Territorial competence in preliminary hearing: determining the place of commission for violations of private life via digital communication under the principle of ubiquity

Asupra conflictului de competență;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea nr. 888 din data de 20 noiembrie 2024, pronunțată de Judecătoria Constanța, Secția Penală, în dosarul nr. x/212/2024/a1 în baza art. 346 alin. (6) C. proc. pen. s-a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Constanța, invocată de inculpata A (fostă B).

În baza art. 50 C. proc. pen. cu referire la art. 41 alin. (1) lit. a și alin. (2) C. proc. pen. s-a declinat competența de soluționare a cauzei penale privind pe inculpata A (fostă B), în favoarea Judecătoriei Buftea.

În temeiul art. 275 alin. (3) C.proc.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a pronunța această soluție, s-a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 1 București, emis la data de 04.06.2024 în dosarul de urmărire penală nr. x/160/P/2022, a fost trimisă în judecată inculpata A (fostă B), sub aspectul săvârșirii infracțiunii de violarea vieții private, prev. și ped. de art. 226 alin. (2) C.pen.

În actul de sesizare s-a reținut, în esență, în sarcina inculpatei A (fostă B) că, la data de 21.07.2022, orele 09:42, 09:46, 15:26 și 19:04, aflându-se în loc. Năvodari, jud. Constanța, cu intenție directă, fără drept, a trimis prin intermediul aplicației Whatsapp către C, D, E și F, mai multe fotografii și videoclipuri, printre care și o fotografie semi-nud cu persoana vătămată G aflându-se într-o încăpere privată (cameră de hotel), activitate ce a adus atingere vieții private a celei din urmă.

În dovedirea situației de fapt expuse anterior, în cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: declarațiile suspectei/inculpatei B (filele 151-152 și 154-155 d.u.p.), declarația persoanei vătămate vătămate G (filele 78-79 d.u.p.), declarația martorului H (filele 90-91 d.u.p.), declarația martorei E (filele 92-93 d.u.p.), declarația martorului F (filele 94-95 d.u.p.), declarația martorului C (filele 96-97 d.u.p.), declarația martorei D (filele 98-99 d.u.p.), planșe fotografice (filele 100-129 d.u.p.), fotografii/printscreen-uri (filele 23-39, 50-77 și 131-149 d.u.p.), fișa de cazier judiciar a inculpatei (fila 156 d.u.p.).

Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Constanța analizând excepția necompetenței teritoriale a reținut că, din cuprinsul declarației martorei I, aceasta ar fi preluat tableta din localitatea Năvodari, județul Constanța și a predat-o inculpatei în localitatea Balotești, județul Ilfov.

S-a mai reținut că, deși nu se poate decela la acest moment locul exact al săvârșirii infracțiunii de care este acuzată inculpata fără a se intra în cercetarea fondului, reiese că aceasta a intrat în posesia tabletei de pe care a trimis pozele respective în localitatea Balotești, județul Ilfov, conform afirmațiilor martorei, sau în localitatea Chitila, județul Ilfov, conform afirmațiilor inculpatei și că nicio probă nu susține ipoteza din cuprinsul rechizitoriului în sensul că inculpata s-ar fi aflat în localitatea Năvodari, județul Constanța în momentul în care ar fi trimis acele poze, motiv pentru care judecătorul de cameră preliminară a apreciat că Judecătoria Constanța nu este competentă teritorial să soluționeze cauza.

În continuare, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Constanța a apreciat că înscrisurile depuse de persoana vătămată referitoare la pretinsa locație a celor două tablete nu sunt suficiente pentru a forma convingerea că tableta de pe care inculpata ar fi trimis acele poze se afla în Năvodari la momentul comiterii pretinsei fapte, cât timp se reține că din declarația martorei, dar și din afirmațiile inculpatei, că deși tableta se afla în Năvodari la momentul apariției pozelor pe acest dispozitiv, tableta a fost transportată de la Năvodari la Balotești de către martoră.

În orice caz, atât localitatea Balotești, cât și localitatea Chitila, din județul Ilfov, se află în circumscripția teritorială a Judecătoriei Buftea, urmând ca, în raport alte aspecte ce pot fi revelate în procedura de cameră preliminară sau în cursul unei eventuale cercetări judecătorești să se stabilească cu exactitate locul comiterii pretinsei fapte.

