Decizia nr. 3/2025 · Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Completurile de 5 judecători

Şedinţa publică din data de 21 ianuarie 2025

Asupra apelurilor de faţă, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

A. JUDECATA ÎN PRIMĂ INSTANŢĂ

I. Prin sentinţa nr. 369 din data de 17 iulie 2024, pronunţată în dosarul nr. x/2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia Penală, în temeiul art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 291 din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, a condamnat pe inculpatul A., la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la trafic de influenţă.

În temeiul art. 67 alin. (1) din C. pen., a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) din C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 65 alin. (1) din C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) din C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma totală de 56.820 RON, dobândită prin săvârşirea infracţiunii.

În baza art. 20 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 249 din C. pen., a dispus luarea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra bunurilor mobile aparţinând inculpatului A., în vederea executării măsurii de siguranţă a confiscării speciale şi pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare, în limita obligaţiei de plată, stabilite în prezenta cauză, de 108.820 RON, rezultată din însumarea valorii totale confiscate (suma de 56.820 RON obţinută din săvârşirea faptei) şi a cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul dosar (suma de 52.000 RON: 33.334 RON pentru faza de urmărire penală, 16.666 RON pentru faza de judecată şi 2000 pentru faza de cameră preliminară).

În baza art. 274 alin. (1) din C. proc. pen., a obligat pe inculpatul A. la plata sumei de 52.000 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat (33.334 RON pentru faza de urmărire penală, 16.666 RON pentru faza de judecată şi 2000 pentru faza de cameră preliminară).

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., a achitat pe inculpatul A. pentru infracţiunea de spălare a banilor prev. de art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019.

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., a achitat pe inculpata B. pentru infracţiunea de complicitate la spălare a banilor prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019.

A constatat că, prin încheierea din data de 13 decembrie 2023, pronunţată în prezenta cauză, definitivă prin decizia penală din data de 10.01.2024 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 judecători, în dosarul x/2023, a fost revocată măsura preventivă a controlului judiciar pe cauţiune luată faţă de inculpaţii A. şi B., prin ordonanţele nr. 705/P/2016 din data de 03.12.2020 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie.

A ridicat măsura asigurătorie a sechestrului instituită prin ordonanţele din data de 26 noiembrie 2021, emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, în dosarul de urmărire penală nr. 705/P/2016, asupra bunurilor mobile aparţinând inculpaţilor A. şi B. (11.210 euro, 4.235 USD, 258 de obiecte – bijuterii şi pietre cu o valoare totală estimată de 9.784.295 RON, astfel cum au fost enumerate în cuprinsul ordonanţei de instituire a măsurii asigurătorii – pag. 6-13, conform procesului-verbal de predare-primire nr. x din 26.11.2020 şi anexei la raportul tehnic de expertiză nr. x din 2.09.2021).

A ridicat măsura asigurătorie a sechestrului instituită prin ordonanţa din data de 25 ianuarie 2022, emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, în dosarul de urmărire penală nr. 705/P/2016, asupra bunurilor imobile aparţinând inculpatei B., cu excepţia imobilului compus din teren şi construcţie (casă de locuit - parter şi etaj), în suprafaţă construită la sol de 96,67 mp şi garaj în suprafaţă de 54,19 mp), situat în Bucureşti, str. x (fosta Parcela 6), sector 1.

A constatat că, prin decizia penală nr. 18 din 27 februarie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 judecători, în dosarul nr. x/2023, a fost admisă contestaţia formulată de inculpata B., s-a dispus ridicarea măsurii sechestrului asigurător instituit prin ordonanţa nr. 705/P/2016 din data de 25 ianuarie 2022, asupra imobilului compus din teren şi construcţie (casă de locuit - parter şi etaj), în suprafaţă construită la sol de 96,67 mp şi garaj în suprafaţă de 54,19 mp), situat în Bucureşti, str. x (fosta Parcela 6), sector 1.

A dispus restituirea cauţiunii, în cuantum de 200.000 euro, stabilită prin ordonanţa nr. 705/P/2016 din data de 03.12.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, consemnate de inculpata B. sub forma constituirii de garanţii reale imobiliare asupra imobilului situat în Bucureşti, Aleea x.

A dispus restituirea cauţiunii, în cuantum de 1.000.000 euro, stabilită prin ordonanţa nr. 705/P/2016 din data de 03.12.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, consemnate de către inculpata B., pentru inculpatul A., sub forma constituirii de garanţii reale imobiliare asupra imobilelor situate în Bucureşti, strada x nr. 18, respectiv Bucureşti, Calea x, ap. 1+146.

A constatat că, prin încheierea din data de 31 ianuarie 2024, pronunţată în prezenta cauză, a fost admisă cererea formulată de inculpata B. şi însuşită de inculpatul A., dispunându-se ridicarea ipotecii legale reprezentând garanţie reală imobiliară, instituită asupra imobilului situat în Bucureşti, str. x, valorificată în cadrul cauţiunii în cuantum de 1000000 euro, stabilită la momentul luării măsurii preventive a controlului judiciar, prin ordonanţa din 3.12.2020 emisă în dosarul nr. x/2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., a dispus ca onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu, în sumă de câte 942 RON, să rămână în sarcina statului.

Pentru a dispune astfel, instanţa de fond a reţinut că, prin rechizitoriul din data de 22 februarie 2022, emis în dosarul penal nr. x/2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie – secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor A., pentru săvârşirea, în concurs a real, a infracţiunilor de complicitate la trafic de influenţă prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 291 din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi spălare a banilor prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen. şi B., pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la spălare a banilor prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019.

Prin acelaşi rechizitoriu a fost trimis în judecată inculpatul C., pentru săvârşirea, în concurs real, a două infracţiuni de trafic de influenţă prevăzute de art. 291 din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

În actul de sesizare, în esenţă, s-a reţinut următoarea situaţie de fapt:

Infracţiunea de trafic de influenţă comisă în perioada septembrie 2016 – mai 2017 de inculpatul C. cu complicitatea inculpatului A..

Între societatea D. S.A., societate controlată de către denunţătorul E., şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti, în urma licitaţiei publice, a fost încheiat un acord cadru sub nr. x/29.12.2015, pentru o perioadă de 48 de luni, privind servicii de "Pază, protecţie şi intervenţie rapidă". Între cele două parţi au fost încheiate mai multe contracte de prestări servicii subsecvente care au acoperit perioada 29 decembrie 2015 – 30 septembrie 2016 după cum urmează: contract de prestări servicii subsecvent 1 înregistrat sub nr. x/29.12.2015, contract de prestări servicii subsecvent 2 înregistrat sub nr. x/29.01.2016, contract de prestări servicii subsecvent 3 înregistrat sub nr. x/29.02.2016, contract de prestări servicii subsecvent 4 înregistrat sub nr. x/30.06.2016 .

Conform declaraţiei denunţătorului E. (din data de 12.09.2016 – f. x), în data de 1 septembrie 2016, a fost sunat de inculpatul C., pe care martorul îl cunoştea de mai mult timp ca fiind patronul unei firme de pază. Acesta i-a spus martorului că ştie despre un contract pentru servicii de pază încheiat în Sectorul 1 al municipiului Bucureşti, afirmând că este naşul primarului de la acel moment al Primăriei sectorului 1, precizându-i martorului că "noi facem cărţile acolo, ştii că primarul este naşul, de aceea vorbeşti cu mine, iar cu mine trebuie să vorbeşti tot", dându-i astfel de înţeles că ar avea influenţă asupra acestuia. În acest context, inculpatul C. l-a întrebat pe denunţător dacă ar vrea să mai rămână în continuare să presteze servicii la D.G.A.S.P.C. Sector 1, însă, în schimb, trebuie să fie de acord să-i plătească 15% din banii încasaţi de societatea D. S.A. în baza contractului încheiat cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti.

Martorul E. i-a spus inculpatului C. că procentul pretins este mare şi, în consecinţă, inculpatul a propus un procent mai mic, de 10%. Martorul E. a refuzat să îi remită inculpatului C. procentul pretins de acesta, urmând să se mai gândească şi să se întâlnească ulterior pentru a discuta despre aceste aspecte.

După sesizarea organelor judiciare, martorul E. a fost autorizat să efectueze o serie de activităţi în calitate de colaborator .

De asemenea, ulterior, cu încuviinţarea judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalul Bucureşti, au avut loc mai multe întâlniri supravegheate de organele de urmărire penală între martorul E. (autorizat în calitate de colaborator) şi inculpatul C., precum şi între martorul E. şi martorii F. şi G., ambii din cadrul Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti, întâlniri care au confirmat aspectele sesizate de martorul denunţător.

În ansamblu, întâlnirile, supravegheate de organele de urmărire penală, dintre martorul colaborator E. şi inculpatul C. au relevat următoarele:

- în perioada septembrie 2016 – mai 2017, inculpatul C. a pretins de la martorul E. un comision de 10% din valoarea contractului pe care societatea acestuia, S.C. D. S.A., îl avea încheiat cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti, având ca obiect servicii de pază, în schimbul influenţei pe care inculpatul C. urma să o exercite asupra funcţionarilor responsabili din cadrul acestei direcţii, atât în mod direct, cât şi prin intermediul primarului Sectorului 1 Bucureşti de la acel moment, A., pentru a asigura buna desfăşurare a contractului, atât sub forma plăţii la timp a facturilor, cât şi sub forma actualizării tarifelor.

- în cadrul întâlnirilor, inculpatul C. a reiterat solicitările de comision, arătând că acţionează în numele primarului A.;

- în schimbul sumelor de bani solicitate, inculpatul C. a promis că atât el, cât şi primarul vor asigura buna derulare a contractelor de pază încheiate de societatea controlată de colaborator şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti;

- ca urmare a acestor solicitări din partea inculpatului C., martorul colaborator E. i-a remis acestuia, în mai multe rânduri, diferite sume de bani (în cuantum total de 105.000 RON), sume de bani provenite din fondurile DNA;

- inculpatul C., ca măsură de precauţie, i-a solicitat martorului E. să încheie un contract fictiv între societatea deţinută de martor şi societatea H. S.R.L., societate controlată de inculpat, care să aibă ca obiect prestarea de către cea din urmă societate a unor servicii de vidanjare, cu scopul de fi justificate contactele sau întâlnirile între cei doi; în urma încheierii acestui contract, a fost remisă inculpatului C., sub forma plăţii unor facturi fiscale emise de societatea H., suma de 8.640 RON cu titlu de preţ al traficării influenţei;

- pentru a-l asigura pe martor că vorbeşte în numele primarului, inculpatul C. l-a condus pe E. în două rânduri la biroul inculpatului A. din Primăria Sectorului 1, cu prilejul acestor întâlniri inculpatul A. indicându-l martorului pe inculpatul C. ca fiind persoana cu care trebuie să ţină legătura;

- întâlnirile martorului E. cu inculpatul A. au fost foarte scurte, acesta din urmă folosind un limbaj codificat; astfel, în întâlnirea din data de 19.09.2016, inculpatul A. i-a solicitat denunţătorului "să ţină" cu inculpatul C. în sensul să discute cu acesta din urmă condiţiile comisionului; ulterior, în cadrul întâlnirii din data de 07.02.2017, inculpatul A. i-a spus pe un ton imperativ: "Da ţi-am zis o dată, să ţii cu el.... să beţi cafelele", înţelegându-se că în continuare se referă la faptul că trebuie să continue colaborarea cu inculpatul C., în sensul de a-i remite sume de bani;

- în activitatea infracţională, inculpatul C. a fost sprijinit de inculpatul A., la acel moment primar al Sectorului 1, care i-a întărit martorului E., cu prilejul a două întâlniri în datele de 19 septembrie 2016 şi 7 februarie 2017, convingerea că inculpatul C. este trimisul său şi că trebuie să ţină legătura cu acesta pentru buna desfăşurare a contractului. În acest mod, inculpatul A. a confirmat caracterul real al influenţei inculpatului C.;

- în schimbul acestui ajutor, inculpatul A. a fost principalul beneficiar al sumelor primite de C..

În ceea ce priveşte contractul fictiv încheiat între S.C. D. S.A. şi S.C. H. S.R.L., având ca obiect prestări servicii de vidanjare, ulterior plăţii din data de 26.10.2016 a primei facturi emise, a mai fost efectuată încă o plată, în data de 27.01.2017, în valoare totală de 5.760 RON, aferentă a două facturi, emise în datele de 06.12.2016 - factura fiscală AQE x cu o valoare de 2.880 RON şi respectiv 21.12.2016 - x cu o valoare de 2.880 RON, potrivit extrasului de cont depus de martorul E. la dosarul cauzei şi înscrisului intitulat "Situaţia facturilor şi plăţilor pentru furnizorii externi H. SRL" .

Plata din data de 27.01.2017 a fost ultima efectuată de martorul E., deşi S.C. H. S.R.L., societate controlată de inculpatul C., a mai emis şi alte facturi, pentru neplata cărora societatea menţionată chiar a notificat, în data de 31.12.2017 S.C. D. S.A. .

Caracterul fictiv al contractului încheiat între S.C. D. S.A. şi S.C. H. S.R.L. a fost reiterat de martorul E. în declaraţia acestuia de martor din data de 11.05.2017:

Referitor la contractul-cadru nr. x/29.12.2012 încheiat între Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti şi S.C. D. S.A., ulterior contractului de prestări servicii subsecvent nr. 4, au mai fost încheiate contractele subsecvente nr. x aferente perioadei 01 octombrie 2016 – 30 iunie 2018, astfel cum rezultă din copiile de pe aceste contracte depuse de martorul E. la dosarul cauzei .

Procurorul de caz a concluzionat, în actul de sesizare, că, din ansamblul probelor rezultă, în mod evident, că, în perioada septembrie 2016 – mai 2017, inculpatul C. a fost sprijinit în activitatea infracţională de inculpatul A., la acel moment primar al Sectorului 1. Astfel, inculpatul C. a pretins, în mod repetat, de la martorul E. un comision de 10 % din valoarea contractului pe care societatea acestuia îl avea încheiat cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1, având ca obiect servicii de pază, în schimbul influenţei pe care inculpatul C. urma să o exercite asupra funcţionarilor responsabili din cadrul acestei direcţii, atât în mod direct, cât şi prin intermediul primarului Sectorului 1 Bucureşti de la acel moment, inculpatul A., pentru a asigura buna desfăşurare a contractului, atât sub forma plăţii la timp a facturilor, cât şi sub forma actualizării tarifelor.

În baza acestei pretinderi, inculpatul C. a primit de la martor, în mai multe rânduri, suma de 105.000 RON în numerar (20.000 RON în data de 21.09.2016, 35.000 RON în data de 03.11.2016, 25.000 RON în data de 27.12.2016 şi 25.000 RON în data de 07.02.2017), precum şi suma de 8.640 RON sub forma plăţii unor facturi fiscale fictive emise de societatea S.C. H. S.R.L. (2.880 RON în data de 26.10.2016 şi 5.760 RON în data de 27.01.2017) ce aparţine inculpatului C..

Astfel, în cadrul celor două întâlniri din datele de 19.09.2016, respectiv 07.02.2017, aranjate de inculpatul C., inculpatul A. i-a întărit martorului E. convingerea că inculpatul C. este trimisul său şi că trebuie să ţină legătura cu acesta pentru buna desfăşurare a contractului. În acest mod, inculpatul A. a confirmat caracterul real al influenţei inculpatului C..

În schimbul acestui ajutor, inculpatul A. a fost principalul beneficiar al sumelor primite de C., astfel cum rezultă din afirmaţiile repetate ale inculpatului C. făcute martorului E., în cadrul multiplelor întâlniri pe care cei doi le-au avut, coroborate cu elementele rezultate din analiza conturilor bancare ale inculpaţilor A. şi B. (fosta soţie a inculpatului A. cu care acesta a continuat să convieţuiască), precum şi cu aspectele prezentate la analiza infracţiunii de spălare a banilor, din care rezultă că cei doi inculpaţi au beneficiat de un standard de viaţă extrem de ridicat pe care veniturile legale obţinute de cei doi nu îl justificau, ceea ce denotă faptul că inculpatul A. a beneficiat de sume de bani semnificative care au o provenienţă infracţională.

Din ansamblul întâlnirilor supravegheate, a rezultat că inculpatul C., prin întregul său comportament, a încercat, în mod direct, să-şi exercite influenţa asupra factorilor de decizie din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti pentru o bună derulare a contractului încheiat între această instituţie şi societatea martorului denunţător, cu referire la actualizarea tarifelor, suplimentarea posturilor sau plata la timp a facturilor.

