Retired officer’s pension recalculation claim assigned to Timiș Tribunal based on actual residence jurisdiction

Şedinţa publică din data de 23 martie 2021

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiş, la 05.03.2020, sub dosar nr. x/2020, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale (U.M. 02505 Bucureşti), Comisia de Contestaţii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Unitatea Militară 01220 Lugoj, Direcţia Generală Financiar - Contabilă din M.Ap. N., Ministerul Apărării Naţionale, a solicitat ca, prin hotărârea care se va pronunţa, să se dispună:

1. Obligarea Casei de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale (C. pen..S. a M.Ap. N.), a Ministerului Apărării Naţionale (M.Ap. N.) şi a U.M. 01220 Lugoj la calcularea şi acordarea pensiei suplimentare reprezentând 9% din cuantumul bazei de calcul ca procent la pensia militară, aşa cum este prevăzut în art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat publicată în Monitorul Oficial nr. 556/27.07.2015, separat şi adăugat la pensia netă rezultată (şi nu prin introducerea acestei pensii suplimentare în cuantumul pensiei militare - ce trebuie adunată la pensia netă rezultată, deci face parte din dreptul de pensie ca drept ce nu se încadrează în limitările impuse de O.U.G. nr. 59/2017 (sau O.U.G. nr. 57/2015) nefiind parte din solda lunară netă (S.L.N.) conform recalculării tuturor soldelor lunare, aşa cum a solicitat prin capătul 3 al cererii de chemare în judecată. Solicită acordarea punctajului aferent pensiei suplimentare ca drept individual legal dobândit, în baza contribuţie individuale la acest sistem de pensii contributiv. Acesta este un drept constituţional câştigat, prevăzut ca procent distinct din baza de calcul, în funcţie de anii de contributivitate, astfel impunându-se plata pensiei cu dobânda aferentă şi rata inflaţiei retroactiv de la data deschiderii dreptului la pensie militară de stat, 01.10.2018;

2. Obligarea M.Ap. N., C. pen..S. a M.Ap. N. la calcularea şi acordarea, în baza Ordinului "Meritul Militar" clasa I unui spor de 20% la cuantumul pensiei prin raportarea la solda lunară brută (S.L.B.), aşa cum este prevăzut de dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicat în Monitorul Oficial nr. 155/20.07.1995, cu modificările şi completările ulterioare, conform recalculării tuturor soldelor lunare aşa cum solicită prin capătul 3 al cererii de chemare în judecată şi adunată la pensia netă rezultată - S.L.N. (ca drept ce nu se încadrează în limitările impuse de O.U.G. nr. 59/2017 şi nici de O.U.G. nr. 57/2015 nefiind parte din solda lunară), acesta fiind un drept legal câştigat, prevăzut ca procent distinct la pensia netă, astfel impunându-se plata pensiei cu dobânda aferentă şi rata inflaţiei retroactiv de la data deschiderii dreptului la pensie militară de stat 01.10.2018;

3. Obligarea M.Ap. N., DGFC din M.Ap. N. (Direcţia Generală Financiar Contabilă din M.Ap. N.), U.M. 01220 Lugoj la recalcularea tuturor soldelor lunare începând din 01.12.2016 până la 31.01.2017 (la un salariu minim brut garantat în plată de 1250 RON fără sporuri şi alte adaosuri), de la 01.02.2017 la 30.09.2017 raportat la H.G. nr. 1/2017 (la un salariu minim brut garantat în plată de 1450 RON fără sporuri şi alte adaosuri), de la 01.10.2017 la 31.12.2017 (la un salariu minim brut garantat în plată de 1668 RON fără sporuri şi alte adaosuri) conform Legii nr. 152/2017, de la 01.01.2018 la 01.10.2018 la H.G. nr. 846/2017 (la un salariu minim brut garantat în plată de 1900 RON fără sporuri şi alte adaosuri) la care să se adauge celelalte sporuri şi soldă de merit în procent de 20% (spor ce era prevăzut la 31.12.2009 conform art. 5 din Legea nr. 138/1999) deoarece în deciziile de pensie nu se identifică şi plata tuturor diferenţelor rezultate în urma recalculării soldelor lunare fată de ce i s-a plătit efectiv pentru perioada menţionată, sumă actualizată cu indicele de inflaţie şi dobânda legală la data plăţii efective;

