Maintenance of pretrial detention: persistence of danger to public order and legality of preventive measures under Code of Criminal Procedure
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the defendant's appeal, upholding the Court of Appeal's decision to maintain pretrial detention and ordering the defendant to pay 80 RON in judicial costs, including 20 RON advanced for official defense. The case involved a challenge to the continuation of a pretrial detention measure initiated in 2001, where the defendant argued that the legal presumption in favor of trial in liberty had been violated. The appellate court had previously sustained the detention by verifying its legality and finding that the original grounds persisted. The supreme court ruled the appeal unfounded, determining that the defendant posed a concrete danger to public order and societal security, as confirmed by the lower instance's concurrent approval of a detention extension, thereby justifying the deviation from the general rule of liberty under Articles 160b and 3002 of the Code of Criminal Procedure.
Legislator headnote
AI generatedart. 160b alin. (3) C. proc. pen, art. 160b C. proc. pen; Maintenance of pretrial detention: persistence of danger to public order and legality of preventive measures under Code of Criminal Procedure: În raport cu cele arătate, Curtea va trebui să privească recursul de față, ca nefondat, și să-l respingă, ca atare, obligând pe recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, inclusiv la onorariul avocatului care a făcut apărarea din oficiu, onorariu ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Curtea de Apel București, secția I penală, prin încheierea din 27 mai 2005, în baza art. 3002, raportat la art. 160b alin. (3) C. proc. pen., a menținut starea de arest a inculpatului A.C., deținut în baza mandatului de arestare preventivă nr. 65 din 21 noiembrie 2001 emis de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.
S-a motivat că, verificându-se conform art. 160b C. proc. pen., legalitatea și temeinicia arestării preventive a apelantului inculpat, s-a constatat că temeiurile care au stat la baza arestării inițiale subzistă și se impune, în continuare, privarea de libertate a acestuia, lăsarea lui în libertate, prezentând pericol concret, pentru ordinea publică, creându-se, astfel, un sentiment de insecuritate, în rândul societății civile.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs, inculpatul A.C., susținând că în mod greșit este menținut, să se judece în stare de arestare preventivă, deși legea stabilește regula judecării în stare de libertate.
Recursul este nefondat.
Este adevărat că, de regulă, cei trimiși în judecată penală sunt lăsați să se judece în stare de libertate. Sunt, însă, și cazuri în care, lăsarea inculpatului în stare de libertate, creează un sentiment de insecuritate pentru cei din jur, periclitând ordinea publică, așa cum este situația în cazul inculpatului. În acest caz, din probele dosarului rezultă, așa cum, corect, a reținut, prima instanță, nu numai că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive subzistă, dar și că starea de arest a inculpatului se impune menținută în continuare, punerea inculpatului în libertate, prezentând pericol public concret, pentru ordinea publică. De altfel, existența acestui pericol a făcut ca prima instanță să admită la 13 iulie 2005, o nouă cerere de prelungire a măsurii arestării preventive.
În raport cu cele arătate, Curtea va trebui să privească recursul de față, ca nefondat, și să-l respingă, ca atare, obligând pe recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, inclusiv la onorariul avocatului care a făcut apărarea din oficiu, onorariu ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul A.C. împotriva încheierii din 27 mai 2005 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în dosarul nr. 1810/2005.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 80 lei noi (800.000 lei vechi), cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 20 lei noi (200.000 lei vechi), reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 27 iulie 2005.