De asemenea, din ansamblul întâlnirilor supravegheate, a rezultat că şi inculpatul A. a încercat, în mod indirect, să-şi exercite influenţa asupra aceloraşi factori de decizie. Această concluzie rezultă din faptul că a acceptat să primească cererile martorului E. de actualizare a tarifelor sau de suplimentare a posturilor de pază, pe care, ulterior, le-a înmânat personal directorului Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti. Procedând astfel, inculpatul A. a urmărit să-i dea de înţeles directorului Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti că martorul E. are "protecţia" lui.

Cu privire la acest aspect, procurorul de caz a subliniat că, din probele rezultate din ansamblul întâlnirilor supravegheate, a rezultat că factorii de decizie din conducerea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti (F. – director şi G. – şef Serviciu Achiziţii Publice) aveau reprezentarea faptului că inculpatul C. este un apropiat al primarului A., că este trimisul acestuia, astfel că şi martorul E. era privit ca un "om" al primarului.

În opinia procurorului, faptul că cererile martorului E. nu au primit o rezolvare favorabilă, nu are relevanţă sub aspectul existenţei infracţiunii de trafic de influenţă, şi se poate explica prin existenţa unor constrângeri legale care nu au permis acest lucru factorilor de decizie.

II. Infracţiunea de trafic de influenţă comisă în perioada aprilie – iunie 2018 de inculpatul C..

În esenţă, în actul de sesizare, s-a arătat că inculpatul C. a pretins de la martorul E. un comision de aproximativ 10% din valoarea contractului încheiat între societatea acestuia, S.C. D. S.A., şi Complexul Multifuncţional Caraiman din Sectorul 1, în schimbul promisiunii inculpatului că îşi va exercita influenţa asupra funcţionarilor publici din cadrul acestei instituţii, atât în mod direct, cât şi indirect, prin intermediul primarului A. pentru a asigura câştigarea, încheierea şi buna desfăşurare a contractului menţionat.

Acest comision a fost disimulat sub forma plăţii unor sume de bani datorate în temeiul contractului de prestări servicii nr. x/07.05.2018 care, însă, a avut un caracter fictiv, astfel cum rezultă din probele mai sus expuse. În sprijinul tezei caracterului fictiv al contractului este şi faptul că inculpatul C. a procedat identic în situaţia comiterii celeilalte fapte de trafic de influenţă care face obiectul prezentei cauze.

Astfel, remiterea sumei de 5.000 de RON din data de 12.06.2018 de către martorul E. inculpatului C. a fost în schimbul promisiunii inculpatului că îşi va exercita influenţa reală asupra funcţionarilor publici din cadrul Complexului Multifuncţional Caraiman (mai exact asupra directoarei acestui complex - I.) şi nu cu titlu de plată datorată ca urmare a prestării concrete a unor servicii de vidanjare.

III. Infracţiunea de spălare a banilor comisă în perioada ianuarie 2008 – martie 2019 de inculpatul A. cu complicitatea inculpatei B..

În actul de sesizare, în esenţă, s-a arătat că infracţiunea de spălare a banilor, având ca autor pe inculpatul A., a fost săvârşită în perioada ianuarie 2008 – martie 2019, timp în care acesta a realizat venituri licite totale de 637.687 RON (reprezentând o medie de aproximativ o mie de euro pe lună), elementul material al infracţiunii constând în:

- depunerea de sume de bani în numerar prin intermediul fostei soţii, inculpata B., cu care gospodăreşte împreună şi are un copil minor şi al menajerei J., în conturi bancare deschise pe numele acestora – în total 3.255.465 RON şi 231.117 euro;

- achiziţionarea de bunuri imobile pe numele fostei soţii în sumă totală de 305.000 euro şi 470.000 RON, sume plătite de asemenea în numerar;

- acordarea unui împrumut, tot în numerar, către K. în cuantum de 920.000 de euro prin intermediul fostei soţii, B.;

- achiziţionarea, prin intermediul fostei soţii, inculpata B., de bijuterii, inclusiv diamante în valoare totală de 9.784.295 RON;

- restituirea, în perioada 2010-2012, pe parcursul unui an şi jumătate, în mai multe tranşe, în numerar, a sumei de 240.000 de RON împrumutată în data de 13.09.2010 de la martorul L., prin intermediul inculpatei B., în contul căreia a fost transferată suma împrumutată şi care a fost utilizată în data de 15.09.2010 pentru achiziţionarea, pe numele inculpatei B., a unui autoturism de lux marca x, în valoare de 59.494 euro;

toate aceste sume de bani având provenienţă infracţională.

În opinia procurorului de caz, prin interpunerea inculpatei B., fosta soţie a inculpatului, dar cu care acesta a continuat să convieţuiască (cu excepţia unei perioade în care inculpatul A. a fost căsătorit cu M.) şi cu care are un copil minor, şi a menajerei J., persoane care au acţionat ca proprietarii aparenţi ai sumelor de bani, inculpatul A. a urmărit să ascundă adevăratul proprietar al banilor, care, în realitate, îi aparţineau.

Totodată, prin depunerea sumelor de bani prin intermediul celor două persoane, care astfel le-au introdus în circuitul civil cu aparenţa că acestea le-ar aparţine, inculpatul A. a realizat şi o ascundere a adevăratei provenienţe a acestor sume de bani.

În acest sens, inculpatul A. a urmărit să evite crearea oricărei legături între sine şi sumele de bani în cauză, având în vedere că, în calitatea sa de angajat în aparatul administrativ al statului, avea obligaţia completării declaraţiilor de avere şi orice sumă care ar fi depăşit veniturile legale ar fi creat suspiciuni cu privire la provenienţa acesteia şi ar fi declanşat verificări.

Pe de altă parte, inculpatul A. dorea să beneficieze, împreună cu familia sa (alcătuită din fosta soţie, inculpata B., cu care a continuat să gospodărească şi copilul lor minor), de un standard ridicat de viaţă, pe care veniturile legal obţinute sub forma salariului nu îl puteau furniza.

În aceste condiţii, inculpatul A. a ales să ascundă (să disimuleze) originea sumelor pe care le-a obţinut din infracţiunile de corupţie săvârşite în perioada în care a ocupat funcţii publice prin interpunerea fostei soţii şi a menajerei, cu scopul ca, prin intermediul acestora, sumele să fie introduse în circuitul civil.

În această activitate, inculpatul A. a fost ajutat de fosta soţie, inculpata B. şi de menajera acestora J. (cu privire la aceasta din urmă însă nu a rezultat că ar fi acţionat cu forma de vinovăţie cerută de lege, în raport cu pregătirea sa şi cu informaţiile de care dispunea).

Banii astfel introduşi în circuitul civil au fost utilizaţi pentru a achita excursii în străinătate, articole vestimentare de lux atât din ţară, cât şi din străinătate, autoturisme, imobile, şcoli private, acordarea de împrumuturi, constituirea de depozite.

Infracţiunea de spălare a banilor rezultă din analiza coroborată a probelor care dovedesc comportamentul financiar al persoanelor implicate – inculpaţii A. şi B., martora J., rezultând că sume importante de bani care nu au provenienţă licită, fiind în consecinţă produse infracţionale, au fost introduse în circuitul civil prin ascunderea atât a proprietarului, cât şi a adevăratei provenienţe.

Astfel, în vederea verificării susţinerilor constante ale inculpatului C. în cadrul întâlnirilor supravegheate pe care acesta le-a avut cu martorul colaborator E., în sensul că destinatarul comisioanelor solicitate de inculpatul C. este în realitate inculpatul A. şi că inculpatul C. este doar cel care colectează şpăgile, a fost efectuată o analiză financiară comparativă între veniturile legale ale inculpatului A., ale inculpatei B. şi ale menajerei J. şi rulajele de cont ale acestora, rezultând o discrepanţă între venituri şi cheltuieli.

La efectuarea analizei financiare, au fost folosite date privind tranzacţiile financiare ale persoanelor în cauză pentru perioada 2000-2020 obţinute în temeiul actelor de autorizare emise în cauză (datele privind tranzacţiile financiare au fost obţinute în două etape: iniţial pentru perioada 01.07.2007 – 10.10.2018, ulterior pentru perioadele 2000-2007 şi 2018-2020), situaţia veniturilor acestora (declarate la ANAF şi/sau în declaraţiile de avere), precum şi alte înscrisuri relevante obţinute în cauză.

Analiza financiară a fost transpusă în mai multe procese-verbale încheiate de ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Compartimentul de investigaţii financiare în baza delegărilor procurorului, după cum urmează:

- proces-verbal din data de 12.08.2020 – vol. 1, fil. 145 – 184; această analiză a avut în vedere datele privind tranzacţiile financiare aferente perioadei 01.01.2007-10.10.2018;

- proces-verbal din data de 14.05.2021 – vol. 37, fil. 4-56; această analiză a avut în vedere, pe lângă datele privind tranzacţiile financiare efectuate în perioada 01.01.2007-10.10.2018, datele corespunzătoare aferente perioadelor 2000-2007 şi 2018-2020, care au fost obţinute ulterior;

- proces-verbal din data de 11.01.2022 – vol. 50, fil. 58-67.

Date privind inculpaţii A. şi B..

Inculpaţii A. şi B. s-au căsătorit în anul 1992 şi au divorţat în anul 1993, însă au continuat să convieţuiască şi să aibă relaţii asemănătoare celor dintre soţi, deşi inculpatul A. a fost căsătorit pentru o scurtă perioadă cu M. de care a divorţat în ianuarie 2016 (sentinţa civilă nr. 565/20.01.2016 a Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti – vol. 17, fil. 463-464). Astfel, potrivit hotărârii de divorţ, inculpatul A. s-a căsătorit cu M. în data de 29.09.2014, însă din cauza neînţelegerilor cei doi s-au despărţit în fapt după mai bine de 3 luni.

De asemenea, cei doi inculpaţi au împreună un copil minor, născut în anul 2006.

Din punerea în executare a măsurilor de supraveghere dispuse în cauză a rezultat faptul că cei doi inculpaţi au continuat să locuiască împreună, într-un imobil tip vilă situat pe strada x nr. 72E, imobil aflat de asemenea în proprietatea inculpatei B..

Totodată, din punerea în executare a măsurilor de supraveghere tehnică au rezultat probe că inculpaţii A. şi B., deşi divorţaţi, au o relaţie asemănătoare uneia ce rezultă din căsătorie şi deţin bunurile în devălmăşie.

Astfel, într-o convorbire din data de 04.02.2017, la ora 13:57:32, purtată între inculpatul A. şi un interlocutor care urma să se ocupe de deplasarea acestuia împreună cu inculpata B. şi fiica celor doi în vacanţă în mai multe ţări din America de Sud, inculpatul A. foloseşte termenul de "nevastă" cu referire la inculpata B. .

De asemenea, într-o altă convorbire purtată în data de 26.10.2020, inculpata B. i-a spus interlocutoarei că are o relaţie cu inculpatul A. veche de 30 de ani .

Totodată, în urma măsurilor de supraveghere efectuate în cauză au rezultat şi alte convorbiri telefonice între cei doi inculpaţi, purtate în perioada 01.11.2016 – 10.07.2017, din care rezultă că aceştia convieţuiesc şi au relaţii asemănătoare celor dintre soţi (proces-verbal de redare a unor convorbiri telefonice – vol. 50, fil. 69-103).

Aceeaşi concluzie poate fi fundamentată şi din situaţia Serviciilor turistice achiziţionate având ca beneficiari pe inculpaţii A. şi B. (Anexa 3 la procesul-verbal de investigaţii financiare din data de 14.05.2021 – vol. 37, fil. 48-53). Astfel, din această situaţie rezultă că în perioada 2015-2019 inculpaţii A. şi B. au achiziţionat, fie direct, fie prin intermediul unor terţe persoane, mai multe servicii turistice (bilete de avion, servicii de cazare, transfer şi alte activităţi) pentru toată familia (inclusiv pentru fiica acestora). O prezentare detaliată a acestor servicii este prezentată la pct. I.3.2 din procesul-verbal din data de 14.05.2021 de investigaţie financiară .

În ceea ce priveşte devălmăşia, aceasta rezultă, de exemplu, din faptul că inculpata B. foloseşte cardul inculpatului A. pentru cumpărături. Astfel, după ce la data de 03.02.2017, orele 13:12:44, A. primeşte un mesaj tip alerte-sms de la N. privind realizarea unei tranzacţii paypal în valoare de 3.334,76 RON, o sună patru minute mai târziu pe B. şi o întreabă dacă ea a efectuat această tranzacţie, răspunsul fiind afirmativ .

Din punerea în executare a măsurilor de supraveghere tehnică a mai rezultat şi un comportament atipic din punct de vedere financiar al inculpatei B.. Astfel, având activat serviciul O. – Notificări Push/Alerte SMS, s-a reuşit interceptarea mesajelor primite de inculpata B. de la bancă privind tranzacţiile pe cont în perioada de supraveghere. În acest mod a rezultat că B. foloseşte mai multe carduri, pe care le alimentează cu depuneri de numerar.

Pe de altă parte, din punerea în executare a măsurilor de supraveghere au rezultat elemente că inculpata B. nu a avut loc de muncă pentru lungi perioade de timp, aspect confirmat şi de verificările specialiştilor DNA în bazele de date informatizate ANAF – FISCNET modulul "venituri persoane fizice" din care rezultă că în perioada 2000 – 2018, deci pentru o perioadă de 18 ani, o singură dată au fost declarate venituri din salarii, respectiv suma de 16.328 RON în anul 2015 de la CET Griviţa S.R.L. .

Or, în condiţiile în care nu realizează venituri, inculpata B. depune diverse sume în numerar în conturile sale.

Totodată, din punerea în executare a măsurilor de supraveghere tehnică autorizate în cauză, a rezultat că inculpaţii A. şi B. au ca persoane de încredere pe soţii Q. (unchiul inculpatei B.) şi J., persoane care se ocupă de treburile gospodăreşti şi de fiica celor doi inculpaţi, în calitate de şofer şi menajeră, aspecte confirmate şi de aceştia cu prilejul audierii lor în calitate de martori (declaraţii de martor J. - vol. 27, fil. 275-279 şi respectiv Q. – vol. 27, fil. 280-285).

Având activat serviciul O. – Notificări Push/Alerte SMS, s-a reuşit interceptarea mesajelor primite de J. de la bancă privind tranzacţiile pe cont în perioadele de supraveghere .

În acest mod a rezultat că, în realitate, inculpatul A. împreună cu inculpata B., sunt cei care folosesc cardurile emise pe numele lui J..

La fel, în perioada 20-21 iunie 2017, timp în care inculpatul A. se afla la Bruxelles, însoţit de inculpata B., menajera J. (aflată în Bucureşti) era notificată de N. privind tranzacţii efectuate cu cardul său în Bruxelles .

În opinia procurorului de caz, toate aceste elemente demonstrează că inculpatul A., pentru a ascunde o parte din sumele de bani de care dispune, i-a depus în conturile unei persoane de încredere, respectiv în conturile deschise pe numele lui J., folosind cardurile eliberate de bancă pe numele acesteia.

Aceste activităţi au fost efectuate cu ştiinţa unui ofiţer bancar (R.), după cum rezultă dintr-una din convorbirile desfăşurate la data de 19.06.2017 între inculpata B., aflată la bancă, şi J., prin care prima îi solicită lui J. să îi comunice codul de securitate pe care urma să i-l trimită banca prin sms pentru accesarea contului deschis pe numele J. şi utilizat de inculpata B. .

Investigaţia financiară efectuată în cauză cu privire la inculpaţii A., B. şi martora J., aferentă perioadei 2000-2020, a conturat conduita S. a conturat T. financiară a fiecăreia dintre cele trei persoane, fundamentată pe analiza veniturilor şi a cheltuielilor.

Astfel, conform primei analize financiare efectuate în cauză (proces-verbal din data de 12.08.2020 – vol. 1, fil. 145-184), din analiza înscrisurilor puse la dispoziţia Compartimentului de investigaţii financiare au rezultat următoarele concluzii:

Inculpatul A.: nu deţine proprietăţi imobiliare; sursa principală, a creditărilor conturilor deţinute, o reprezintă veniturile din salarii, banii fiind cheltuiţi, în majoritate, pe plăţi la diferiţi comercianţi, inclusiv achiziţii de produse de lux; în perioada 2007-2012, cheltuielile aferente traiului zilnic (alimente, utilităţi, etc.) din conturile deţinute sunt sporadice însă, prin plaţi cu cardul, achiziţionează diverse produse de la magazine din categoria "lux"; pe lângă plăţile la comercianţi, în perioada 2015-2018, A. virează către B. (în contul x), prin mai multe transferuri, suma totală de 127.500 RON, unele operaţiuni având descrierea "plată pensie alimentară".