4. Obligarea M.Ap. N., D.G.F.C. a M.Ap. N., U.M. 01220 Lugoj (cu consecinţa emiterii de către aceasta a unei noi fişe de pensie şi comunicarea către C. pen..S. a M.Ap. N.), C. pen..S. a M.Ap. N. la recalcularea pensiei raportat la solda de funcţie a cadrelor militare în activitate cu raportare la salariul minim brut de 1900 RON fără sporuri şi alte adaosuri, la care să se adauge celelalte sporuri şi solda de merit în procent de 20% (spor ce era prevăzut la 31.12.2009, conform art. 5 din Legea nr. 138/1999) deoarece în deciziile de pensie nu se identifică şi plata tuturor diferenţelor rezultate în urma recalculării soldelor lunare faţă de ce i s-a plătit efectiv pentru perioada menţionată, sumă actualizată cu indicele de inflaţie şi dobânda legală la data plăţii efective în baza prevederilor art. 60 şi urm. corelat cu art. 65 şi urm. din Legea nr. 223/2015 şi să emită noua Decizie de pensie cu sumele astfel rezultate în urma recalculării pensiei militare de serviciu cu calcularea separată a procentelor de 9% pentru pensia suplimentară şi de 20% - O.M.M. aplicate la S.L.B. cu dobânda legală şi rata inflaţiei la data plătii efective, începând de la data deschiderii dreptului la pensie militară de stat de la data de 01.10.2018;

5. Obligarea C. pen..S. a M.Ap. N. la recalcularea pensiei cu cifrele astfel rezultate, sumă actualizată cu indicele de inflaţie şi dobânda legală la data plăţii efective, cu plata diferenţelor de pensie rezultate astfel de la data deschiderii dreptului la pensie militară de stat la 01.10.2018;

6. Obligarea M.Ap. N.. D.G.F.C. U.M. 01220 Lugoj si C. pen..S. a M.Ap. N. la majorarea soldei lunare brute (S.L.B.) cu 7.5%, conform art. 19 din aceeaşi anexă VI. capitolul II secţiunea 3 - din Legea nr. 153/2017 pentru realizarea prerogativelor constituţionale de apărare, ordine publică şi securitate naţională şi transmiterea către C. pen..S. a M.Ap. N. pentru a ţine cont de aceste cifre la emiterea noii decizii de pensie, conform capetelor de cerere, şi plata diferenţelor rezultate faţă de solda lunară de la 01.07.2017 la 30.09.2018 şi pensia netă lunară achitată de la 01.10.2018 la zi, cu dobânda aferentă şi rata inflaţiei la data plăţii efective. Solicită să fie obligaţi toţi pârâţii la plata de despăgubiri pentru discriminare şi restabilirea situaţiei anterioare discriminării sau anularea situaţiei create prin discriminare, potrivit dreptului comun pentru prejudicii aduse onoarei, demnităţii şi reputaţiei, în cuantum de 100.000 RON fiecare, cu titlu de daune morale.

8. Declararea nulităţii ordinului comun nr. M. 25/2016 pentru aprobarea procedurilor de recalculare şi de actualizare a pensiilor militare de stat, publicat în Monitorul Oficial nr. 214 din 23.03.2016, raportat la dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 554/2004 modificată şi completată prin Legea nr. 212/2018, deoarece acesta este nelegal şi contravine inclusiv Legii nr. 223/2015 dar şi art. 13 (lit. d) şi urm. din Legea nr. 24/2000, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative - republicată în Monitorul Oficial nr. 260/21.04.2010;

9. Obligarea pârâţilor la calcularea şi restituirea tuturor sumelor reţinute lunar pentru contribuţii individuale la bugetul de stat (CIB, CIBS, CIASS) ce i-au fost reţinute lunar şi au fost virate către bugetul de stat, începând cu 01.12.2016 până la 30.09.2018, cu dobânda aferentă şi rata inflaţiei, până la data plăţii efective;

10. Obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 2 lit. b), art. 3 lit. f) şi m), art. 18 alin. (1) lit. b), art. 25, corelat cu art. 28-29, corelat cu art. 60 şi urm., art. 65 şi urm., art. 100-102, art. 105, art. 108, lit.

b) din Legea nr. 223/2015, privind pensiile militare de stat, actualizată, dispoziţiile art. 14, art. 9 alin. (3), art. 19 din anexa nr. 6 capitolul II, secţiunea a 2-a din Legea nr. 153/2017 cu modificările şi completările ulterioare, art. 1+2, art. 4 şi art. 7-8 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, art. 4+6, art. 9, corelat cu art. 11 din Legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare, art. 2, corelat cu art. 4+7 din O.G. nr. 137/2000 privind combaterea tuturor formelor de discriminare, republicată, art. 51+52 din Constituţia României, precum şi prevederile C. proc. civ., art. 23 alin. (3) din H.G. nr. 567/2005 cu modificările şi completările ulterioare, corelat cu dispoziţiile art. 164 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, O.U.G. nr. 57/2015, O.U.G. nr. 59/2017, alin. (13) şi urm. din Legea nr. 24/2000, republicată, Legea nr. 47/1992, art. 72, art. 252, art. 1349 şi urm., art. 1357 din C. civ., Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M. 101/2012, privind organizarea şi desfăşurarea în cadrul Ministerului Apărării Naţionale a activităţilor de soluţionare a petiţiilor şi de primire în audienţă, publicat în M.

