Maintenance of preventive detention following conviction for intentional homicide; subsistence of detention grounds
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as unfounded the appeal filed by the defendant against a lower court's order, thereby upholding the maintenance of his preventive detention and obligating him to pay 80 lei in judicial expenses, of which 20 lei for official counsel were to be advanced by the Ministry of Justice. The dispute concerned a review of the validity of preventive detention imposed on a defendant sentenced to 10 years of imprisonment for the crime of intentional homicide (with aggravating circumstances), where the defendant argued that the grounds justifying the measure had ceased to exist. The court determined that the original grounds for deprivation of liberty continued to subsist, relying on Articles 300(2), 160b(1) and (3), and 385(15)(b) of the Code of Criminal Procedure to confirm that the appellate court’s decision to maintain the status quo was legal and well-founded.
Legislator headnote
AI generatedart. 160b alin. (3) C. proc. pen, art. 41 alin. (2) C. pen, art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen, art. 192 alin. (2) C. proc. pen; Maintenance of preventive detention following conviction for intentional homicide; subsistence of detention grounds: Așa fiind, temeinic și legal, potrivit art. 3002 și art. 160b alin. (1) și (3) C. proc. pen., instanța legal sesizată cu judecarea apelurilor, verificând starea de arest preventiv a acestuia, subzistând temeiurile care au justificat privarea de libertate, au menținut-o.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea ședinței publice din 13 iulie 2005, Curtea de Apel București, secția I penală, a dispus în baza art. 3002 și art. 160b alin. (3) C. proc. pen., menținerea stării de arest a inculpatului A.C.
S-a dispus astfel, apreciindu-se de către instanța de apel că nu s-au schimbat temeiurile ce au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării a inculpatului, condamnat la 10 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 2151 alin. (1) și (2), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, inculpatul a declarat recurs, nemotivat în scris.
În susținerea orală apărătorul din oficiu și inculpatul au solicitat reaprecierea probelor și astfel să se dispună revocarea măsurii arestării preventive și judecarea sa în stare de libertate nemaiexistând motivele ce au determinat-o.
Recursul este nefondat.
Analizându-se actele dosarului, în raport de critica adusă, precum și din oficiu, se constată că temeiurile care au determinat arestarea inculpatului, impun în continuare privarea sa de libertate.
Așa fiind, temeinic și legal, potrivit art. 3002 și art. 160b alin. (1) și (3) C. proc. pen., instanța legal sesizată cu judecarea apelurilor, verificând starea de arest preventiv a acestuia, subzistând temeiurile care au justificat privarea de libertate, au menținut-o.
În consecință, Curtea, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpat în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Se vor aplica și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul A.C. împotriva încheierii din 13 iulie 2005 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în dosarul nr. 1810/2005.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 80 lei (800.000 lei) cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 20 lei (200.000 lei), reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 22 august 2005.