Inculpata B.: gestionează sume importante de bani, mult mai mari decât veniturile declarate; achiziţionează proprietăţi imobiliare prin plăţi în numerar din surse care nu sunt acoperite de veniturile înregistrate la ANAF; transferă fictiv, în patrimoniul unor persoane apropiate (inculpatul C. şi soţia acestuia U.), dreptul de proprietate asupra unor imobile la un preţ mult mai mare decât preţul iniţial de achiziţie şi ulterior le redobândeşte la un preţ cu mult inferior înstrăinării anterioare; ulterior transferului fictiv de proprietate, pentru o perioadă, beneficiază de unul din atributele dreptului de proprietate (fructus) prin încasarea chiriei plătită în baza unui contract în care sus-numita nu avea nicio calitate; are calitatea de împuternicit pe conturi aparţinând titularei J., conturi din care sunt achiziţionate produse de lux online/în afara ţării, anterior în aceste conturi fiind depuse sume în numerar; depune în numerar în conturile personale sume importante de bani, a căror provenienţă nu este acoperită de situaţia înregistrărilor ANAF; o parte dintre sumele depuse în anul 2008 este transferată ulterior (2009) unor rude şi altor persoane fizice (1.030.000 RON); acordă împrumuturi substanţiale unor persoane fizice; achiziţionează unităţi de fond, din conturile personale în RON şi în euro, pe care le vinde ulterior; este titulara a trei depozite, în sumă totală de 671.847,95 RON, constituite dintr-un cont în RON deschis la N., pornind de la un sold iniţial zero, în extrasul de cont neexistând alte informaţii cu privire la sursa banilor din care au fost constituite aceste depozite (contul înregistrează sold negativ după constituirea depozitelor, însă banca nu încasează dobânzi pentru aceste sume).

Martora J.: nu deţine proprietăţi imobiliare; conform situaţiei ANAF, veniturile totale înregistrate, în perioada 2007-2018, au fost de 86.602 RON, însemnând o medie anuală de 7.216 RON/an, majoritatea veniturilor provenind din salariul încasat de la V.; este titulara unor conturi bancare la N. prin care se derulează operaţiuni importante de depuneri în numerar; pe toate conturile deschise la N., inculpata B. având calitatea de împuternicit; principala sursă de creditare a acestor conturi a fost depunerea în numerar a sumelor de 835.206 RON şi 8.000 euro; o parte din sumele depuse în numerar au fost utilizate pentru achiziţia, în anul 2018, a unui autoturism x, la preţul total de 57.569 euro (plătiţi în RON, echivalent 271.927 RON); alte sume importante au fost utilizate pentru plăţi la comercianţi, în total 329.112,38 RON şi 8.000 euro, majoritatea fiind achiziţii de pe site-uri specializate în vânzarea de produse fashion sau plăţi cu cardul la magazine din străinătate, ce par fi specializate tot în fashion sau bijuterii; din contul personal sunt achiziţionate unităţi de fond care sunt vândute ulterior.

În actul de sesizare, s-a arătat că este evident că, în perioada ianuarie 2008 – martie 2019, inculpaţii A. şi B. au beneficiat de sume importante de bani în numerar pe care cei doi nu le pot justifica raportat la veniturile licite obţinute de aceştia care sunt mult inferioare, aceste sume de bani suplimentare având deci o provenienţă ilicită.

La reţinerea perioadei de comitere a fost avută în vedere pluralitatea de acte materiale specifice unei conduite de spălare de bani, acte materiale care au debutat în anul 2008 şi s-au încheiat în martie 2019, odată cu ultimele depuneri în numerar în contul inculpatei B.. Deşi investigaţia financiară a celor doi inculpaţi a fost realizată pentru perioada 2000-2020, doar în perioada ianuarie 2008 – martie 2019 au fost identificate acte materiale specifice disimulării sau ascunderii adevăratei provenienţe infracţionale a sumelor de bani.

Infracţiunea de spălare a banilor, reţinută în sarcina inculpaţilor A. şi B., a avut ca perioadă de săvârşire intervalul ianuarie 2008 – martie 2019, interval de timp în care s-a realizat o pluralitate de acte prin care a fost disimulată sau ascunsă provenienţa infracţională a sumelor de bani obţinute în mod ilicit de către inculpatul A..

S-a reţinut ca încadrare juridică forma simplă a infracţiunii, având în vedere că multitudinea de acte, ce au fost comise în baza unei hotărâri infracţionale unice, realizează variante alternative de săvârşire a elementului material al infracţiunii şi nu pot fi asimilate unor acte materiale distincte, de natură a atrage forma continuată a infracţiunii sau concursul de infracţiuni.

Din ansamblul probator administrat în cauză au rezultat şi alte împrejurări, care fără să fie reţinute ca acte materiale ale infracţiunii de spălare de bani, ce denotă faptul că în perioada analizată, respectiv 2008-2019, inculpaţii A. şi B. au beneficiat de resurse financiare importante sau cel puţin au avut o aşteptare rezonabilă că vor obţine asemenea resurse, care însă nu puteau fi justificate prin prisma veniturilor obţinute în mod legal de cei doi în aceeaşi perioadă:

- negocierile purtate de inculpata B. pentru încheierea unui contract de asociere în participaţiune cu S.C. W. S.A., cu un aport al inculpatei constând în suma de 640.000 de euro în numerar (acest act material a fost reţinut iniţial în acuzaţia adusă celor doi inculpaţi, însă prin ordonanţa de schimbare a încadrării juridice din data de 19.01.2022 a fost înlăturat din acuzaţie – vol. 51, fil. 1-62);

- efectuarea de demersuri din partea inculpatului A. de a achiziţiona acţiuni la clubul de fotbal X. prin intermediul inculpatei B. (acest act material a fost reţinut iniţial în acuzaţia adusă celor doi inculpaţi, însă prin ordonanţa de schimbare a încadrării juridice din data de 19.01.2022 a fost înlăturat din acuzaţie – vol. 51, fil. 1-62);

- încheierea de către inculpata B. a mai multor contracte fictive de împrumut, pentru justificarea unor sume de bani;

- achitarea de către inculpaţii A. şi B. a unor sume importante, majoritatea în numerar, pentru servicii turistice şi şcolarizarea fiicei minore a inculpaţilor;

- depunerea de către inculpatul A., prin intermediul unor terţe persoane, de sume în numerar în conturile aparţinând fostei soţii M..

Caracterizarea în drept reţinută în actul de sesizare.

Fapta inculpatului A. care, în datele de 19.09.2016 şi respectiv 07.02.2017, l-a ajutat pe inculpatul C. să pretindă de la martorul E. un comision de 10 % din valoarea contractului pe care societatea acestuia îl avea cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1, având ca obiect servicii pază, în schimbul influenţei pe care C. urma să o exercite asupra funcţionarilor responsabili din cadrul acestei Direcţii, influenţă pe care urma să o exercite atât în mod direct, cât şi prin intermediul primarului Sectorului 1 Bucureşti, A., pentru a asigura buna desfăşurare a contractului, atât sub forma plăţii la timp a facturilor, cât şi sub forma actualizării tarifelor, C. primind în baza acestei solicitări suma totală de 105.000 RON în numerar, precum şi suma de 8.640 RON sub forma plăţii unor facturi fiscale fictive emise de societatea H., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la trafic de influenţă prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 291 din C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Ajutorul acordat de inculpatul A. a constat în faptul că acesta, cu prilejul celor două întâlniri din datele de 19.09.2016 şi respectiv 07.02.2017 pe care le-a avut cu martorul E. în biroul inculpatului din cadrul Primăriei Sectorului 1, i-a întărit martorului E. convingerea că inculpatul C. este trimisul său şi că trebuie să ţină legătura cu acesta pentru buna desfăşurare a contractului. În acest mod, inculpatul A. a confirmat caracterul real al influenţei inculpatului C..

În schimbul acestui ajutor, inculpatul A. a fost principalul beneficiar al sumelor primite de inculpatul C. de la martorul E. cu titlu de preţ al traficării influenţei.

Fapta inculpatului A. care, în perioada ianuarie 2008 – martie 2019, timp în care acesta a realizat venituri licite totale de 637.687 RON (reprezentând o medie de aproximativ o mie de euro pe lună), prin ascunderea adevăratului proprietar şi a adevăratei provenienţe a sumelor de bani, a procedat la:

- depunerea de sume de bani în numerar prin intermediul fostei soţii, inculpata B., cu care conivieţuieşte şi cu care are un copil minor, şi al menajerei J., în conturi bancare deschise pe numele acestora – în total 3.255.465 RON şi 231.117 euro;

- achiziţionarea de bunuri imobile pe numele fostei soţii, inculpata B., în sumă totală de 305.000 euro şi 470.000 RON, sume plătite de asemenea în numerar;

- acordarea unui împrumut, tot în numerar, către K. în cuantum de 920.000 de euro prin intermediul fostei soţii, inculpata B.;

- achiziţionarea, prin intermediul fostei soţii, inculpata B., de bijuterii, inclusiv diamante în valoare de 9.784.295 RON;

- restituirea, în perioada 2010-2012, pe parcursul unui an şi jumătate, în mai multe tranşe, în numerar, a sumei de 240.000 de RON împrumutată în data de 13.09.2010 de la martorul L., prin intermediul inculpatei B., în contul căreia a fost transferată suma împrumutată şi care a fost utilizată în data de 15.09.2010 a pentru achiziţionarea, pe numele inculpatei B., a unui autoturism de lux marca x, în valoare de 59.494 euro;

toate aceste sume de bani având provenienţă infracţională, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare a banilor prevăzute de art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019.

Fapta inculpatei B. care, în perioada ianuarie 2008 – martie 2019, l-a ajutat pe inculpatul A. ca, prin ascunderea adevăratului proprietar şi a adevăratei provenienţe a sumelor de bani, să procedeze la:

- depunerea de sume de bani în numerar prin intermediul inculpatei, cei doi convieţuind şi având un copil minor, şi prin intermediul menajerei J., în conturi bancare deschise pe numele acestora – în total 3.255.465 RON şi 231.117 euro;

- achiziţionarea de bunuri imobile pe numele acesteia în sumă totală de 305.000 euro şi 470.000 RON, sume plătite de asemenea în numerar;

- acordarea unui împrumut, tot în numerar, către K. în cuantum de 920.000 de euro prin intermediul acesteia;

- achiziţionarea, prin intermediul acesteia, de bijuterii, inclusiv diamante în valoare de 9.784.295 RON;

- împrumutarea, în data de 13.09.2010, de la martorul L. a sumei de 240.000 de RON, prin intermediul inculpatei în contul căreia a fost transferată suma împrumutată, care în data de 15.09.2010 a fost utilizată pentru achiziţionarea, de asemenea pe numele acesteia, a unui autoturism de lux marca x, în valoare de 59.494 euro şi restituirea ulterioară, în perioada 2010-2012, pe parcursul unui an şi jumătate, în mai multe tranşe, în numerar, a sumei împrumutate;

toate aceste sume de bani având provenienţă infracţională, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la spălare a banilor prevăzute de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019.

Măsuri preventive

Prin ordonanţele din 03.12.2020 s-a dispus luarea măsurii controlului judiciar pe cauţiune cu un cuantum al cauţiunii de 1.000.000 de euro faţă de inculpatul A. şi măsura controlului judiciar pe cauţiune cu un cuantum al cauţiunii de 200.000 de euro faţă de inculpata B., fiind instituite şi obligaţii pe durata acestora. Măsurile preventive au fost prelungite succesiv în cursul urmăririi penale.

Măsuri asigurătorii

Prin ordonanţa din data de 26 noiembrie 2021, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra celor 258 de obiecte (bijuterii şi pietre) cu o valoare totală de 9.784.295 RON, aparţinând inculpaţilor A. şi B., ridicate cu prilejul percheziţiei domiciliare din data de 19.11.2020 de la locuinţa martorilor J. şi Q. situată în Bucureşti, str. x, sector 1 .

Prin ordonanţa din data de 26 noiembrie 2021, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra sumelor de bani în cuantum de 11.210 euro şi 4.235 USD, aparţinând inculpaţilor A. şi B., ridicate cu prilejul percheziţiei domiciliare din data de 19.11.2020 de la locuinţa martorilor J. şi Q. situată în Bucureşti, str. x. .

Prin ordonanţa din data de 25 ianuarie 2022, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra mai multor bunuri imobile aparţinând inculpatei B. .

B. Faza de cameră preliminară.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la data de 3 aprilie 2022, sub nr. x/2022/a1.

Prin încheierea nr. 258 din 21 iunie 2022, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia penală, a respins cererile şi excepţiile invocate de către inculpaţii A., C. şi B., iar în baza art. 346 alin. (2) din C. proc. pen., a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. x/2016 din 22 februarie 2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie privind pe inculpatul A., trimis în judecată pentru săvârşirea în concurs real, a infracţiunilor de complicitate la trafic de influenţă prevăzute de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 291 din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi spălare a banilor prevăzute de art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019; inculpatul C., trimis în judecată pentru săvârşirea în concurs real, a două infracţiuni de trafic de influenţă prevăzute de art. 291 din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen. şi inculpata B., trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la spălare a banilor prevăzute de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii privind pe inculpaţii A., C. şi B..

Prin încheierea nr. 10/C din 19 octombrie 2022, pronunţată de Completul de 2 judecători de cameră preliminară de la Înalta Curte, s-au respins, ca nefondate, contestaţiile formulate de contestatorii inculpaţi B., A. şi C. împotriva încheierii nr. 258 din data de 21 iunie 2022, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia penală, în dosarul nr. x/2022.

Inculpatul C., la termenul de judecată din data de 18 ianuarie 2023, asistat de apărător ales, a arătat că recunoaşte în totalitate faptele reţinute în actul de sesizare a instanţei, nu solicită administrarea de probe, solicită ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, probe pe care şi le-a însuşit şi le recunoaşte, solicitând, astfel, aplicarea dispoziţiilor art. 375 din C. proc. pen., cererea fiind admisă prin încheierea din 25 ianuarie 2023.

Prin încheierea din 15 februarie 2023 s-a disjuns cauza şi s-a format un nou dosar, sub nr. x/2023, pentru continuarea cercetării judecătoreşti privind pe inculpaţii A. şi B., trimişi în judecată prin rechizitoriul nr. x/2016, din data de 22 februarie 2022, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie.

Prin sentinţa nr. 251 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la data de 26 aprilie 2023, în dosarul nr. x/2022, definitivă prin decizia nr. 13 noiembrie 2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – completul de 5 judecători, s-au dispus următoarele:

În temeiul art. 291 din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul C., la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârşirea unei infracţiuni de trafic de influenţă.

În temeiul art. 67 alin. (1) din C. pen., s-a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii (dreptul de a fi administrator la o societate comercială) pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 65 alin. (1) din C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii (dreptul de a fi administrator la o societate comercială), pe durata executării pedepsei principale.

În temeiul art. 291 din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârşirea unei infracţiuni de trafic de influenta.

În temeiul art. 67 alin. (1) din C. pen., s-a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii (dreptul de a fi administrator la o societate comercială), pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 65 alin. (1) din C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii (dreptul de a fi administrator la o societate comercială), pe durata executării pedepsei principale.

S-a constatat că infracţiunile care fac obiectul prezentei cauze penale se află în concurs real cu infracţiunile pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului C. la pedeapsa rezultantă de 7 ani şi 10 luni închisoare, prin sentinţa penală nr. 807/13 mai 2019, a Tribunalului Bucureşti – secţia I penală, din dosarul nr. x/2015, definitivă prin decizia penală nr. 575/A din 13 mai 2022 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia I penală.

S-au descontopit şi au fost repuse în individualitatea lor pedepsele rezultante: principală de 7 ani şi 10 luni închisoare; complementară de 3 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) şi k) C. pen., şi accesorie în acelaşi conţinut, aplicate prin sentinţa penală nr. 807/13 mai 2019, a Tribunalului Bucureşti – secţia I penală, din dosarul nr. x/2015, definitivă prin decizia penală nr. 575/A din 13 mai 2022 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia I penală, în:

- pedeapsa principală de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 367 alin. (1) şi alin. (3) din C. pen.

- pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) şi k) din C. pen., pe durata de 3 ani;

- pedeapsa accesorie în acelaşi conţinut şi

- pedeapsa principală de 6 ani şi 6 luni închisoare, pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art. 48 din C. pen., raportat la art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din C. pen.

- pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) şi k) din C. pen., pe durata de 3 ani;

- pedeapsa accesorie în acelaşi conţinut.

- sporul de 1 an şi 4 luni închisoare.

În temeiul art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b), art. 40 alin. (1) din C. pen., au fost contopite pedepsele, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani şi 6 luni închisoare, la care se adaugă sporul obligatoriu 1/3 din restul pedepselor însumând 8 ani, respectiv 2 ani şi 8 luni, in final, inculpatul urmând a executa pedeapsa rezultantă de 9 ani şi 2 luni închisoare.

În temeiul art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen., a fost aplicată pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) şi k) C. pen., pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 45 alin. (5) C. pen. raportat la art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) şi k) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii (dreptul de a fi administrator la o societate comercială) şi dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, pe durata executării pedepsei principale.

În temeiul art. 40 alin. (3) din C. pen., s-a dedus din pedeapsa rezultantă perioada executată sub forma detenţiei, de la data de 13 mai 2022 la zi.

S-a dispus anularea mandatului de executare a pedepsei nr. 2794/2019 a Tribunalului Bucureşti – secţia I Penală, emis în baza sentinţei penale nr. 807/13 mai 2019, a Tribunalului Bucureşti – secţia I penală, din dosarul nr. x/2015, definitivă prin decizia penală nr. 575/A din 13 mai 2022 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia I penală şi emiterea unui nou mandat de executare.

S-a menţinut măsura de siguranţă a confiscării speciale pentru suma de 321.360,13 RON, dispusă prin decizia penală nr. 575/A din 13 mai 2022 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia I penală.

În baza art. 112 lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la inculpat suma totală de 59.320 RON, dobândită prin săvârşirea infracţiunilor.

S-a menţinut măsura asiguratorie a sechestrului, instituită prin ordonanţa din data de 20 iulie 2021, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, în dosarul de urmărire penală nr. 705/P/2016, asupra sumei de 150.000 RON aparţinând inculpatului C., menţinută prin ordonanţa din data de 3 ianuarie 2022, în limita obligaţiei de plată stabilite în prezenţa cauză de 104.655 RON.

S-a menţinut măsura asigurătorie dispusă prin decizia penală nr. 575/A din 13 mai 2022 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia I penală.

S-a constatat că, faţă de inculpatul C., prin încheierea din data de 22.03.2023, definitivă prin încheierea din data de 30.03.2013, pronunţată de Completul de 5 judecători Penal 2 - 2023 (dosar x/2023), s-a dispus restituirea cauţiunii în cuantum de 75.000 de euro.

În baza art. 275 din C. proc. pen., a fost obligat inculpatul C. la plata sumei de 45.335 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat (33.335 RON în faza de urmărire penală, 10.000 pentru faza de judecată şi 2000 pentru faza de cameră preliminară).

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 942 RON, a rămas în sarcina statului.

C. Cercetarea judecătorească.

Prin încheierea din data de 21 februarie 2023 au fost admise cererile de probatorii formulate de procuror, constând în audierea martorilor menţionaţi în citativul rechizitoriului nr. x, din data de 22 februarie 2022, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie şi a numitului C..

Au fost admise cererile de probatorii formulate de inculpatul A., constând în audierea martorilor menţionaţi în citativul rechizitoriului.

Au fost admise cererile de probatorii formulate de inculpata B., constând în audierea martorilor menţionaţi în citativul rechizitoriului şi a martorilor Y., Z. şi AA..

Prin încheierea din data de 10 mai 2023 au fost admise cererile de probatorii formulate de inculpatul A., constând în audierea martorilor BB., CC., DD. şi M. şi cele formulate de inculpata B., constând în audierea martorilor EE., FF., GG. şi HH..

Prin încheierea din 29 noiembrie 2023, Înalta Curte, după punerea în discuţia părţilor, în temeiul dispoziţiilor art. 383 alin. (3) şi alin. (4) din C. proc. pen., a constatat imposibilitatea administrării probei testimoniale cu martorul II., având în vedere faptul că a decedat, dând citire aspectelor relevante din cuprinsul celor două declaraţii date de către acesta, pe parcursul urmăririi penale, la datele de 19 noiembrie 2020, respectiv 15 iulie 2021. La acelaşi termen, inculpatul A., prin avocat ales, a precizat că renunţă la proba testimonială constând în audierea martorului JJ., întrucât aspectele ce urmărea să le probeze, au rezultat din alte mijloace de probă. După punerea în discuţie a cererii, Înalta Curte a luat act de renunţarea la proba testimonială cu martorul respectiv.

Prin încheierea din data de 12 decembrie 2023 a fost admisă cererea suplimentară privind administrarea probei cu înscrisuri formulată de inculpatul A. şi cea formulată de inculpata B., constând în înscrisuri şi planşe fotografice în susţinerea tezelor probatorii enunţate în cuprinsul încheierii.

În cauză au dat declaraţii inculpaţii B. şi A. şi martorii E., C., G., KK., F., L., LL., MM., I., K., Q., J., Z., Y., NN., OO., AA., EE., FF., GG., BB., CC., M., HH. şi DD..

Prin încheierea din data de 22 ianuarie 2024 au fost respinse cererile formulate de inculpatul A. şi însuşite de inculpata B., privind constatarea nulităţii absolute a încheierii nr. 258 pronunţate la data de 21.06.2022, în dosarul nr. x/2022, rămasă definitivă prin încheierea nr. 10 pronunţată la data de 19.10.2022, în dosarul nr. x/2022 5, precum şi a procedeelor probatorii şi a mijloacelor de probă strânse şi administrate prin participarea colaboratorului cu identitate reală.

D. Apărările inculpaţilor

Inculpatul A.

Pentru complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 291 din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000

Inculpatul a solicitat achitarea sa, în temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., coroborat, în principal, cu dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., iar în subsidiar, cu dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II -a din C. proc. pen.

În esenţă, inculpatul a susţinut că prezumţia de nevinovăţie nu a fost înlăturată, el fiind doar amic cu inculpatul C., neexistând nici măcar o probă indirectă din care să rezulte existenţa unei înţelegeri întrei cei doi inculpaţi cu privire la presupusa săvârşire a infracţiunii de trafic de influenţă.

A arătat că Ministerul Public s-a limitat exclusiv a susţine că inculpatul C. a fost sprijinit în activitatea infracţională de către inculpatul A., cu prilejul a două întâlniri avute cu martorul denunţător E., fără, însă, a proba cunoaşterea de către inculpatul A. a activităţii infracţionale a inculpatului C. şi dacă aşa-zisa "convingere creată martorului-denunţător", nu cumva, reprezenta exclusiv percepţia acestuia şi nimic mai mult.

Ministerul Public, în ceea ce priveşte cele două întâlniri supravegheate, nu a făcut altceva decât să scoată din context afirmaţiile inculpatului A. pentru a le da o conotaţie penală şi să-şi însuşească fără rezerve opinia martorului-denunţător, cu toate că celelalte probe administrate în cauză, atât în faza de judecată, cât şi în faza de urmărire penală, contrazic teza acuzării potrivit căreia inculpatul A. ar fi sprijinit activitatea infracţională a inculpatului C..

Ministerul Public a susţinut că adevăratul beneficiar al sumelor de bani remise de martorul denunţător este inculpatul A., însă această afirmaţie se bazează exclusiv pe susţinerile martorului denunţător, indus în eroare de inculpatul C., la dosar neexistând nicio probă care să susţină această teză.

În opinia inculpatului, probele administrate în cauză contrazic acuzaţiile Ministerului Public, după cum urmează:

Din declaraţia martorului denunţător E., din data de 08.03.2023, rezultă, fără echivoc, faptul că: martorul denunţător a fost cel care a insistat ca inculpatul C. să îl ducă la Primarul Sectorului 1, respectiv la inculpatul A.; inculpatul A. nu a pretins niciodată vreo sumă de bani de la martorul denunţător şi nici nu avea cunoştinţă de sumele de bani remise de martorul denunţător către inculpatul C.; inculpatul A. nu avea cunoştinţă de contractele de vidanjare încheiate de martorul denunţător cu inculpatul C.; promisiunile inculpatul C. nu s-au concretizat niciodată şi nici nu au fost dezbătute de faţă cu inculpatul A.; după ce martorul denunţător nu a mai remis sume de bani către inculpatul C., contractul încheiat cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti s-a derulat în mod normal şi nu a fost reziliat, acesta încetând prin ajungerea la termen; inculpatul C. l-a prezentat pe martorul denunţător inculpatului A. cu ocazia primei întâlniri supravegheate; inculpatul A. nu i-a comunicat niciodată martorului denunţător că inculpatul C. este naşul său sau că este persoana lui de încredere; inculpatul C. i-a propus martorului denunţător să îi subcontracteze o parte din contractul de pază încheiat cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti.

Din declaraţia inculpatul C., din data de 08.03.2023, rezultă, fără echivoc, faptul că: toate aspectele transmise de inculpatul C. către martorul denunţător reprezintă o invenţie a inculpatului C., pentru a-l determina pe acesta să îi remită sume de bani; inculpatul A. nu cunoştea că inculpatul C. a solicitat şi a primit vreo sumă de bani de la martorul denunţător; inculpatul A. nu a fost informat, în prealabil, despre cele două vizite ale inculpatul C. şi ale martorului denunţător; inculpatul C. s-a folosit de numele inculpatului A., fără ca acesta din urmă să cunoască sau să aprobe, în prealabil sau ulterior, această acţiune; între inculpatul C. şi inculpatul A. nu a existat vreo înţelegere prealabilă sau concomitentă privitoare la săvârşirea vreunei fapte de natură penală; inculpatul C. nu i-a remis niciodată vreo sumă de bani inculpatului A.; niciuna dintre promisiunile inculpatul C. nu s-au concretizat.

Din declaraţia martorului F. din data de 22.03.2023, rezultă, fără echivoc, faptul că: inculpatul A. nu a avut nicio discuţie cu acesta despre contractul de pază încheiat între Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti şi firma D.; inculpatul A. nu l-a prezentat pe inculpatul C. şi că martorul nu îl cunoştea pe acesta din urmă.

Din declaraţia martorei G., din data de 08.03.2023, rezultă, fără echivoc, faptul că: inculpatul A. nu a solicitat niciodată situaţia plăţilor şi a facturilor firmei D.; inculpatul A. nu a intervenit în niciun fel în derularea contractului dintre Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti şi D. sau în derularea oricărui alt contract, aspecte confirmate şi de alţi martori audiaţi din dosar, spre exemplu fără a se limita la martorul F., martora CC., martora BB. etc.

In concluzie, inculpatul a opinat că:

Acuzaţia Ministerului Public, referitoare la aşa-zisul sprijin acordat de inculpatul A. activităţii infracţionale a inculpatul C., cu ocazia celor două întâlniri supravegheate, se bazează exclusiv pe percepţia martorului denunţător, care a fost indus în eroare de inculpatul C., fără vreo implicare a inculpatul A. si fără ca acesta din urmă să cunoască activitatea infracţională a inculpatul C..

Lipsa existentei unei conivenţe infracţionale, între inculpatul C. si inculpatul A., rezultă nu doar din declaraţia celor doi inculpaţi, ci şi din întreg materialul rezultat în urma activităţilor de supraveghere tehnică. Astfel, deşi inculpatul A. şi inculpatul C. au fost supravegheaţi tehnic în permanentă, în perioada 2016-2018, în prezenta cauză, inculpatul A. fiind supravegheat tehnic si în alte dosare până la sfârşitul anului 2022, din ce cunoaşte apărarea, nu au rezultat probe care să conducă la concluzia că cei doi inculpaţi s-ar fi înţeles cu privire la comiterea vreunei fapte de natură penală, nu au rezultat probe care să conducă la concluzia că inculpatul C. ar fi discutat cu inculpatul A. despre situaţia contractului de pază de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti sau despre martorul denunţător, nu au rezultat probe care să conducă la concluzia că inculpatul C. ar fi discutat cu inculpatul A., anterior sau ulterior celor două întâlniri supravegheate, si nu au rezultat probe care să conducă la concluzia că inculpatul A. ar fi ştiut că inculpatul C. a pretins si a primit vreo sumă de bani de la martorul denunţător. Din probatoriul administrat în cauză nu a rezultat că inculpatul A. ar fi intervenit, vreodată, în derularea contractului de pază de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti şi nu a rezultat că ar fi încercat măcar să influenţeze vreun funcţionar public sau orice altă persoană să facă sau să nu facă ori să urgenteze ceva, în legătură cu acest contract.

Teza acuzării, în sensul că inculpatul A. ar fi fost adevăratul beneficiar al sumelor de bani, care se bazează exclusiv pe susţinerile martorului denunţător, este contrazisă de probatoriul administrat în cauză.

Infracţiunea de spălare a banilor prev. de art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019

Inculpatul a solicitat achitarea, în temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. coroborat cu dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen.

A arătat că raţionamentul Ministerului Public, în ceea ce priveşte infracţiunea de spălare a banilor, porneşte de la o premisă falsă şi nedovedită, respectiv că sumele de bani, cu care inculpata B. a efectuat diverse operaţiuni financiare, provin din presupuse infracţiuni de corupţie săvârşite de inculpatul A., infracţiuni nenumite, neidentificate, nesituate temporal, înţelegând să se folosească în susţinerea acestei acuzaţii de procese-verbale întocmite "pro causa" de specialişti din cadrul DNA, procese-verbale contrazise de Raportul de evaluare nr. x din data de 13.10.2023 emis de A.N.I. din care rezultă faptul că inculpatul A. nu a avut si nu are avere neiustificată, precum şi de celalalte probe administrate în cauză.

Inculpata B. a fost nevoită practic să-şi justifice averea, cu toate că potrivit dispoziţiilor art. 44 alin. (8) din Constituţia României, caracterul licit al dobândirii averii se prezumă.

Inculpatul A. şi inculpata B. au rămas în relaţii de prietenie pentru sănătatea fizică şi mentală a copilului minor pe care îl au împreună.

Probele administrate în cauză, atât în faza de urmărire penală, cât şi în faza de judecată, contrazic teza acuzării, în sensul că inculpata B. a efectuat diverse operaţiuni financiare cu bani proveniţi din presupuse infracţiuni de corupţie presupus săvârşite de inculpatul A., cele mai relevante fiind declaraţiile martorilor J., Q., EE., HH., GG., FF., M. din care rezultă că inculpata B. a comercializa diverse bunuri în China, a deţinut o societate comercială de transport cu tiruri producătoare de profit, a deţinut mai multe chioşcuri, la metrou, din care a obţinut sume de bani şi a moştenit de la tatăl ei o serie de bunuri valoroase.

În concluzie, inculpatul A. a susţinut că teza Ministerului Public, în sensul că inculpata B. a efectuat diverse operaţiuni financiare cu bani proveniţi din presupuse infracţiuni de corupţie presupus săvârşite de inculpatul A., se bazează pe simple supoziţii nesusţinute de materialul probator administrat în cauză.

Inculpata B. a solicitat, în principal, în temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., iar în subsidiar, în baza art. 16 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., achitarea sub aspectul săvârşirii complicităţii la infracţiunea de spălare a banilor prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019.

A arătat că actul de sesizare şi probatoriul administrat nu au demonstrat faptul că inculpatul A. a săvârşit această faptă în calitate de autor. Actul de sesizare nu a evidenţiat, în mod concret, vreo activitate infracţională sau vreo suspiciune cu privire la implicarea inculpatului A. într-o activitate infracţională producătoare de bani iliciţi, care să se fi întins pe o perioadă de peste 11 ani.

În opinia inculpatei, întreaga construcţie a acuzaţiei de spălare a banilor a plecat de la o presupunere, nedemonstrată, a reprezentanţilor Direcţiei Naţionale Anticoruptie că inculpatul A. ar fi obţinut aceşti bani din săvârşirea de infracţiuni, aspect care contrazice principiul prezumţiei de nevinovăţie garantat de art. 4 alin. (1) din C. proc. pen.

