le soluţioneze, dat fiind că la Curtea Militară de Apel îşi desfăşoară activitatea, în prezent, doar 3 judecători, respectiv general de brigadă C., lt. col. A. şi lt. col. B..

De asemenea, prin aceeaşi adresă, Curtea Militară de Apel a solicitat, în temeiul art. 68 alin. (9)1 teza finală din C. proc. pen., desemnarea unei alte curţi de apel care să soluţioneze contestaţia formulată de inculpatul D..

În ceea ce priveşte declaraţiile de abţinere formulate în cauză, Înalta Curte reţine că, la data de 17 decembrie 2020, domnul lt. col. A., judecător la Curtea Militară de Apel, în temeiul art. 64 alin. (4) C. proc. pen., a formulat declaraţie de abţinere în cauza ce formează obiectul dosarului nr. x/2020 al Curţii Militare de Apel Bucureşti, aflată în procedura de cameră preliminară, întrucât a pronunţat, în calitate de judecător de drepturi şi libertăţi, încheierea nr. 5/20.11.2020 a Curţii Militare de Apel Bucureşti prin care s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului.

De asemenea, se reţine că, la data de18.12.2020, domnul lt. col. B., judecător la Curtea Militară de Apel Bucureşti, în temeiul art. 64 alin. (4) C. proc. pen., a formulat declaraţie de abţinere în cauza ce formează obiectul dosarului nr. x/2020 al Curţii Militare de Apel Bucureşti, aflată în procedura de cameră preliminară, întrucât a pronunţat, în calitate de judecător de drepturi şi libertăţi, încheierea nr. 5/20.11.2020 a Curţii Militare de Apel Bucureşti prin care s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului.

Preliminar analizării sesizării formulate de către Curtea Militară de Apel, Înalta Curte va stabili obiectul cauzei cu care a fost învestită, determinând astfel şi coordonatele privind desfăşurarea procedurii de judecată, în raport de obiectul principal al cauzei.

Astfel, Înalta Curte reţine că, faţă de contextul concret al cauzei, obiectul principal îl constituie sesizarea înaintată de Curtea Militară de Apel privind desemnarea unei alte instanţe de acelaşi grad în vederea soluţionării contestaţiei formulată de inculpatul D. împotriva încheierii nr. 65 din data de 11 decembrie 2020, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Militar Timişoara, ce face obiectul dosarului nr. x/2020 al Curţii Militare de Apel Bucureşti, în raport cu declaraţiile de abţinere formulate de domnii judecători lt. col. B. şi lt. col. A. în dosarul nr. x/2020.1 al Curţii Militare de Apel Bucureşti, care au un caracter accesoriu.

În atare condiţii, examinând declaraţiile de abţinere formulate de domnii judecători lt. col. B. şi lt. col. A., prin prisma motivului invocat, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că acestea sunt fondate, urmând a fi admise pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 64 alin. (4) din C. proc. pen.:

"judecătorul de drepturi şi libertăţi nu poate participa, în aceeaşi cauză, la procedura de cameră preliminară, la judecata în fond sau în căile de atac."

Verificând actele şi lucrările dosarului, precum şi încheierea la care au făcut referire domnii judecători în cuprinsul declaraţiilor de abţinere, Înalta Curte constată că domnii judecători lt. col. B. şi lt. col. A., în calitate de judecători de drepturi şi libertăţi, au soluţionat dosarul nr. x/2020 având ca obiect contestaţia formulată de Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Timişoara împotriva încheierii nr. 57 din 14.11.2020, pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi privind pe inculpatul cap. D..

Totodată, se constată că pe rolul Curţii Militare de Apel a fost înregistrat dosarul nr. x/2020.1 care are ca obiect contestaţia formulată de inculpatul cap. D. împotriva încheierii nr. 65 din 11 decembrie 2020, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Militar Timişoara, prin care s-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii arestului preventiv faţă de inculpat.

Raportând dispoziţiile legale incidente la contextul concret al cauzei, Înalta Curte apreciază că, prin participarea domnilor judecători lt. col. B. şi lt. col. A. la soluţionarea cauzei penale pendinte, ar putea fi afectată aparenţa de imparţialitate, componentă a dreptului la un proces echitabil prevăzut de dispoziţiile art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, ce trebuie garantat în cadrul oricărei proceduri judiciare.

În acest sens, se reţine că, în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului a fost consacrată prevalenţa normelor europene, în raport cu cele interne, iar potrivit dispoziţiilor art. 6 paragraful 1 din Convenţie, orice persoană are dreptul la un proces echitabil, una dintre garanţiile dreptului în acest sens fiind accesul la un tribunal imparţial.

Imparţialitatea presupune lipsa oricărei prejudecăţi sau idei preconcepute cu privire la soluţia ce trebuie pronunţată în cadrul unui proces, instanţa de contencios european, analizând imparţialitatea judecătorilor, atât sub aspect subiectiv, cât şi sub aspect obiectiv.

Din perspectiva criteriului subiectiv, se impune a se determina dacă convingerile personale ale unui judecător pot influenţa soluţionarea unei anumite cauze, iar, din perspectiva criteriului obiectiv, dacă judecătorul oferă garanţii suficiente pentru a exclude orice bănuială legitimă în privinţa sa.

