Robbery participation and co-perpetration established via accomplice testimony, corroborated by witness sightings and phone records
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeals of the two defendants, upholding the Court of Appeal's decision to reverse the trial court's acquittal and affirm their convictions for robbery, which resulted in seven-year prison sentences for each. The dispute centered on whether the defendants participated in a nighttime robbery at a commercial facility, where they allegedly assaulted a guard, tied him up, and stole goods valued at approximately 76.9 million lei. The conviction was predicated on the consistent testimony of a co-conspirator who acted as the lookout and provided detailed accounts of the planning, execution, and post-incident actions, supported by corroborating evidence including witness sightings and phone records, leading the court to find the acquittal based on lack of evidence to be erroneous. The legal basis for the final judgment is the rejection of the appeals as unfounded under Article 38515(1)(b) of the Code of Criminal Procedure, applying the substantive offense of robbery under Article 211(1), (2), and (21)(a) and the penalty provisions of Article 37(b) of the Penal Code.
Legislator headnote
AI generatedart. 10 lit. c) C. proc. pen, art. 37 lit. b) C. pen, art. 64 C. pen, art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen; Robbery participation and co-perpetration established via accomplice testimony, corroborated by witness sightings and phone records: The dispute centered on whether the defendants participated in a nighttime robbery at a commercial facility, where they allegedly assaulted a guard, tied him up, and stole goods valued at approximately 76.9 million lei. The conviction was predicated on the consistent testimony of a co-conspirator who acted as the lookout and provided detailed accounts of the planning, execution, and post-incident actions, supported by corroborating evidence including witness sightings and phone records, leading the court to find the acquittal based on lack of evidence to be erroneous. The legal basis for the final judgment is the rejection of the appeals as unfounded under Article 38515(1)(b) of the Code of Criminal Procedure, applying the substantive offense of robbery under Article 211(1), (2), and (21)(a) and the penalty provisions of Article 37(b) of the Penal Code.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain procedural ground cited in the decision text to justify the dismissal of the appeals as unfounded.
Full text
Asupra recursurilor de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița, prin rechizitoriile din 4 august și 11 septembrie 2003, trimite în judecată pe inculpații:
1. P.G. și
2. V.M., pentru infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1), (2) și (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) din același cod.
Actul de învinuire reține, în esență, că, în noaptea de 15 martie 2003, împreună, inculpații au pătruns în incinta SC D. SRL Târgoviște, de unde, prin agresarea paznicului, au sustras bunuri de 76.902.000 lei.
Tribunalul Dâmbovița, prin sentința penală nr. 594 din 23 decembrie 2003, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) și art. 10 lit. c) C. proc. pen., îi achită pe inculpați, cu motivarea că nu ei au săvârșit fapta.
Parchetul de pe lângă aceeași instanță declară apel, motivând că în mod eronat inculpații au fost exonerați de răspundere penală.
Curtea de Apel Ploiești, prin decizia penală nr. 352 din 11 august 2004, admite apelul, casează sentința și condamnă pe cei doi inculpați, pentru infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1), (2) și (21) lit. a), cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., la câte 7 ani de închisoare.
Inculpaților li s-au interzis drepturile prevăzute de art. 64 C. pen., pe durata arătată de art. 71 din cod.
Prin recursurile de față, inculpații critică decizia, cerând casarea ei și menținerea sentinței de achitare de orice penalitate, deoarece nu au participat la săvârșirea faptei imputate.
Critica este nefondată.
Instanța de apel a reținut corect situația de fapt, pe care a calificat-o corespunzător.
Participarea inculpaților la săvârșirea infracțiunii pentru care au fost condamnați rezultă, cu prisosință, din declarațiile lui B.M.C., condamnat în aceeași cauză, care a asigurat paza, în momentul comiterii tâlhăriei.
B.M.C. declară, constant, că, anterior comiterii faptei, a fost contactat de V.M., care i-a făcut cunoscut „planul atacului” și i-a cerut date suplimentare cu privire la căile de acces în incinta societății, numărul paznicilor, locurile acestora și punctele de depozitare a bunurilor de valoare.
B.M.C. precizează că, după ce a fost contactat de V.M., a făcut cunoștință și cu P.G., care a fost de acord să participe la jaf.
În fine, B.M.C. relatează, pe larg, cum a asigurat paza și a văzut cum inculpații V.M. și P.G. au agresat paznicul L.N., pe care l-au lovit cu levierul, cu pumnii și cu picioarele, apoi l-au târât în sediul societății, i-au acoperit fața cu un fes și l-au legat, cu un cablu, de un calorifer.
Zgomotele, provocate de inculpați, au atras atenția lui Ș.G., administratorul societății, care a alertat un alt angajat, iar acesta din urmă a anunțat poliția.
Sosiți la locul faptei, polițiștii l-au prins pe B.M.C., care a mărturisit cum a participat la tâlhăria comisă împreună cu ceilalți doi făptuitori, dispăruți între timp.
La scurt timp, după comiterea faptei, inculpatul V.M. a fost văzut, de martorul O.M., în apropierea sediului societății sus-menționate.
Imediat după comiterea faptei, inculpatul V.M. a dispărut din localitate, sustrăgându-se urmăririi penale.
Inculpații V.M. și P.G. au fost observați și de polițiștii sosiți la locul faptei.
În agenda telefonului mobil al lui B.M.C. s-au găsit numerele de telefon ale inculpaților-recurenți, cu care declară că a păstrat legătura tot timpul săvârșirii faptei pentru care sunt trimiși în judecată.
Din oficiu, nu se constată motive de casare, care să fie luate în considerare.
Așa fiind, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursurile vor fi respinse, conform dispozitivului deciziei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații V.M. și P.G., împotriva deciziei penale nr. 352 din 11 august 2004 a Curții de Apel Ploiești.
Obligă recurenții inculpați să plătească sumele de câte 1.200.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 21 ianuarie 2005.