În actul de sesizare a instanţei, se expun aprecieri pur teoretice referitoare la posibilitatea condamnării sub aspectul săvârşirii infracţiunii de spălare a banilor, în lipsa identificării infracţiunii predicat. Nu s-a putut identifica o minimă dovadă referitoare la provenienţa din presupuse infracţiuni a sumelor de bani, ci s-au analizat, pe larg, doar tranzacţii financiare şi o presupusă discrepanţă între veniturile declarate fiscal şi valorile deţinute.

În cazul existenţei unei posibile discrepanţe între veniturile declarate şi valorile deţinute, legislaţia din România prevede pârghii care nu impun atragerea răspunderii penale, cum ar fi acela al evaluării persoanelor cu risc fiscal ridicat, aşa cum prevăd dispoziţiile Codul fiscal. Atragerea răspunderii penale poate opera, în astfel de situaţii, doar în cazul în care se demonstrează, dincolo de orice dubiu rezonabil, că sumele de bani au provenienţă infracţională, aspect nedovedit în prezenta cauză.

În cuprinsul actului de sesizare, nu a putut fi explicat raţionamentul în baza căruia a fost stabilit ca moment de debut al presupusei perioade infracţionale data de 01.01.2008, în condiţiile în care inculpatul A. a deţinut funcţii publice încă din anul 2000.

În cursul urmăririi penale, a fost analizat, ca presupusă perioadă infracţională intervalul 2000-2020, fără ca parchetul să poată explica de ce acuzaţia, cu care a fost sesizată instanţa, vizează perioada 2008-2019.

A reţine o situaţie de fapt precum cea expusă în rechizitoriu, respectiv că inculpatul A. ar fi săvârşit, în mod constant, fapte de corupţie, pe o perioadă anterioară anului 2008 până la sesizarea instanţei, ar echivala cu o recunoaştere a faptului că Direcţia Naţională Anticorupţie l-ar fi lăsat pe acesta să săvârşească infracţiuni pe o perioadă atât de îndelungată de timp.

Mai mult decât atât, acest lucru ar echivala şi cu faptul că inculpatul A. ar fi putut să săvârşească fapte de corupţie, inclusiv în perioada în care acesta a fost cercetat în prezenta cauză, fără ca Direcţia Naţională Anticorupţie să fi putut depista aceste aspecte, mai ales în condiţiile în care s-a aflat sub imperiul măsurilor de supraveghere tehnică.

Direcţia Naţională Anticorupţie a încercat să justifice descrierea infracţiunii de care este acuzată inculpata B., prin susţinerile inculpatului C. făcute în realizarea propriei rezoluţii infracţionale, susţineri contrazise de declaraţiile constante ale acestuia date în prezenta cauză.

Inculpatul C., atât în cursul urmăririi penale, în calitate de inculpat, cât şi în cursul cercetării judecătoreşti, în prezenta cauză, a negat realitatea susţinerilor pe care le-a făcut în faţa martorului E..

În actul de sesizare, nu s-a indicat vreun moment în care inculpatul A. i-ar fi remis, inculpatei B., sume consistente de bani presupus a fi fost obţinute din săvârşirea de infracţiuni de către acesta. Nu s-a arătat raţionamentul în baza căruia Direcţia Naţională Anticorupţie a tras concluzia că inculpatul A. este adevăratul proprietar, în fapt, al bunurilor şi al sumelor de bani ce aparţin inculpatei B..

Organul de urmărire penală a încercat să justifice remiterea sumelor de bani prin prisma unei presupuneri nedovedite, chiar contrazise de probatoriul administrat, respectiv a faptului că inculpata B. şi inculpatul A. au continuat să aibă relaţii asemănătoare celor dintre soţi.

Inculpata B. a susţinut că, în mod contrar celor reţinute în actul de sesizare, cei doi inculpaţi nici măcar nu au locuit împreună pe aproape toată durata perioadei presupus infracţionale.

Faptul că inculpata B. şi inculpatul A. nu mai formează un cuplu, a fost probat testimonial prin depoziţiile mai multor martori precum: PP. (declaraţia din data de 22.03.2023); J. (declaraţia din data de 06.04.2023); QQ. (declaraţia din data de 19.04.2023); Z. (declaraţia din data de 26.04.2023); OO. (declaraţia din data de 07.06.2023); GG. (declaraţia din data de 06.09.2023); FF. (declaraţia dîn data de 06.09.2023); M. (declaraţia din data de 18.10.2023).

Cu privire la teza parchetului referitoare la faptul că, în anii 2017-2018, inculpatul A. a fost localizat la imobilul din municipiul Bucureşti, şos. x, inculpata B. a precizat că a fost de acord ca acesta să revină la acest imobil, având în vedere faptul că fiica lor a crescut şi a devenit din ce în ce mai afectată de faptul că nu putea avea relaţii strânse cu ambii părinţi.

Fiecare dintre inculpaţii B. şi A. au avut propriile lor relaţii sentimentale, astfel cum rezultă din declaraţiile martorilor: QQ. (declaraţia din data de 19.04.2023; L. (declaraţia din data de 19.04.2023); CC. (declaraţia din data de 18.10.2023); Y. (declaraţia din data de 26.04.2023); RR. (declaraţia din data de 26.04.2023); NN. (declaraţia din data de 26.04.2023).

Inculpata B. a susţinut că a dovedit provenienţa licită a sumelor de bani, prin declaraţiile martorilor: Q., J. (declaraţiile din data de 06.04.2024); EE. (declaraţia din data de 06.09.2023); HH. (declaraţia din data de 18.10.2023); GG. (declaraţia din data de 06.09.2023).

Conform analizei conturilor bancare, inculpata B. a primit bani de la societatea SS. S.R.L., chiar dacă aceasta, din punct de vedere fiscal a avut pierderi,

Aşa cum rezultă şi din înscrisurile de la dosarul cauzei, la nivelul anilor 2003-2004, inculpata B. nu deţinea niciun cont bancar în RON, acesta fiind şi motivul pentru care banii au fost viraţi în contul inculpatului A. care i-a retras şi i-a dat în numerar, inculpatei.

Totalul sumelor virate prin intermediul viramentelor bancare de la SS. S.R.L. este în cuantum de 522.206,85 RON, echivalentul a peste 150.000 de dolari, la momentul respectiv, bani care au fost retraşi din bancă.

Din procesul-verbal de analiză a tranzacţiilor financiare ale inculpatei B., contul în euro x a fost creditat, anterior presupusei perioade infracţionale, cu suma de aproximativ 600.000 euro, bani care au fost retraşi sau lichidaţi, aspect care confirmă faptul că inculpata deţinea sume importante de bani lichizi, anterior perioadei infracţionale.

Contul în RON x a fost creditat în perioada 2005 - 2007 cu suma de 353.964 RON, respectiv peste 130.000 dolari, bani care au fost ridicaţi în numerar.

În anul 2014, conturile inculpatei au fost creditate cu suma de 400.000 RON de către societatea TT. S.R.L., suma de bani reprezentând contravaloarea unor obiecte de colecţie.

Aşa cum rezultă şi din istoricul tranzacţiilor financiar, în anul 2015, contul inculpatei a fost creditat cu suma de 55.000 euro, bani care au reprezentat preţul vânzării autoturismului marca x, achiziţionat de către tatăl său, care o sprijinea financiar, aspect confirmat şi de către martorul EE..

Inculpata B. obişnuia să lucreze cu bani lichizi, aşa cum rezultă şi din procesul-verbal de analiză a tranzacţiilor financiare, în anul 2010, din conturile în euro deschise la N., a retras în numerar suma de 800.000 euro.

Toate sumele de bani şi toate imobilele, dobândite de către inculpata B., sunt justificate.

Imobilul din strada x nr. 72E a fost achiziţionat, în anul 2003, pentru suma de 35.000 de dolari, plătit încă din anul 2001. În acest contract, a fost inclus şi inculpatul A.. la insistenţele acestuia, deşi banii îi aparţineau inculpatei B.. În anul 2011, când relaţiile dintre cei doi inculpaţi erau deteriorate semnificativ, inculpata B. a insistat să-i fie cedată partea inculpatului A. din imobil, pentru care nu a achitat nicio sumă de bani, acesta fiind şi motivul pentru care a fost încheiat contractul de vânzare din anul 2011.

Imobilele din strada x nr. 18 au fost achiziţionate de către inculpata B., în anii 2008 şi 2009, fiind proprietatea exclusivă a inculpatei.

Din analiza tranzacţiilor financiare efectuată de către DNA, rezultă că, anterior anului 2008, inculpata deţinea, în numerar, peste 750.000 euro, bani retraşi din bancă, pe lângă celelalte sume de bani pe care le deţinea în bani lichizi.

Preţurile trecute în actele încheiate cu C. şi U., cu privire la aceste apartamente, nu au fost niciodată plătite. În acel imobil, martorul DD. deţinea o boxă pe care nu dorea să i-o vândă inculpatei, scopul acelor tranzacţii fiind acela de a-i crea, martorului, impresia că familia Niţă deţine imobilele.

Aceste aspecte de fapt au fost confirmate testimonial, atât de către martorul C. (declaraţia din data de 08.03.2023), cât şi de către martorul DD., cu ocazia declaraţiei sale din data de 29 noiembrie 2023.

Apartamentul din Calea x 58-64 a fost achiziţionat în urma unei licitaţii publice, în cursul anului 2014. Inculpata B. a împrumutat acea sumă de 8.500 euro, depusă cu titlu de cauţiune, de la martora PP. pentru că nu a dorit să indisponibilizeze banii pe care îi avea la acel moment. Diferenţa de preţ a fost achitată cu bani lichizi pe care îi avea în numerar.

Imobilul din Bucureşti, Aleea x sect. 4 a fost achiziţionat în urma unei afaceri imobiliare propusă inculpatei de către U. care i-a spus faptul că a cumpărat acel teren suma de aproximativ 200.000 euro, propunându-i să-i vândă jumătate din dezvoltarea imobiliară, ce urma a fi dezvoltată cu suma de 200.000 euro.

Inculpata B. era dispusă să indisponibilizeze doar suma de 100.000 euro, propunându-i numitei U. să identifice o persoană care să-i împrumute inculpatei diferenţa de 100.000 euro, motiv pentru care contractul de împrumut a fost încheiat pentru suma de 920.000 RON.

Inculpatul C. a încercat să identifice o persoană care să-i împrumute inculpatei, suma de 100.000 de euro, găsindu-l pe martorul MM. llie, persoană care nu a fost de acord cu acordarea împrumutului, aspect confirmat şi de către martor cu ocazia depoziţiei acestuia din data de 22.03.2023.

Astfel, în condiţiile în care nu a putut fi identificată o persoană care să-i împrumute inculpatei suma de 100.000 euro, proiectul imobiliar nu a mai fost dezvoltat.

Pe de altă parte, având în vedere faptul că inculpata B. îi dăduse numitei U. suma de 470.000 de RON, inculpata a fost de acord să dobândească o cotă-parte de 34 din terenul situat în Aleea UU., fiind încheiat şi actul de dare în plată.

În realitate, inculpata B. a împrumutat-o pe U. doar cu suma de 470.000 RON.

Situaţia împrumutului acordat martorului K. în cuantum de 920.000 euro

Martorul K. i-a propus inculpatei B. să se asocieze cu el, în vederea tranzacţionării de drepturi litigioase, solicitându-i suma de 920.000 euro, urmând ca profiturile să fie împărţite.

Deşi această sumă i-a fost remisă în numerar lui K., ea a fost retrasă din bancă de către inculpată, aspect confirmat inclusiv de procesele-verbale de analiză a tranzacţiilor financiare.

Aşa cum a rezultat inclusiv din analiza tranzacţiilor financiare ale inculpatei, la data de 14.04.2010, inculpata a retras suma de 348.107 euro din primul cont deschis la N.. De asemenea, tot la data de 14.10.2010, a scos şi diferenţa de bani până la concurenţa sumei de 487.907 euro. Aşadar, o sumă în cuantum de peste 800.000 de euro din sumele de bani acordate lui K. a fost retrasă din bancă de către inculpată, în perioada aprilie- noiembrie 2010, diferenţa de bani fiind acoperită de împrumuturi de la apropiaţi.

Toate aceste aspecte au fost confirmate testimonial de către martorul K. cu ocazia depoziţiei acestuia din data de 06.04.2023.

Inculpata B. şi-a asumat riscul ca, în cazul în care martorul K. nu câştiga din activitatea privind cumpărarea de drepturi litigioase, să primească înapoi, după 2 ani, doar suma împrumutată, însă era foarte puţin probabil să nu câştige, pentru ca până atunci desfăşurase aceeaşi activitate şi avusese profit. Acesta a fost şi motivul pentru care întâi i-a remis sumele de bani şi, ulterior, a încheiat primul contract pentru suma de 500.000 de euro.

Ulterior, observând faptul că martorul nu-i restituia nici măcar banii pentru care a fost încheiat contractul, inculpata s-a adresat instanţei şi, în momentul în care a demarat procedura executării silite pentru suma de 500.000 euro, martorul a recunoscut şi diferenţa de bani, la momentul încheierii angajamentului de piaţă.

Referitor la situaţia bijuteriilor, de care a fost acuzată că le-ar fi achiziţionat din bani cu provenienţă ilicită, inculpata B. a arătat că actul de sesizare nu a putut fixa niciun moment temporal al dobândirii acestora, plecând de la o prezumţie, nedemonstrată, că aceasta ar fi fost dobândite în presupusa perioadă infracţională.

Probatoriul administrat în mod nemijlocit în faţa instanţei de judecată contrazice presupunerea organului de urmărire penală, relevante în acest sens fiind declaraţiile martorilor J. şi Q., din data de 06.04.2023, care au confirmat faptul că inculpata deţinea multe bijuterii, cu mult înainte de perioada presupus infracţională, marea majoritate a acestora fiindu-i remisă de către părinţii ei.

Din plansele foto şi din declaraţiile martorilor GG. (declaraţia din data de 06.09.2023), AA. (declaraţia din data de 06.09.2023), FF. (declaraţia din data de 06.09.2023) şi Z. (declaraţia din data de 16.04.2023), a rezultat că, în perioada sărbătorilor pascale din cursul anului 2015, domiciliul inculpatei a fost incendiat. Acesta a fost motivul pentru care bijuteriile şi înscrisurile inculpatei au ajuns în detenţia martorilor Q. si J..

Având în vedere faptul că inculpata nu era în ţară, la momentul la care a avut loc incendiul, bijuteriile au fost mutate pentru a evita riscul de a fi sustrase, conform declaraţiilor martorilor AA. (declaraţia din data de 06.09.2023), Z. (declaraţia din data de 26.04.2023), FF. (declaraţia din data de 06.09.2023) şi Q. (declaraţia din 06.04.2023).

Inculpata B. a mai precizat că tatăl ei a sprijinit-o, constant, cu sume importante de bani, ajutându-o să îşi deschidă diferite afaceri şi învăţând-o despre comerţul cu artă şi bijuterii, inculpata continuând să tranzacţioneze bijuterii, inclusiv în perioada presupus infracţională, mare parte a acestor bijuterii fiind modificate şi tranzacţionate, ulterior.

Privitor la situaţia depunerilor de bani în conturile sale bancare, inculpata B. a arătat că a fost demonstrat, inclusiv cu actele existente încă din cursul urmăririi penale, faptul că deţinea sume consistente de bani chiar din perioada anterioară celei reţinute în actul de sesizare. Inculpata obişnuia, atât în perioada anterioară anului 2008, cât şi după, să deţină sumele de bani în numerar, neavând încredere în bănci.

Din tranzacţiile financiare, rezultă că inculpata s-a ocupat, tot timpul, de tranzacţionarea bijuteriilor şi a obiectelor de artă, tranzacţii care, de obicei, se fac în numerar.

Faptul că inculpata a continuat să se ocupe de tranzacţionarea obiectelor de artă, rezultă şi din viramentele efectuate de societate TT. S.R.L., societate care se ocupă cu tranzacţionarea obiectelor de artă.

Inculpata a precizat că, ulterior decesului tătălui ei, a fost susţinută financiar de către martorul EE., din declaraţia căruia rezultă că, şi la acest moment, are de restituit, martorului, suma de 400.000 euro.

Chiar dacă societatea SS. S.R.L. a fost declarată, din punct de vedere fiscal, pe pierdere, inculpata a obţinut sume de bani consistente din aceste afaceri, întrucât creditările societăţii au fost suportate de către tatăl său şi de martorul EE., însă restituirile acestor împrumuturi i-au parvenit ei.