Of., Partea I, nr. 670 din 25.09.2012 dar şi a Codului muncii adoptat prin Legea nr. 53/2003, republicat şi Constituţia României, art. 17 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, art. I din Protocolul nr. 1 la Convenţia EDO, art. 14 din Convenţia EDO, art. 10 din TCE, art. 17, art. 20+21 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (2010/C 83/02), Deciziile CCR nr. 818+821/2008, Decizia CCR nr. 861 din 28 noiembrie 2006, Decizia nr. 872/25 iunie 2010 şi nr. 874/25 iunie 2010, art. 58 şi 59 din Decretul 141/1966, art. 62 lit.

k) din Legea nr. 277/2015, Legea nr. 149/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, publicată în Monitorul Oficial nr. 530/27.06.2018, Legea nr. 573/2004 privind Semnul Onorific în Serviciul Patriei pentru ofiţeri, funcţionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofiţeri şi preoţi militari, publicată în Monitorul Oficial nr. 1267/29.12.2004, H.G. nr. 1017/2015, H.G. nr. 1 din 06.01.2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată" publicat în M. Of. nr. 15 din 06.01.2017, H.G. nr. 846 din 29.11.2017, pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată publicat în M. Of. nr. 950 din 29.11.2017.

Pârâtul Ministerul Apărării Naţionale, în nume propriu şi în calitate de reprezentant legal al celorlalte pârâte, respectiv Casa de Pensii Sectorială a M.Ap. N., Comisia de Contestaţii din cadrul M.Ap. N., Unitatea Militară 01220 Lugoj şi Direcţia Genarală Financiar-Contabilă din cadrul M.Ap. N., a formulat întâmpinare, prin intermediul căreia a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Timiş raportat la obiectul prezentului litigiu şi la adresa de domiciliu a reclamantului, apreciind că Tribunalul Mehedinţi este competent să soluţioneze prezenta cauză.

De asemenea, s-a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Apărării Naţionale, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Direcţiei Generale Financiar-Contabile, excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune pentru perioada anterioară datei de 05.03.2017, excepţia inadmisibilităţii acţiunii.

Prin sentinţa civilă nr. 1117/05.11.2020, Tribunalul Timiş, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate de reclamant în favoarea Tribunalului Mehedinţi.

Pentru a se pronunţa astfel, analizând cu prioritate excepţia invocată de pârâte, conform dispoziţiilor art. 248 C. proc. civ., instanţa a reţinut că, prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a solicitat recalcularea pensiei militare de stat.

Potrivit art. 154 alin. (1) din Legea 263/2010, privind sistemul unitar de pensii publice, "cererile îndreptate împotriva C.N.P.P. sau împotriva caselor teritoriale de pensii, având ca obiect drepturile de pensie, indemnizaţii şi pensii de serviciu prevăzute prin legi cu caracter special, se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul reclamantul".

De asemenea, potrivit art. 102 din Legea 223/2015 privind pensiile militare de stat, "cererile îndreptate împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori sediul reclamantul".

Astfel, s-a reţinut că din copia cărţii de identitate a reclamantului, reiese că, la data promovării prezentei acţiuni, reclamantul avea domiciliul în Dr. Tr. Severin, jud. Mehedinţi.

În consecinţă, văzând şi dispoziţiile art. 129 alin. (2) pct. 3, art. 131 alin. (1) şi art. 132 alin. (3) din C. proc. civ., dar şi pe cele ale art. 123 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ., Tribunalul Timiş a apreciat că excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe este întemeiată şi că, în speţă, competenţa teritorială de soluţionare a cauzei revine Tribunalului Mehedinţi, şi a declinat competenţa soluţionării cauzei în favoarea acestei instanţe.

Prin sentinţa nr. 40 din 11 februarie 2021, pronunţată de Tribunalul Mehedinţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2020, s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiş, secţia I civilă, s-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi s-a înaintat cauza spre soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, la Cap. VIII - Jurisdicţia asigurărilor sociale, prevede la art. 154 alin. (1) că "Cererile îndreptate împotriva C.N.P.P. sau împotriva caselor teritoriale de pensii, având ca obiect drepturile de pensie, indemnizaţii şi pensii de serviciu prevăzute prin legi cu caracter special, se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul reclamantul".

Totodată, s-a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 102 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, "Cererile îndreptate împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori sediul reclamantul".

Faţă de aceste dispoziţii legale, s-a reţinut că ceea ce interesează în stabilirea competenţei teritoriale este domiciliul reclamantului, respectiv locul unde reclamantul locuieşte efectiv.