Ulterior, prin încheierea nr. 222 din data de 03.03.2025, pronunțate de Judecătoria Buftea, Secția penală în dosarul nr. x/212/2024/a2 în temeiul art. 47 alin. (3) și 4 C.proc.pen. rap. la art. 342 C.proc.pen., cu aplic. art. 41 alin. (1) lit. a și alin. (2) C.proc.pen., a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Buftea, invocată de inculpata A (fostă B).

În temeiul art. 50 alin. (1) C.proc.pen., s-a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe inculpata A (fostă B), în favoarea Judecătoriei Constanța.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competență între Judecătoria Buftea și Judecătoria Constanța.

În temeiul art. 51 alin. (1) și 2 – teza finală C.proc.pen., s-a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență ivit în cauză.

În temeiul art. 275 alin. (3) C.proc.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

La termenul de judecată din data de 18.02.2025, în dosarul nr. x/212/2024/a2, inculpata A (fostă B) a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Buftea, constatarea nulității relative și excluderea probelor administrate în cursul urmăririi penale, precum și constatarea lipsei de regularitate a actului de sesizare al instanței.

Judecătorul de cameră preliminară a pus chestiunea invocată în discuția părților și procurorului și a reținut cauza în pronunțare.

Analizând actele și lucrările cauzei, prin prisma excepției necompetenței teritoriale a Judecătoriei Buftea invocate de inculpată, judecătorul de cameră preliminară a reținut că este irelevant pentru determinarea locului săvârșirii infracțiunii faptul că inculpata ar fi intrat în posesia tabletei în data de 20.07.2022, întrucât data săvârșirii faptei este 21.07.2022, iar din probele administrate în cursul urmăririi penale reiese că cel puțin actele materiale de la orele 15:26 și 19.04 au fost săvârșite cu certitudine pe raza localității Năvodari.

Totodată, urmare a admiterii excepției necompetenței teritoriale, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Buftea nu a analizat cererile și excepțiile privind legalitatea actului de sesizare și a urmăririi penale, urmând ca acestea să fie soluționate de judecătorul de cameră preliminară de la instanța competentă.

În concluzie, pentru argumentele arătate, judecătorul de cameră preliminară a apreciat că în cauza de față, competența teritorială aparține Judecătoriei Constanța, instanță mai întâi sesizată, astfel că temeiul art. 47 alin. (3) și 4 C.proc.pen. rap. la art. 342 C.proc.pen., cu aplic. art. 41 alin. (1) lit. a și alin. (2) C.proc.pen., a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Buftea, invocată de inculpata A (fostă B).

În procedura prevăzută de art. 51 C. proc. pen., cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală, la data de 06 martie 2025, formând obiectul dosarului nr. x/212/2024/a2, cu termen de judecată la data de 12 martie 2025.

Fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, conform art. 51 alin. (6) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție ca instanță ierarhic superioară comună celor două instanțe între care s-a ivit conflictul negativ de competență, constată că Judecătoria Constanța este competentă teritorial să soluționeze această cauză, pentru considerentele ce urmează:

Obiectul cauzei asupra căreia poartă conflictul negativ de competență este verificarea, după trimiterea în judecată, a competenței și a legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală în dosarul nr. x/160/P/2022 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București privind pe inculpata A (fostă B), trimisă în judecată pentru comiterea infracțiunii de violarea vieții private, prevăzute de art. 226 alin. (2) C.pen.

În actul de sesizare din data de 04.06.2024 emis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1 București s-a reținut, în esență, în sarcina inculpatei A (fostă B) că, la data de 21.07.2022, orele 09:42, 09:46, 15:26 și 19:04, aflându-se în localitatea Năvodari, județul Constanța, cu intenție directă, fără drept, a trimis prin intermediul aplicației Whatsapp către C, D, E și F, mai multe fotografii și videoclipuri, printre care și o fotografie semi-nud cu persoana vătămată G aflându-se într-o încăpere privată (cameră de hotel), activitate ce a adus atingere vieții private a celei din urmă.