E. Analiza acuzaţiilor aduse inculpaţilor:

I. Complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 291 din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000

Analizând întreg materialul probator administrat în cauză, instanţa de fond a reţinut următoarea situaţie de fapt:

În urma participării la o licitaţie publică, între societatea D. S.A., societate al cărei acţionar este martorul E., şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti, a fost încheiat un acord cadru sub nr. x/29.12.2015, pentru o perioadă de 48 de luni, privind servicii de "Pază, protecţie şi intervenţie rapidă". Între firma D. S.A. şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti au fost încheiate mai multe contracte de prestări servicii subsecvente care au acoperit perioada 29 decembrie 2015 – 30 septembrie 2016 după cum urmează: contract de prestări servicii subsecvent 1 înregistrat sub nr. x/29.12.2015, contract de prestări servicii subsecvent 2 înregistrat sub nr. x/29.01.2016, contract de prestări servicii subsecvent 3 înregistrat sub nr. x/29.02.2016, contract de prestări servicii subsecvent 4 înregistrat sub nr. x/30.06.2016 .

În data de 01 septembrie 2016, martorul E. a fost sunat de către martorul C., pe care îl cunoştea de mai mult timp ca fiind patronul unei firme de pază. Martorul C. i-a spus că ştie despre un contract pentru servicii de pază încheiat de societatea martorului colaborator în Sectorul 1 al municipiului Bucureşti, afirmând că este naşul primarului de la acel moment al Primăriei sectorului 1, precizându-i martorului E. că el este persoana cu care trebuie să vorbească tot ceea ce ţine de contractele de pază.

În acest context, martorul C. l-a întrebat pe martorul E. dacă ar vrea să mai rămână în continuare să presteze servicii la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti, însă, în schimb, trebuie să fie de acord să-i plătească 15% din banii încasaţi de societatea D. S.A., în baza contractului încheiat cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti.

Deoarece martorul E. i-a spus martorului C. că procentul pretins este cam mare, acesta a propus un procent mai mic, de 10%, urmând ca martorul să se mai gândească şi să se întâlnească ulterior pentru a discuta despre aceste aspecte (declaraţia martorului E. dată în faza urmăririi penale la data de 12.09.2016 - vol. 20, fila x, menţinută în faţa Înaltei Curţi prin declaraţia dată la termenul din 8 martie 2023).

Martorul E. a fost autorizat să efectueze o serie de activităţi în calitate de colaborator .

Prin încheierile judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalul Bucureşti, au fost autorizate măsuri de supraveghere, descrise pe larg în încheierea din 22 ianuarie 2022.

Astfel, au avut loc mai multe întâlniri supravegheate de organele de urmărire penală între martorul E. (autorizat în calitate de colaborator) şi martorul C., la două dintre acestea participând şi inculpatul A., precum şi între martorul E. şi martorii F. şi G., ambii din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti.

1. La iniţiativa martorului C., la data de 15 septembrie 2016, într-o benzinărie situată în Bucureşti, pe str. x, a avut loc prima întâlnire supravegheată între acesta şi martorul E.. Din dialogul purtat, rezultă că martorul C. a manifestat o deosebită precauţie pentru a nu fi înregistrat, astfel cum s-a întâmplat într-o altă cauză penală, solicitându-i martorului E. să lase telefoanele în autoturism. Martorul C. a reiterat cuantumul comisionului de 10% din valoarea contractului încheiat de S.C. D. S.A. cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti. De asemenea, C. i-a spus martorului E. că, în schimbul comisionului, nu va avea probleme cu persoanele din conducerea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti, cărora trebuie să le spună că vine din parte lui VV., referindu-se la Primarul Sectorului 1, inculpatul A.. Totodată, martorul C. a menţionat că se ocupă de colectarea comisioanelor achitate primarului A., referindu-se la acesta folosind termenul omu’, aspect confirmat şi în declaraţia dată, în calitate de martor, în faţa instanţei de fond, la termenul din 8.03.2023. Astfel, la întrebarea adresată de către instanţă "În discuţiile purtate cu E., când făceaţi referire la apelativul "finu", "jupânu", "gagica", la cine vă refereaţi?", martorul C. a răspuns "Când foloseam cuvântul "finu" şi "jupânu" mă refeream la primarul A.. Nu îmi aduc aminte cu referire la cine am folosit apelativul "gagica". Probabil făceam referire la domnul A.".

Martorul C. a solicitat ca, o parte din comision, să îi fie dată în numerar şi cealaltă parte, sub forma unui contract fictiv de servicii încheiat între societatea sa, H. S.R.L. şi S.C. D. S.A., având rolul de a justifica remiterile de sume de bani.

2. Întâlnirea supravegheată din data de 19 septembrie 2016 a avut loc între martorul E. şi martorul C., la solicitarea acestuia din urmă, care i-a spus martorului colaborator că îl va duce la primarul Sectorului 1 Bucureşti, folosind apelativul "şefu". Imediat, martorul C. l-a condus pe martorul E. în incinta Primăriei Sector 1 Bucureşti (procesul-verbal, din data de 06.10.2016, de redare a discuţiilor ambientale purtate la data de 19.09.2016 – filele x; declaraţia martorului E. din data de 19.09.2016 – vol. 20, fila x, menţinută în faţa Înaltei Curţi, la termenul din 8.03.2023; declaraţia dată de C., în calitate de martor, în cursul cercetării judecătoreşti, la data de 8.03.2023).

După încheierea întâlnirii cu primarul, martorul C. şi martorul E. au mers într-un bar situat în apropierea Primăriei Sectorului 1, primul solicitând repetat remiterea comisionului aferent lunii august, cei doi stabilind să se întâlnească zilele următoare pentru remiterea comisionului respectiv.

Instanţa de fond a reţinut că scopul întâlnirii, intermediate de martorul C., dintre martorul E. şi inculpatul A., a fost acela de a-i întări convingerea martorului colaborator că primarul îl va ajuta în derularea contractului încheiat între societatea sa, D. S.A. şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti, în sensul că facturile vor fi plătite la timp şi se va majora valoarea contractului, fie prin majorarea numărului de posturi, fie sub forma actualizării tarifelor.

Întâlnirea cu inculpatul A. a reprezentat o garanţie pentru martorul E. că, în schimul sumelor de bani plătite cu titlul de comision, la solicitarea martorului C., primarul Sectorului 1 Bucureşti, îl va ajuta.

Dialogul purtat între martorul C. şi martorul E., înainte de a intra în biroul primarului, în cadrul căruia, C. i-a spus martorului colaborator, cuvintele pe care urma să i le adreseze primarul, dovedeşte faptul că, anterior vizitei martorului, inculpatul A. şi martorul C. au discutat despre martorul E. şi scopul vizitei sale, dar şi despre ceea ce urma să-i spună primarul, martorului colaborator.

Faptul că martorul C. era un apropiat al primarului A., rezultă şi din împrejurarea că primul era un cunoscut al angajaţilor primăriei, adresându-se secretarei primarului, într-un mod familiar, folosind prenumele, CC.. Acest aspect este confirmat şi de declaraţia martorului E. din faza urmăririi penale dată la 20.09.2016, declaraţie menţinută şi în faţa instanţei.

Întâlnirea dintre martorul E. şi inculpatul A. a avut efect, în sensul că martorul C., în discuţia purtată cu martorul colaborator, imediat după ce au ieşit din biroul primarului, i-a solicitat plata comisionului aferent lunii august, asigurându-l că societatea sa va fi ferită de controale, dacă va remite comisionul solicitat.

3. Întâlnirea supravegheată din data de 21 septembrie 2016 a avut loc într-o zonă apropiată de Colegiul National Gheorghe Şincai din Bucureşti, ocazie cu care, martorul E. i-a remis martorului C., în numerar, suma de 20.000 RON (procesul-verbal de redare a discuţiilor ambientale purtate la data de 21.09.2016 - vol. 4, fil. 38-56; declaraţia martorului E. din data de 23.09.2016 - vol. 20, fil. 25-30, menţinută în faţa Înaltei Curţi, la termenul din 8.03.2023; declaraţia dată de C., în calitate de martor, în cursul cercetării judecătoreşti, la data de 8.03.2023). Cei doi au discutat despre vizita pe care o primise martorul E., din partea lui WW. pentru încheierea contractului fictiv între D. S.A. şi S.C. H., precum şi despre cuantumul comisionului şi modalitatea de plată şi posibilitatea încheierii altor contracte cu instituţii publice din Sectorul 1 Bucureşti.

Ulterior, martorul C. l-a întrebat pe martorul E. unde sunt banii, iar acesta i-a spus că banii sunt în torpedou.

Conform imaginilor video, martorul C. a urcat în partea dreaptă-faţă a autoturismului cu care martorul colaborator a venit la întâlnire, a închis portiera, a luat plicul, cu suma de 20.000 de RON, aflat în torpedou, apoi a coborât şi a reluat dialogul.

Totodată, din discuţia purtată între martorul C. şi martorul E., rezultă caracterul fictiv al contractului încheiat între D. S.A. şi S.C. H..

În data de 03.10.2016, martorul E. a primit, pe email, de la WW., un proiect de contract cu S.C. H., pe care martorul l-a depus în copie la dosar .

4. Întâlnirea supravegheată din data de 10 octombrie 2016 dintre martorul C. şi martorul E. avut loc pe terasa unui restaurant din municipiul Bucureşti – Parcul Carol, sectorul 4 şi pe o stradă din apropiere (procesul-verbal de redare a întâlnirii din data de 10.10.2016 - vol. 4, fil. 57-79; declaraţia martorului E. din data de 04.11.2016 -vol. 20, fil. 35-42, menţinută în faţa Înaltei Curţi, la termenul din 8.03.2023; declaraţia dată de C., în calitate de martor, în cursul cercetării judecătoreşti, la data de 8.03.2023). Spre finalul întâlnirii, cei doi au semnat contractul pentru serviciile de vidanjare, pe care, anterior, martorul E. îl primise prin email de la WW..

Conform imaginilor video, martorul C. a semnat documente care i-au fost înmânate de către martorul E..

Contractul semnat între S.C. H. S.R.L. şi S.C. D. S.A. a fost depus, ulterior, în copie, de martorul colaborator la dosarul de urmărire penală .

Obiectul acestui contract de prestări servicii, căruia i-a fost atribuit nr. x/06.10.2016, îl reprezintă prestarea de către S.C. H. S.R.L. a unor "servicii de întreţinere/mentenanţă a reţelei de canalizare (vidanjare, desfundare, curăţare şi spălare canalizare)", pentru o durată de 12 luni, începând cu data semnării contractului, onorariul prestatorului fiind de 2400 RON/lună, fără TVA.

A fost încheiat un proces-verbal de recepţie a lucrărilor prestate, datat 14.10.2016, semnat doar de către prestator, respectiv de către reprezentatul S.C. H. S.R.L., lipsind semnătura beneficiarului, prin care se atesta executarea unor servicii de întreţinere/mentenanţă a reţelei de canalizare .

La data de 17.10.2016, S.C. H. S.R.L. a emis factura fiscală seria x nr. x, în valoare totală de 2880 RON (inclusiv TVA) ce a fost achitată de către S.C. D. S.A. la data de 26.10.2016 .

5. Întâlnirea supravegheată din data de 26.10.2016 dintre martorul E. şi G., şefa Departamentului Achiziţii din cadrul DGASPC Sector 1, a avut loc la sediul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti, cei doi discutând despre vizita martorului C. şi solicitările acestuia adresate DGASPC Sector 1, dar şi despre dialogul purtat între martoră şi inculpatul A., în legătură cu martorul C. (procesul-verbal, din data de 31.10.2016, de redare a întâlnirii din data de 26.10.2016 - vol. 4, fil. 80-92; declaraţia martorului E. din data de 04.11.2016 - vol. 20, fil. 35-42, menţinută în faţa Înaltei Curţi, la termenul din 8.03.2023; declaraţia de martorei G. din data de 09.11.2021 – vol. 48, fil. 284-293, menţinută în faţa Înaltei Curţi, la termenul din data de 8.03.2023).

În declaraţia din data de 04.11.2016, menţinută în faţa Înaltei Curţi, la termenul din 8.03.2023, martorul E. a arătat că, în urma unor mesaje primite, în data de 24 octombrie 2016, s-a deplasat, urgent, la DGASPC Sectorul 1 Bucureşti la Departamentul Achiziţii, unde a luat legătura cu martora G., care i-a relatat că "a fost vizitată de C., care i-a propus să mărească tariful pentru serviciile de pază, efectuate de către firma mea, şi alte afaceri propuse de către acesta. Mi-a spus că a fost la primarul A. şi i-a spus de faptul că C. a vizitat-o şi despre solicitările acestuia, G. precizându-i primarului că nu va da curs acestor solicitări."

În declaraţia dată în cursul cercetării judecătoreşti, la termenul din 8.03.2023, martorul E. a arătat că "în discuţiile purtate cu doamna G. am vorbit despre inculpatul A., în sensul că mi-a zis că a fost chemată la primărie, de către domnul primar, legat de contractul de pază şi că a fost vizitată chiar de C., în birou, care i-a pretins sau înmânat justificările, să zic aşa, că trebuie să majoreze acest contract. I-a pretins, în sensul că i-a solicitat să accepte majorarea numărului de posturi, solicitările făcut de D. S.A..

Doamna G. mi-a zis ceva ce a discutat cu domnul primar, dar nu îmi aduc exact aminte. Mi-aduc aminte că doamna G. mi-a zis că primarul A. i-a arătat cartea mea de vizită. Cartea mea de vizită i-am înmânat-o primarului la prima întâlnire (...)".

Dialogul purtat între martora G. şi martorul E., dovedeşte faptul că inculpatul A. l-a recomandat, martorei, pe martorul C., ca fiind o cunoştinţă de-a lui, care urma să o viziteze la birou, în legătură cu serviciile prestate la Sectorul 1, vizită ce a avut loc în ziua următoare.

Martora G., în declaraţia din data de 09.11.2021, menţinută în faţa Înaltei Curţi, la termenul din 8.03.2023, a confirmat că înainte să fie vizitată de martorul C. a fost sunată de inculpatulA Daniel.

6. Întâlnirea supravegheată din data de 01.11.2016, dintre martorul E. şi martora G., a avut loc la sediul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti, cei doi având un dialog despre purtarea unor discuţii dintre martoră şi martorul C., referitoare la încheierea unui contract de prestări servicii de vidanjare. Martora a confirmat faptul că, înainte de vizita martorului C. la biroul său, a fost sunată de inculpatul A. pentru a o anunţa că va veni o cunoştinţă de-a lui (procesul-verbal, din data de 7.11.2016, de redare a întâlnirii supravegheate din data de 01.11.2016 - vol. 4, fil. 115-124; declaraţia martorului E. din data de 04.11.2016 –vol. 20, fil. 41, menţinută în faţa Înaltei Curţi, la termenul din 8.03.2023; declaraţia de martorei G. din data de 09.11.2021 – vol. 48, fil. 284-293, menţinută în faţa Înaltei Curţi, la termenul din 8.03.2023).

Cu privire la această întâlnire, în declaraţia din data de 04.11.2016, menţinută în faţa instanţei de fond, la termenul din 8.03.2023, martorul E. a declarat că "în data de 01.11.2016, am mers la DGASPC, unde m-am întâlnit cu doamna G.. Aceasta mi-a povestit din nou despre întâlnirile cu Niţă şi chiar mi-a arătat un bilet pe care erau trecute numele firmei lui Niţă, respectiv S.C. H. S.R.L., un număr de telefon şi suma de 30.000 de RON." Doamna G. mi-a spus că C. i-a solicitat acesteia să încheie, între DGASPC şi firma sa, un contract prin atribuire directă pentru servicii de vidanjare, servicii care, oricum, nu erau necesare DGASPC sector 1 Bucureşti, contract fictiv, prin care urmărea "să scoată doar nişte bani", iar ea l-a refuzat categoric.".

Martora G., în declaraţia din data de de 09.11.2021, menţinută în faţa instanţei de fond, la termenul din 8.03.2023, la întrebarea ofiţerului de poliţie judiciară "În legătură cu domnul C., pentru a-l primi, v-a mai sunat vreo altă persoană, în afară de domnul A., aşa cum aţi relatat dumneavoastră?", a răspuns "Nu, nu m-a mai sunat nimeni. Aşa cum v-am spus, m-a sunat doar domnul primar A., să mă întrebe dacă sunt la birou şi dacă îl pot primi pe domnul C.".