În speţă, soluţionarea, în calitate de judecători de drepturi şi libertăţi, a contestaţiei formulate de Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Timişoara împotriva încheierii nr. 57 din 14.11.2020, pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi privind pe inculpatul cap. D., se circumscrie cazului de incompatibilitate expres prevăzut de dispoziţiile art. 64 alin. (4) C. proc. pen., ce derivă din principiul separării funcţiilor judiciare consacrat în art. 3 alin. (3) C. proc. pen.

Potrivit principiului menţionat, în desfăşurarea aceluiaşi proces penal, exercitarea unei funcţii judiciare este incompatibilă cu exercitarea unei alte funcţii judiciare, cu excepţia celei de verificare a legalităţii trimiterii ori netrimiterii în judecată care este compatibilă cu funcţia de judecată.

Cum activitatea desfăşurată de domnii judecători lt. col. B. şi lt. col. A., învederată prin declaraţiile de abţinere analizate, a fost aceea de judecători de drepturi şi libertăţi, în raport cu împrejurarea că textul art. 3 alin. (3) C. proc. pen. nu permite nicio (altă) excepţie de la acest principiu, se apreciază că prin participarea domnilor judecători lt. col. B. şi lt. col. A. la soluţionarea contestaţiei formulată de inculpatul D. împotriva încheierii nr. 65 din data de 11 decembrie 2020, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Militar Timişoara, ce face obiectul dosarului nr. x/2020 al Curţii Militare de Apel Bucureşti s-ar înfrânge interdicţia prevăzută de textul de lege menţionat şi, totodată, s-ar aduce atingere aparenţei de imparţialitate inerentă dreptului la un proces echitabil, astfel cum este reglementat de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Prin urmare, pentru considerentele anterior expuse, în conformitate cu art. 66 raportat la art. 64 alin. (4) C. proc. pen., coroborat cu dispoziţiile art. 3 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte va admite declaraţiile de abţinere formulate de domnii judecători lt. col. B. şi lt. col. A. în dosarul nr. x/2020.1 al Curţii Militare de Apel Bucureşti.

Examinând în continuare demersul judiciar privind desemnarea unei alte instanţe în soluţionarea contestaţiei formulată de inculpatul D. împotriva încheierii nr. 65 din data de 11 decembrie 2020, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Militar Timişoara, ce face obiectul dosarului nr. x/2020 al Curţii Militare de Apel Bucureşti, prin prisma parcursului procesual concret al cauzei, Înalta Curte reţine că acesta este fondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Înalta Curte notează că, în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 68 alin. (9)1 C. proc. pen., care prevăd că " în cazul în care se admite abţinerea sau recuzarea, dacă instanţa competentă pentru soluţionarea cauzei este organizată pe secţii şi nu se poate desemna un judecător de la secţia corespunzătoare a acestei instanţe, soluţionarea cauzei se realizează de o altă secţie a aceleiaşi instanţe, care are aceeaşi specializare. Dacă nu există o secţie cu aceeaşi specializare, judecătorul de la instanţa ierarhic superioară desemnează o altă instanţă egală în grad cu instanţa în faţa căreia s-a formulat declaraţia de abţinere sau cererea de recuzare, din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel sau din circumscripţia unei curţi de apel învecinate".

Se constată că instanţa Curţii Militare de Apel nu este organizată pe secţii, iar din actele dosarului rezultă că, în cadrul acesteia funcţionează doar 3 judecători, respectiv general de brigadă C., lt. col. A. şi lt. col. B..

În atare condiţii, se constată imposibilitatea formării, în cadrul Curţii Militare de Apel Bucureşti, a unui complet colegial pentru soluţionarea contestaţiei formulate în cauză, în raport de dispoziţiile art. 54 alin. (1)1 din Legea nr. 304/2004, în conformitate cu care contestaţiile formulate împotriva hotărârilor pronunţate în materie penală de către judecătorii şi tribunale în cursul judecăţii în primă instanţă, de către judecătorii de drepturi şi libertăţi şi judecătorii de cameră preliminară de la aceste instanţe se soluţionează în complet format din 2 judecători, fiind astfel întrunite condiţiile prevăzute de art. 68 alin. (9) C. proc. pen.

Înalta Curte reţine că, în cauză, operează prorogarea de competenţă inclusiv sub aspectul calităţii persoanei, chiar dacă Curtea Militară de Apel Bucureşti este o instanţă unică în ţară, dispoziţiile art. 68 alin. (9)1 C. proc. pen. nefăcând distincţie între instanţele civile şi cele militare.

În considerarea acestor argumente, în raport de situaţia actuală în care se regăseşte instanţa militară, astfel că, în cauza de faţă, nu s-a putut constitui un complet de judecată pentru soluţionarea contestaţiei formulate de inculpatul D. împotriva încheierii nr. 65 din data de 11 decembrie 2020, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Militar Timişoara, Înalta Curte va desemna Curtea de Apel Bucureşti ca instanţă căreia îi revine competenţa de soluţionare a contestaţiei ce face obiectul dosarului nr. x/2020 al Curţii Militare de Apel Bucureşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Admite declaraţiile de abţinere formulate de domnii judecători lt. col. B. şi lt. col. A. în dosarul nr. x/2020.1 al Curţii Militare de Apel Bucureşti.

Desemnează Curtea de Apel Bucureşti ca instanţă căreia îi revine competenţa de soluţionare a contestaţiei formulată de inculpatul D. împotriva încheierii nr. 65 din data de 11 decembrie 2020, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Militar Timişoara, ce face obiectul dosarului nr. x/2020 al Curţii Militare de Apel Bucureşti.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 29 ianuarie 2021.