Maintenance of preventive detention: ex officio verification at appellate level and supersession by subsequent ruling on the merits
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court dismissed the defendant's appeal as unfounded, upholding the Court of Appeal's order to maintain his preventive detention and rendering the decision final. The case involved a challenge to the appellate court's ex officio review of the legitimacy of the defendant's preventive detention status during proceedings for robbery and unlawful entry, where the defendant sought release on the basis that the detention was no longer necessary. The court found the initial maintenance of detention judicially appropriate and noted that the underlying detention measure had subsequently been reaffirmed by a separate appellate judgment on the merits, which also increased the final imprisonment term; applying the Civil Procedure Code regarding appellate remedies, the court ordered the defendant to pay judicial costs, including official defense fees advanced by the state.
Legislator headnote
AI generatedart. 350 C. proc. pen, art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen, art. 192 C. proc. pen, art. 385^15^ pct. 1 lit. b) C. proc. pen; Maintenance of preventive detention: ex officio verification at appellate level and supersession by subsequent ruling on the merits: The case involved a challenge to the appellate court's ex officio review of the legitimacy of the defendant's preventive detention status during proceedings for robbery and unlawful entry, where the defendant sought release on the basis that the detention was no longer necessary. The court found the initial maintenance of detention judicially appropriate and noted that the underlying detention measure had subsequently been reaffirmed by a separate appellate judgment on the merits, which also increased the final imprisonment term; applying the Civil Procedure Code regarding appellate remedies, the court ordered the defendant to pay judicial costs, including official defense fees advanced by the state.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain ground for the verdict, cited as the legal basis for dismissing the appeal as unfounded.
Provision cited for the allocation of judicial costs and legal aid fees in the final order.
Full text
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 132 din 6 aprilie 2005, Tribunalul Ialomița, printre alți inculpați, a condamnat și pe inculpatul M.E. (cu antecedente penale) pentru mai multe infracțiuni de tâlhărie și violare de domiciliu, în concurs real, cu reținerea stării de minoritate și recunoscându-i-se și circumstanțe atenuante, la pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare.
Totodată, s-a revocat și suspendarea executării sub supraveghere a unei pedepse anterioare de un an închisoare, aplicată inculpatului M.E. prin sentința penală nr. 1824 din 6 octombrie 2004 a Judecătoriei Slobozia și în final s-a adăugat la cea de 2 ani, având în final de executat 3 ani închisoare.
Potrivit art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului M.E. și s-a dedus arestarea preventivă de la 21 ianuarie 2005 la zi.
Nemulțumit de această hotărâre inculpatul M.E., a declarat apel.
Astfel, dosarul s-a înregistrat pe rolul Curții de Apel București, formându-se dosarul nr. 1849/M/2005.
Curtea de Apel București, secția a II-a penală, imediat după înregistrarea dosarului în baza art. 3001 și art. 160b alin. (1) și (3) C. proc. pen., văzând că inculpatul M.E. a fost trimis în judecată în stare de arest, în ședința din 31 mai 2005, și-a adus la îndeplinire obligația, de verificare din oficiu, asupra temeiniciei și legalității arestării preventive în ceea ce-l privește.
După examinarea actelor dosarului și potrivit textelor sus-menționate prin încheierea din 31 mai 2005, s-a dispus menținerea stării de arest preventiv a inculpatului M.E., alături de a coinculpatului D.C.
Nemulțumit fiind de această ultimă dispoziție, în termenul legal, inculpatul M.E., a declarat recurs împotriva încheierii din 31 mai 2005, cerând ca în continuare să fie judecat, în stare de libertate.
Recursul este nefondat.
Verificând actele dosarului, se constată pe de o parte că, măsura menținerii stării de arest a inculpatului recurent s-a dispus judicios și cu respectarea prevederilor legale, iar pe de altă parte, pretențiile inculpatului de punere în libertate, au fost deja depășite, prin pronunțarea ulterioară, respectiv la 24 iunie 2005.
Astfel, prin decizia penală nr. 524/ A din 24 iunie 2005 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, s-a admis apelul parchetului și s-a majorat pedeapsa față de inculpatul M.E. la 3 ani și 6 luni închisoare și menținându-se măsura revocării suspendării sub supraveghere a pedepsei anterioare de un an închisoare, acesta are de executat 4 ani și 6 luni închisoare.
Totodată, la 24 iunie 2005, prin decizia de mai sus, Curtea de Apel București a dispus o nouă menținere a arestării preventive a inculpatului M.E. și i s-a dedus prevenția de la 21 ianuarie 2005.
Pentru aceste considerente, recursul inculpatului M.E. împotriva încheierii din 31 mai 2005 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, va fi respins, ca nefondat, potrivit art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Se vor aplica și prevederile art. 192 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.E. împotriva încheierii de ședință din 31 mai 2005, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. 1840/M/2005.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 80 lei (800.00 lei) cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 20 lei (200.000 lei), reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 3 august 2005.