7. Întâlnirea supravegheată din data de 27 octombrie 2016, din restaurantul XX. din Bucureşti, a avut loc între martorul C. şi martorul E., C. reproşându-i martorului colaborator că nu i-a plătit un comision corespunzător, deşi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti a mărit tarifele pentru societatea martorului. Totodată, martorul C. l-a sfătuit pe martorul E. cum să acţioneze pentru a-i fi mărite pe viitor tarifele şi numărul de posturi aferente contractului de prestări servicii de pază la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti. În acest sens, i-a sugerat martorului colaborator, să-i spună doamnei G. ca el l-a trimis să solicite majorarea tarifelor şi a posturilor de pază (procesul-verbal, din data de 31.10.2016, de redare a întâlnirii din data de 27.10.2016 - vol. 4, fil. 93-114; declaraţia martorului E. din data de 04.11.2016 - vol. 20, fil. 35-42, menţinută în faţa Înaltei Curţi, la termenul din 8.03.2023; declaraţia dată de C., în calitate de martor, în cursul cercetării judecătoreşti, la data de 8.03.2023).

Martorul E., în declaraţia din data de 04.11.2016, menţinută în faţa instanţei, la termenul din 8.03.2023, a relatat următoarele: "(...) la data de 27 octombrie 2016, m-am întâlnit cu C., în incinta restaurantului din XX. din Bucureşti. Acesta mi-a spus că a fost şi a discutat "cu doamna", eu înţelegând că a fost şi a discutat cu doamna G., despre mărirea numărului de posturi de pază din cele 24 de centre în care firma D. S.A. prestează servicii. Mi-a spus să merg la toate punctele de pază, să discut cu şefii de centre şi să-mi facă ei o adresă din care ar rezulta necesitatea suplimentării numărului de posturi de pază şi că mi s-a mărit tariful pentru serviciile prestate. (...)

L-am întrebat pe C. unde să mă duc cu solicitările pentru majorarea numărului de posturi, iar el mi-a spus să merg la el şi să discut totul cu el.

În timp ce eram la masă, acesta a scos din buzunarul de la piept o coală de hârtie, format A4, pe care erau scrise cu pixul mai multe cifre şi acronime. Acesta a luat, la un moment dat, telefonul, şi a început să calculeze procente din sume. Eu am văzut când a tastat pe calculatorul telefonul 980.000x20%, iar după aceea mi-a făcut şi alte calcule, nereuşind să văd în totalitate sumele tastate".

Ultimul aspect din declaraţia martorului se coroborează cu poza nr. 4 din planşa foto ataşată procesului-verbal de redare a discuţiilor ambientale purtate la data de 27.10.2016, în care se observă coala de hârtie, fără a se putea distinge însemnările .

În cadrul acestei întâlniri, martorul C. i-a garantat, din nou, martorului E., că, în schimbul comisionului, el a vorbit cu persoanele ce fac parte din conducerea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti, pentru ca societatea martorului să primească mai mulţi bani, fie prin majorarea tarifelor, fie prin mărirea numărului posturilor de pază.

8. Întâlnirea supravegheată din data de 03 noiembrie 2016, dintre martorul E. şi martorul C., a avut loc în parcarea YY. din Sectorul 1, ocazie cu care, ca urmare a pretinderilor lui C., martorul colaborator i-a remis acestuia suma de 35.000 RON. Totodată, cei doi au discutat despre majorarea tarifelor pe care societatea martorului denunţător urma să le primească de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti, martorul C. asigurându-l pe martorul E. că va avea sprijinul său (procesul-verbal, din data de 17 noiembrie 2016, de redare a întâlnirii din 03.11.2016 - vol. 4, fil. 125-146; declaraţia martorului E. din data de 04.11.2016 - vol. 20, fil. 41-42, menţinută în faţa Înaltei Curţi, la termenul din 8.03.2023; declaraţia dată de C., în calitate de martor, în cursul cercetării judecătoreşti, la data de 8.03.2023).

În cadrul acestei întâlniri, conform imaginilor video, martorul C. a deschis torpedo-ul autoturismului martorului E. de unde a luat o sumă de bani, compusă din bancnote în cupiură de 200 (două sute) RON şi a introdus-o în buzunarul stâng, de la piept, al hainei.

În declaraţia din data de 04.11.2016, menţinută în faţa instanţei de fond la termenul din 8.03.2023, martorul E. a arătat următoarele: "În ziua de 03.11.2016, în jurul orelor 12:00-12:30, m-am întâlnit cu C., în faţa YY. din Bucureşti, loc indicat de către acesta. M-am întâlnit cu el în apropierea autoturismului meu, ocazie cu care i-am spus că i-am adus 35.000 de RON şi i-am amintit faptul că anterior îi dădusem 20.000 de RON, el a aprobat şi mi-a spus că suntem "la zi". (...) Apoi, C. s-a urcat la mine în maşină (...) În autovehicul, m-a întrebat unde sunt banii, iar eu i-am arătat că sunt în torpedoul maşinii, unde îi lăsasem. C. a deschis torpedoul, a scotocit prin el, a luat suma de 35.000 de RON, compusă din 175 de bancnote în cupiură de 200 de RON, şi mi-a solicitat un elastic pentru a-i strânge, după care i-a băgat într-unul din buzunarele interioare de la haina cu care era îmbrăcat.

În timpul deplasării, m-a întrebat, în şoaptă, dacă i-am dat 35.000 de RON, iar eu i-am răspuns afirmativ.

În discuţia purtată în maşină, acesta mi-a confirmat că primarul A şi-a găsit oameni pentru toate posturile şi că lucrurile merg bine, în direcţia dorită de el."

9. Întâlnirea supravegheată din data de 08 decembrie 2016, dintre martorul C. şi martorul E., a avut loc în incinta restaurantului ZZ. situat în Bucureşti, în apropierea Camerei de Comerţ Bucureşti, din sectorul 3, în cadrul căreia cei doi au vorbit, printre altele, despre comisionul aferent lunii octombrie 2016, C. folosind cuvântul "împrumut". Martorul C., când a precizat beneficiarii "împrumutului", a folosit pronumele personal "noi", referindu-se şi la primarul A., asigurându-l pe martorul colaborator că persoanele interesate cunosc faptul că are sprijinul primarului, folosind cuvântul omu’ (procesul-verbal, din data de 19 ianuarie 2017, de redare a întâlnirii din 08.12.2016 - vol. 4, fil. 147-164; declaraţia martorului E. din data de 08.12.2016 - vol. 20 fil. 47-50, menţinută în faţa Înaltei Curţi, la termenul din 8.03.2023; declaraţia dată de C., în calitate de martor, în cursul cercetării judecătoreşti, la data de 8.03.2023).

Martorul E. i-a spus martorului C. că se zvoneşte că nu mai este în graţiile primarului A., întrebându-l dacă este adevărat. Martorul C. i-a răspuns că este vorba despre o stratagemă pusă la cale de el şi inculpatul A., întrucât atât acesta din urmă, cât şi primarul de la sectorul 4 sunt supravegheaţi, deoarece se doreşte arestarea a doi primari AAA., înainte de alegerile ce urmau să aibă loc pe 11 decembrie 2016 şi, în consecinţă, s-a înţeles cu inculpatul A. să nu se mai vadă şi să pretindă că sunt certaţi, ca măsură de precauţie.

Faptul că a existat o înţelegere între martorul C. şi inculpatul A., de a da impresia că sunt certaţi, rezultă şi din două convorbiri telefonice purtate între cei doi, interceptate în temeiul autorizaţiilor încuviinţate, în cauză, de judecătorul de drepturi şi libertăţi.

Din dialogul purtat între martorul C. şi martorul E., la întâlnirea din data de 8.12.2016, precum şi din convorbirile telefonice dintre martorul C. şi inculpatul A., în zilele de 8.03.2017, respectiv 3.05.2017, rezultă că cei doi au convenit să creeze aparenţa încetării prieteniei lor, pentru ca inculpatul A. să fie ferit de orice suspiciune legată de participarea sa, alături de C., la comiterea infracţiunii de trafic de influenţă, având informaţii că este supravegheat de către organele judiciare. Semnificativ este faptul că, în data de 3.05.2017, martorul C. a folosit un post telefonic utilizat de BBB., pentru a vorbi cu inculpatul A., în scopul de a evita interceptarea convorbirilor de la posturile telefonice utilizate, de obicei, de către cei doi inculpaţi. Totodată, inculpatul A. l-a sfătuit pe martorul C., în ce moment al zilei să vină la primărie "pe lumină", "când e multă lume, că nu ştiu unde te duci!", pentru a nu atrage atenţia altor persoane asupra întâlnirii dintre ei, şi, implicit, pentru a nu exista martori care să declare despre întâlnirea respectivă.

10. Întâlnirea supravegheată din data de 20 decembrie 2016 dintre martorul E. şi martorul C., a avut loc la sediul Complexului Multifuncţional Caraiman din Sectorul 1, iar la sfârşitul întâlnirii, după ce au părăsit complexul, C. i-a reamintit martorului colaborator că trebuie să îi remită comisionul aferent lunilor octombrie, noiembrie şi decembrie (procesul-verbal, din data de 25.01.2017, de redare a dialogului din data de 20.12.2016 - vol. 4, fil. 180-192; declaraţia martorului E. din data de 01.02.2017 – vol. 20, fil. 51-55, menţinută în faţa instanţei de fond la termenul din 8.03.2023; declaraţia dată de C., în calitate de martor, în cursul cercetării judecătoreşti, la data de 8.03.2023).

11. Întâlnirea supravegheată din data de 27 decembrie 2016 dintre martorul C. şi martorul E., a fost momentul în care martorul colaborator i-a reproşat lui C. că, deşi a remis toate comisioanele cerute de acesta, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti nu i-a decontat facturile la timp, nu i-a actualizat tarifele, nu i-a mărit posturile de pază. Martorul E. a solicitat o nouă confirmare din partea primarului A. cu privire la faptul că martorul C. este trimisul său.

La sfârşitul întâlnirii, martorul E. i-a remis martorului C. suma de 25.000 RON, sumă luată de acesta din torpedoul autoturismului martorului colaborator, ca parte a comisionului de 10% pretins, anterior (procesul-verbal, din data de 27.12.2016, de redare a întâlnirii - vol. 5, fil. 241-253; declaraţia martorului E. din data de 01.02.2017 - vol. 20, fil. 54, menţinută în faţa instanţei de fond la termenul din 8.03.2023; declaraţia dată de C., în calitate de martor, în cursul cercetării judecătoreşti, la data de 8.03.2023).

12. Întâlnirea supravegheată din data de 31 ianuarie 2017 dintre martroul C. şi martorul E. a avut loc în incinta restaurantului CCC. din Sectorul 1, C. solicitându-i martorului colaborator comisionul aferent lunilor noiembrie şi decembrie 2016, asigurându-l că îl va duce la primarul A. pentru o nouă confirmare. Martorul C. i-a spus martorului E. să depună cereri pentru mărirea posturilor de pază la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti şi Complexul Multifuncţional Caraiman, iar copiile vor fi date inculpatului A., atunci când vor merge împreună la acesta (procesul-verbal, din data de 07.02.2017, de redare a întâlnirii din 31.01.2017 - vol. 4, fil. 226-240, declaraţia martorului E. din data de 01.02.2017 - vol. 20, fil. 51-55, menţinută în faţa instanţei de fond la termenul din 8.03.2023, declaraţia dată de C., în calitate de martor, în cursul cercetării judecătoreşti, la data de 8.03.2023).

În declaraţia din data de 01.02.2017, menţinută în faţa instanţei de fond la termenul din 8.03.2023, martorul E. a arătat următoarele: "În cursul zilei de 31.01.2017 m-am întâlnit cu C. în incinta restaurantului CCC., situat pe raza sectorului 1. Niţă m-a întrebat cum mai stau cu încasările şi dacă mai am nevoie de confirmare din partea primarului. Mi-a atras atenţia că eu trebuie să-i dau cât mai repede suma de bani pretinsă de el pentru lunile noiembrie şi decembrie 2016. La întâlnirile anterioare, C. mi-a spus să fac adrese prin care să se suplimenteze numărul de posturi pentru obiectivele pe care eu le am pe raza sectorului 1. Cu această ocazie eu i-am arătat două adrese pe care le-am făcut una către DGASPC şi una către Complexul Caraiman. Niţă a zis să merg eu şi să le depun cu număr de înregistrare iar după aceea să fac o copie de pe aceste acte şi el va merge cu mine la şefu, eu înţelegând că voi merge împreună cu el la primarul A..

Mi-a spus că trebuie să rezolvăm cu banii restanţă pe luna noiembrie 2016 şi el îi va spune primarului ca suntem la zi cu plăţile şi mai avem doar o lună. Mi-a mai relatat faptul că ştie că eu m-am înscris la o nouă licitaţie pentru pază obiective în sectorul 1, dându-mi de înţeles că această licitaţie va fi câştigată de asocierea firmelor DDD., EEE. şi FFF.. Mi-a mai spus că şi aceştia cotizează cu un procent de cca 15%, eu înţelegând că acest comision ar ajunge la primarul A."

Din cuprinsul dialogului rezultă că martorul C. i-a garantat martorului E. că vor merge împreună la inculpatul A., căruia martorul colaborator îi va înmâna copii de pe cererile pentru mărirea posturilor de pază depuse Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti şi Complexul Multifuncţional Caraiman, urmând ca primarul să vorbească cu persoanele din conducerea celor două instituţii publice pentru a aproba cererile respective.

În data de 03.02.2017, martorul E., după cum i-a solicitat martorul C., a depus la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti şi Complexul Multifuncţional Caraiman câte o cerere (autorizat fiind să facă acest lucru prin ordonanţa din data de 31.01.2017 – vol. 20, fil. 161-169) prin care solicita mărirea numărului de posturi de pază .

13. Întâlnirea supravegheată din data de 07.02.2017 a confirmat promisiunea făcută, la data de 31.01.2017, de martorul C., martorului E., în sensul că l-a condus în biroul primarului A.. Primarul l-a indicat, din nou, pe martorul C. ca fiind persoana cu care martorul colaborator trebuie să ţină, să bea cafele împreună. (procesul-verbal, din data de 09.02.2017, de redare a înregistrării ambientale din data de 07.02.2017 - vol. 5, fil. 1-25; declaraţia martorului E. din data de 09.02.2017 - vol. 20, fil. 56-61, menţinută în faţa Înaltei Curţi, la termenul din 8.03.2023; declaraţia dată de C., în calitate de martor, în cursul cercetării judecătoreşti, la data de 8.03.2023).

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a constatat că, potrivit declaraţiei martorului E. din data de 09.02.2017, menţinută în faţa primei instanţe, la termenul din data de 8.03.2023, întâlnirea din biroul primarului a decurs exact cum martorul C. i-a spus, la data de 31.01.2017, martorului E., în sensul că martorul colaborator i-a dat inculpatului A. copii de pe cererile adresate Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti şi Complexului Multifuncţional Caraiman, inculpatul spunându-i că o să discute el cu directorul F.. Acest aspect are aptitudinea de a dovedi faptul că, anterior întâlnirii din 7.02.2017 din biroul primarului, martorul C. şi inculpatul A. au stabilit modalitatea în care urma să decurgă întâlnirea, pentru ca martorul E. să fie convins de faptul că, în schimbul plăţii comisionului, primarul va vorbi cu persoanele din conducerea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti, să-i soluţioneze, într-un mod favorabil, cererile depuse.

Deşi inculpatul A. a fost reţinut în a dezvolta un dialog cu martorul E., totuşi, pentru a-i crea impresia că promisiunile făcute de martorul C. sunt adevărate, i-a repetat martorului E. că trebuie să ţină legătura cu martorul C., să bea cafele împreună. Totodată, pentru a-i întări convingerea martorului colaborator că îl va ajuta, primeşte înscrisurile prezentate de acesta, spunându-i că va vorbi cu directorul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti, martorul F..

Inculpatul A. a invocat, în apărare, că este normal faptul că a primit înscrisurile, pentru a le înainta instituţiilor competente, fără să ştie de înţelegerea dintre martorul C. şi martorul E..