Jurisprudenţa a stabilit că prin "domiciliu", în sens procesual urmează a se înţelege acela pe care o persoană şi l-a stabilit în fapt, în localitatea în care trăieşte, având în vedere că scopul dispoziţiilor legale referitoare la domiciliu este acela ca părţile aflate în litigiu să poată fi înştiinţate de existenţa procesului, dându-se, astfel, eficienţă dreptului la apărare al acestora.

În prezenta cauză se constată că, deşi la data introducerii acţiunii, potrivit cărţii de identitate, reclamantul domicilia în Dr. Tr. Severin, jud. Mehedinţi, având în perioada 25.02.2019-24.02.2020, reşedinţa în Lugoj, jud. Timiş, reclamantul locuia efectiv în Municipiul Lugoj, motiv pentru care a investit Tribunalului Timiş cu soluţionarea acţiunii.

Ca atare, având în vedere că la data introducerii acţiunii, reclamantul locuia efectiv, în fapt, pe raza Municipiului Lugoj şi a ales să introducă acţiunea la instanţa în circumscripţia căreia locuieşte efectiv, instanţa a constatat că Tribunalul Mehedinţi nu este competent teritorial să soluţioneze prezenta cauză.

Înalta Curte, asupra conflictului negativ de competenţă, reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 133 pct. 2 C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces, condiţie îndeplinită în cauză.

Cererea de chemare în judecată formulată de reclamant priveşte un conflict de asigurări sociale, prin care reclamantul, plutonier major în rezervă, a solicitat recalcularea pensiei militare de stat.

Potrivit art. 154 alin. (1) din Legea 263/2010, privind sistemul unitar de pensii publice, "cererile îndreptate împotriva C.N.P.P. sau împotriva caselor teritoriale de pensii, având ca obiect drepturile de pensie, indemnizaţii şi pensii de serviciu prevăzute prin legi cu caracter special, se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul reclamantul".

De asemenea, potrivit art. 102 din Legea 223/2015 privind pensiile militare de stat, "cererile îndreptate împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori sediul reclamantul".

Aşadar, textul de lege prevede o competenţă teritorială exclusivă în favoarea instanţei de la domiciliul reclamantului, situaţie reţinută în mod corect de ambele instanţe aflate în conflict.

Instanţa supremă constată că problema care a generat conflictul de competenţă priveşte înţelesul noţiunii de "domiciliu", în sens procedural şi efectul pe care această interpretare îl produce asupra competenţei instanţei de judecată.

Potrivit art. 87 C. civ., prin "domiciliu" se înţelege locul unde persoana fizică declară că are locuinţa principală. Deşi dispoziţiile art. 107 şi următoarele din C. proc. civ. nu arată, în mod expres, ce se înţelege prin domiciliul părţilor, prezintă relevanţă prevederile art. 155 pct. 6 C. proc. civ., care stipulează că, "prin locul citării se înţelege domiciliul persoanei fizice, iar în cazul în care aceasta nu locuieşte la domiciliu, citarea se va face la reşedinţa cunoscută ori la locul ales de aceasta".

Totodată, se reţin şi dispoziţiile art. 30 din O.U.G. nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul şi actele de identitate ale cetăţenilor români, conform cărora, "reşedinţa este acolo unde persoana fizică declară că are locuinţa secundară, alta decât cea de domiciliu".

Aplicând aceste dispoziţii legale la speţa de faţă, instanţa supremă reţine că noţiunea de domiciliu, care interesează în sens procedural, se identifică cu noţiunea de domiciliu de fapt, iar în raport de locuinţa statornică a părţii se stabileşte atât legalitatea procedurii de citare, cât şi instanţa competentă să soluţioneze pricina.

O interpretare contrară ar conduce, în speţă, la atribuirea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea unei instanţe în circumscripţia căreia reclamantul nu domiciliază în fapt, aspect de natură a invalida voinţa legiuitorului care, prin dispoziţiile art. 154 alin. (1) din Legea 263/2010, a urmărit să asigure reclamanţilor accesul facil la instanţa de judecată aflată în circumscripţia teritorială în care locuiesc.

Astfel, instanţa supremă reţine că, deşi la momentul înregistrării acţiunii la prima instanţă sesizată, la 05.03.2020, reclamantul figura cu domiciliul în Drobeta Turnu Severin, jud. Mehedinţi, localitate aflată în circumscripţia Tribunalului Mehedinţi, faptul că reclamantul a avut reşedinţa declarată, conform O.U.G. nr. 97/2005, Lugoj, str. x, jud. Timiş până la 24.02.2020, aspect adus la cunoştinţa instanţei, precum şi introducerea cererii pe rolul Tribunalului Timiş poate fi valorificat prin intermediul unei prezumţii judiciare, în sensul că reclamantul avea şi la momentul introducerii acţiunii domiciliul de fapt în Lugoj, localitate aflată în circumscripţia Tribunalului Timiş.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 135 din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiş, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiş, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 23 martie 2021.