Potrivit dispozițiilor art. 342 C. proc. pen.:„obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competenței și a legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

Potrivit art. 41 alin. (1) C. proc. pen., competența după teritoriu pentru infracțiunile săvârșite în țară este determinată de următoarele criterii:

a) locul unde a fost săvârșită infracțiunea (forum delicti commissi). În ceea ce privește determinarea locului unde a fost săvârsită infractiunea, C. proc. pen. român a consacrat în art. 41 alin. (2) principiul ubicuitătii (de la latinescul ubique, care înseamnă pretutindeni), arătând că prin ”locul săvârșirii infracțiunii se înțelege locul unde s-a desfășurat activitatea infracțională, în totul sau în parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia” (s.n.). În ipoteza infracțiunilor comise în mai multe locuri, care se află pe raza teritorială a mai multor organe judiciare de același grad, este competent teritorial oricare dintre aceste organe [art. 41 alin. (3) C.proc.pen.].

b) locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul (forum deprehensionis). Acest criteriu va atrage competența teritorială a organului judiciar penal, chiar dacă nu coincide cu locul săvârșirii infracțiunii ori cu locul unde locuiește suspectul sau inculpatul ori persoana vătămată;

c) locuința suspectului sau inculpatului ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică la momentul la care a săvârșit fapta (forum habitationis rei). Acest criteriu privește organul judiciar competent în raza teritorială în care locuiește efectiv suspectul sau inculpatul ori își are sediul persoana juridică ce are această calitate, chiar dacă acest loc nu este identic cu domiciliul sǎu sau cu reședința ori cu sediul. Dacă infracțiunile sunt comise de mai mulți suspecți sau inculpați din raza teritorială a unor organe judiciare diferite, este competent teritorial oricare dintre aceste organe. În acest caz se va ține seama de locuința suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, de sediul suspectului sau inculpatului persoană juridică;

d) locuința sau, după caz, sediul persoanei vătămate (forum habitationi victimae). Criteriul nu are în vedere locul unde domiciliază sau unde are reședința persoana vătămată, ci locul unde aceasta locuiește efectiv, respectiv locuința, sau după caz, sediul persoanei vătămate.

Definind ,,locul săvârșirii infracțiunii”, ca fiind locul unde s-a desfășurat activitatea infracțională în tot sau în parte, legiuitorul prevede, în art. 41 alin. (3) C. proc. pen., că, ,,în cazul în care, potrivit alin. (2) o infracțiune a fost săvârșită în circumscripția mai multor instanțe, oricare dintre acestea este competentă să o judece”.

De asemenea, potrivit alin. (41) alin. (4) C. proc. pen., când niciunul dintre locurile prevăzute la alin. (1) nu este cunoscut sau când sunt sesizate succesiv două sau mai multe instanțe dintre cele prevăzute la alin. (1) competența revine instanței mai întâi sesizate.

Raportat la textele de lege anterior menționate Înalta Curte, contrar celor reținute de Judecătoria Constanța în sensul că în rechizitoriu nu sunt indicate probele din care rezultă împrejurarea că locul comiterii faptei este în localitatea Năvodari constată că, dimpotrivă din probele administrate în timpul urmării penale, la momentul la care martorul a primit pe telefonul personal, fotografii și filmulețe (21.07.2022), inculpata se afla împreună cu fiul ei, în localitatea Năvodari, județul Constanța, fiind irelevant pentru determinarea locului săvârșirii infracțiunii faptul că inculpata ar fi intrat în posesia tabletei în data de 20.07.2022, întrucât data săvârșirii faptei este 21.07.2022.

Prin urmare, se apreciază că, în cauză, sunt aplicabile prevederile art. 41 alin. (1) lit. a coroborat cu alin. (2) și 3 C. proc. pen., astfel că Judecătoria Constanța este instanța în raza teritorială a căreia se presupune că inculpata A (fostă B) a săvârșit infracțiunea de violarea vieții private, prevăzută de art. 226 alin. (2) C.pen.

Față de cele expuse, în temeiul art. 51 alin. (6) C. proc. pen., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe inculpata A (fostă B) în favoarea Judecătoriei Constanța, instanță căreia i se va trimite dosarul.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe inculpata A (fostă B) în favoarea Judecătoriei Constanța, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 martie 2025.