Instanţa de fond nu a reţinut această apărare, deoarece întâlnirea a fost intermediată de martorul C., care, la data de 31.01.2017, i-a spus martorului E., care va fi scopul întâlnirii – primirea, de către primar, a copiilor cererilor depuse de martor la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti şi Complexul Multifuncţional Caraiman, pentru a vorbi cu persoanele responsabile, în vederea soluţionării în mod favorabil. Dacă, inculpatul A. nu accepta întâlnirea cu martorul E., acesta, dacă intenţiona să depună înscrisuri destinate primarului, trebuia să le depună la registratura Primăriei Sectorului 1 Bucureşti, pentru a fi înregistrate şi pentru a urma circuitul intern. Însă, în cazul unui refuz al primarului, martorul colaborator nu mai plătea comisionul solicitat de martorul C., în schimbul ajutorului dat de inculpatul A.. De altfel, inculpatul A. a acceptat să-l primească pe martorul colaborator, de două ori, la intervale de timp diferite, respectiv 19.09.2016 şi 7.02.2017, de fiecare dată, întâlnirea decurgând exact cum martorul C., înaintea întâlnirilor, îi spunea martorului E.. Dacă inculpatul A. nu avea cunoştinţă de înţelegerea dintre martorul C. şi martorul E., nu s-ar fi justificat a doua întâlnire. În acest sens, s-a apreciat a fi semnificativă declaraţia martorului E. dată în cursul cercetării judecătoreşti, la termenul din 8.03.2023.

Totodată, s-a apreciat a fi important faptul că martorul colaborator i-a precizat, inculpatului A., că deja depusese cererile la instituţiile respective, neexistând alt motiv pentru care primarul să reţină copiile, decât acela de a-i întări convingerea martorului că îl va sprijini în soluţionarea favorabilă cererilor.

De asemenea, la finalul întâlnirii, martorul E. i s-a adresat primarului A., spunând "Vă mulţumesc mult încă odată şi sper că v-aţi lămurit că suntem oameni serioşi!", însă primarul nu a avut o reacţie prin care să-şi exprime surprinderea sau nedumerirea, în sensul de a-i cere explicaţii cu privire la semnificaţia afirmaţiei martorului colaborator.

Semnificativ este faptul că inculpatul A. nu s-a limitat doar a se întâni cu martorul E. pentru a-i întări convingerea că, ceea ce i-a promis martorul C., este adevărat, ci s-a implicat activ, în sensul că a vorbit cu martorii G. şi F. despre cererile formulate de martorul colaborator în calitate de acţionar al D. S.A.

Copia cererii depuse de S.C. D. S.A. la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti, prin care solicita să fie mărit numărul de posturi de pază la această instituţie şi pe care martorul E. a lăsat-o inculpatului A., a fost înmânată, de către acesta din urmă, directorului instituţiei, martorul F., astfel cum rezultă din procesul-verbal din data de 24.02.2017 de redare a întâlnirilor pe care martorul E. le-a avut în data de 16.02.2017 cu G., şefa Serviciului Achiziţii Publice din cadrul Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti şi F., directorul Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti.

În cadrul acestei întâlniri, martora G. i-a relatat martorului E. că primarul A. i-a dat directorului Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti, F., cererea pe care martorul i-a lăsat-o în data de 07.02.2017. Astfel, în debutul întâlnirii dintre cei doi, martora G. a confirmat faptul că adresa a ajuns la directorul Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti, iar pentru a verifica modalitatea în care a ajuns adresa, l-a sunat pe director şi l-a întreabat, acesta confirmându-i că a primit-o de la inculpatul A. (procesul-verbal, din data de 24.02.2017, de redare a întâlnirii supravegheate - vol. 5, fil. 43-64).

Revenind la întâlnirea din 7.02.2017, care a avut loc în biroul primarului Sectorului 1 Bucureşti, după terminarea discuţiei, martorul C. a mers împreună cu martorul E. în maşina acestuia din urmă, luând din torpedoul autoturismului suma de 25.000 RON, reprezentând comisionul pretins pentru luna noiembrie 2016.

Martorul C. l-a întrebat pe martorul colaborator dacă este mulţumit de faptul că l-a condus, pentru confirmare, la primarul A., însă i-a atras atenţia că trebuie să-i remită şi comisionul pentru luna decembrie 2016, stabilind ca în perioada săptămânii următoare să se întâlnească şi să-i remită şi acest comision, menţionând că i s-a cerut să rezolve cu comisionul pe luna decembrie, făcând astfel referire la inculpatul A..

Faptul remiterii martorului C. a sumei de 25.000 RON este confirmat şi de martorul E. care, în declaraţia din data de 09.02.2017, menţinută în faţa Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la termenul din 8.03.2023, a arătat următoarele: "După aceea C. a mers în autoturismul meu şi s-a urcat pe scaunul din partea dreaptă. Mi-a tot repetat pe drumul către maşină şi în maşină daca mai vreau alte confirmări, referindu-se la faptul că el mi-a demonstrat că în continuare este omul lui A..

Din torpedoul autoturismului meu a luat suma de 25.000 RON pe care i-a legat cu un elastic şi i-a băgat în buzunarul interior de pe partea dreaptă a hainei cu care era îmbrăcat. C. mi-a atras atenţia că primarul A s-a cam supărat deoarece eu am mai vrut confirmări şi a întrebat de comisionul pe care eu ar fi trebuit să-l dau pentru luna decembrie 2016, spunându-mi ca în cursul săptămânii urmatoare să-i remit suma de bani aferentă lunii decembrie 2016."

Din dialogul purtat între martorul C. şi martorul E., după ce au ieşit din biroul primarului, rezultă că C. s-a folosit de întâlnirea dintre martorul colaborator şi inculpatul A., solicitându-i să-i plătească suma de 25.000 RON, reprezentând comisionul pentru luna noiembrie 2016. Totodată, i-a spus martorului E. că, la solicitarea inculpatului A., trebuie să plătească şi comisionul pentru luna decembrie 2016.

14. Întâlnirea supravegheată din data de 17.02.2017 a avut loc între martorul E. şi martorul C., în cadrul căreia C. îl asigură pe martorul colaborator că a discutat cu primarul A., iar acesta îl va chema pe F. pentru ca relaţia contractuală a societăţii martorului cu DGASPC să se desfăşoare în bune condiţii. În această discuţie, C., când s-a referit la inculpatul A., a folosit cuvântul "gagica", iar când a vorbit de comision, a folosit termenul "maşina" . La sfârşitul întâlnirii, martorul C. i-a solicitat martorului E. comisionul aferent lunii decembrie 2016, spunându-i că banii sunt pentru inculpatul A. şi, în cazul în care martorul colaborator nu va plăti, acesta se va supăra, deoarece pleacă în străinătate şi îi trebuie banii (procesul-verbal, din data de 27.02.2017, de redare a întâlnirii din data de 17.02.2017 - vol. 5, fil. 65-75; declaraţia dată de C., în calitate de martor, în cursul cercetării judecătoreşti, la data de 8.03.2023).

15. Întâlnirea supravegheată din data de 07.03.2017 a avut loc între martorul E. şi martorul C., în cadrul căreia C. i-a transmis martorului colaborator că primarul l-a chemat pe directorul F. şi i-a solicitat să dea curs solicitărilor sale. Martorul C., când s-a referit la primar, a folosit un limbaj cifrat, utilizând termenul – "gagica". Totodată, i-a relatat martorului colaborator cum i-a spus inculpatului A. că este nemulţumit că nu se rezolvă cererile lui de actualizare a preţurilor şi că intenţionează să se "retragă", însă primarul a zis să nu-şi facă griji, deoarece se va ţine de cuvânt, însă şi martorul E. trebuie să respecte, în continuare înţelegerea. În final, martorul C. i-a solicitat martorului colaborator plata comisionului restant pentru două luni. (proces-verbal din data de 12.04.2017 – f. x).

16. Întâlnirea supravegheată din data de 8.03.2017 a avut loc între martorul E. şi martorul F., în cadrul căreia acesta din urmă a negat că primarul i-ar fi solicitat mărirea tarifelor în contractul încheiat între DGASPC Sector 1 şi societatea martorului (proces-verbal, din data de 12.04.2017, de redare a întâlnirii – vol. 5, fil. 82-88).

17. Întâlnirea supravegheată din data de 16.03.2017 a avut loc între martorul E. şi martorul C., în cadrul căreia C. i-a transmis martorului colaborator că primarul este supărat că nu a primit comisionul restant, inclusiv cel aferent lunii decembrie (procesul-verbal, din data de 12.04.2017, de redare a întâlnirii din data de 16.03.2017 - vol. 5, fil. 89-101).

18. Întâlnirea supravegheată din data de 11.05.2017 a avut loc la Complexul Caraiman, între martorul E. şi martorul C., în cadrul căreia C. i-a transmis, din nou, martorului colaborator că inculpatul A. este supărat pentru faptul că nu a primit comisionul restant. Martorul colaborator i-a spus martorului C. că, în situaţia în care nu i se actualizează tarifele pentru serviciile de pază prestate, nu va mai putea remite comisionul pretins de C., iar acesta din urmă i-a spus martorului colaborator să facă o nouă cerere de actualizare a tarifelor pe care să i-o dea lui, pentru a o prezenta primarului (procesul-verbal, din data de 12.06.2017, de redare a întâlnirii din data de 11.05.2017 - vol. 5, fil. 102-122; declaraţia martorului E. din data de 11.05.2017 - vol. 20, fil. 70-73; declaraţia dată de C., în calitate de martor, în cursul cercetării judecătoreşti, la data de 8.03.2023).

19. Întâlnirea supravegheată din data de 12.05.2017 a avut loc între martorul E. şi martorul C., în cadrul căreia martorul colaborator i-a înmânat documente referitoare la actualizarea preţului contractului cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti, astfel cum cei doi s-au înţeles la întâlnirea precedentă. Martorul C. i-a spus martorului colaborator că a discutat cu primarul despre acest subiect, precizând că "Eu am... eu am vorbit de chestia aia şi el mi-a zis, cică: Dă-mi ceva, să mă leg!" (procesul-verbal, din data de 13.06.2017, de redare a întâlnirii din data de 12.05.2017 - vol. 5, fil. 123-130).

20. Întâlnirea supravegheată din data de 22.05.2017 a avut loc între martorul E. şi martorul C., în cadrul căreia martorul colaborator i-a spus că nu s-a rezolvat favorabil cererea de actualizare a tarifelor, iar C. i-a reproşat neplata comisionului, începând cu luna decembrie 2016, fapt care a constituit cauza nerezolvării favorabile a cererii de actualizare a tarifelor. Martorul C. i-a spus martorului colaborator că a discutat cu primarul problema majorării tarifelor (procesul-verbal, din data de 12.06.2017, de redare a întâlnirii din data de 22.05.2017 - vol. 5, fil. 140-149).

Raportat la toată situaţia de fapt, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a considerat că acţiunile inculpatului A. îndeplinesc condiţiile complicităţii, acesta ajutându-l pe C. să săvârşească infracţiunea de trafic de influenţă:

1. Săvârşirea unei infracţiuni de către o altă persoană, în calitate autor.

C., autorul infracţiunii de trafic de influenţă, la termenul de judecată din data de 18 ianuarie 2023, a arătat că recunoaşte în totalitate faptele reţinute în actul de sesizare a instanţei şi a solicitat ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, cererea fiind admisă prin încheierea din 25 ianuarie 2023.

Prin sentinţa nr. 251 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală la data de 26 aprilie 2023 în dosarul nr. x/2022, definitivă prin decizia nr. 13 noiembrie 2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători, inculpatul C. a fost condamnat la pedeapsa de câte 2 ani închisoare pentru două infracţiuni de trafic de influenţă. În ceea ce priveşte infracţiunea, la săvârşirea căreia a fost ajutat de inculpatul A., s-a reţinut că fapta inculpatului C. care, în perioada septembrie 2016 - mai 2017, a pretins, în mod repetat, de la martorul E. un comision de 10 % din valoarea contractului pe care societatea acestuia îl avea cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1, având ca obiect servicii de pază, în schimbul influenţei pe care urma să o exercite asupra funcţionarilor responsabili din cadrul acestei Direcţii, influenţă pe care urma să o exercite atât în mod direct, cât şi prin intermediul primarului Sectorului 1 Bucureşti, A., pentru a asigura buna desfăşurare a contractului, atât sub forma plăţii la timp a facturilor, cât şi sub forma actualizării tarifelor, primind în baza acestei solicitări suma totală de 105.000 RON în numerar, precum şi suma de 8.640 RON sub forma plăţii unor facturi fiscale fictive emise de societatea H., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzute de art. 291 din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

2. Săvârşirea de către complice a unor activităţi de înlesnire sau ajutor la comiterea infracţiunii de către autor.

"Înlesnirea", ca act de complicitate, vizează acele activităţi efectuate de complice, anterior săvârşirii faptei de către autor. "Ajutorul" se referă la actele îndeplinite de complice chiar în cursul realizării de către autor a acţiunii incriminate, adică în perioada cuprinsă între începerea executării şi consumarea sau epuizarea faptei.

În speţă, inculpatul A. l-a ajutat pe C. să săvârşească infracţiunea de trafic de influenţă, atât prin dialogul avut cu martorul E. în timpul întâlnirilor şi primirea înscrisurilor date de martor în vederea transmiterii instituţiilor aflate în subordinea Primăriei Sectorului 1, cât şi prin discuţiile purtate cu funcţionarii din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1, responsabili cu soluţionarea cererilor martorului, în calitate de acţionar al D. S.A. Astfel, scopul celor două întâlniri din zilele de 19.09.2016, respectiv 7.02.2017, ce au avut loc în biroul inculpatului A., a fost acela de a-i întări convingerea martorului colaborator că primarul îl va ajuta în derularea contractului încheiat între societatea sa, D. S.A., şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti, în sensul că facturile vor fi plătite la timp şi se va majora valoarea contractului, fie prin majorarea numărului de posturi, fie sub forma actualizării tarifelor.

Întâlnirile cu inculpatul A. au reprezentat o garanţie pentru martorul E. că, în schimul sumelor de bani plătite cu titlul de comision, la solicitarea martorului C., primarul Sectorului 1 Bucureşti îl va ajuta. În acest sens, au fost apreciate ca fiind semnificative răspunsurile date de martorul E., la întrebările adresate în timpul declaraţiei date în faţa instanţei, la termenul din data de 8.03.2023:

Avocatul inculpatului A.: "Aţi afirmat anterior că domnul C. m-a prezentat domnului primar, garantând pentru mine că voi presta şi că mă voi achita de obligaţiile solicitate, inculpatul A. a avut vreo reacţie"?

Răspuns martor: "pot preciza cum îmi aduc eu aminte că s-a întâmplat. Practic, am intrat în birou, cu C., prezentându-mă, el este domnul E., de la D., are contractul de la DGASPC, va presta servicii, va face în continuare ce are de făcut şi va rezolva toate probleme cu mine, se va achita de obligaţii, faţă de mine. C. garanta pentru mine că îmi voi face treaba, că sunt un om serios şi că se poate avea încredere în mine. A. mi-a strâns mâna".

Avocatul inculpatului A.: "Percepţia dvs. a fost că A., înainte să vă prezinte C., ştia cine sunteţi şi despre situaţia D."?

Răspuns martor: "Scopul întâlnirii era să îmi confirme mie că C. este persoana de încredere şi să mă prezinte primarului, că altfel eu nu îl credeam".

Întrebare formulată de Înalta Curte: "Ce convingere aţi avut, după întâlnire"?

Răspuns martor: "că C. era un apropiat, fin sau naş al primarului".

Întrebare formulată de Înalta Curte: "această întâlnire a contribuit la convingerea dvs. de a plăti sumele respective"?

Răspuns martor: "da, în mod decisiv. Dacă nu avea loc întâlnirea probabil că nu mai plăteam banii".

După întâlnirea din data de 19.09.2016, inculpatul A. a chemat-o pe martora G. la sediul primăriei, rugând-o să-l ajute, spunându-i că va veni la ea o cunoştinţă de-a lui, respectiv martorul C., aspect ce rezultă din dialogul purtat de martorul E. şi martora G., în data de 26.10.2016.

Dialogul a fost confirmat şi de declaraţia martorului E. din data de 04.11.2016 - vol. 20, fil. 35-42, menţinută în faţa instanţei de fond, la termenul din 8.03.2023, respectiv de declaraţia martorei G. din data de 09.11.2021 – vol. 48, fil. 284-293, menţinută în faţa instanţei de fond, la termenul din 8.03.2023.

Întâlnirea cu primarul A., din data de 07.02.2017, a avut loc ca urmare a promisiunii făcute, la data de 31.01.2017, de martorul C.. La fel ca la prima întâlnire, din data de 19.09.2016, primarul l-a indicat pe martorul C. ca fiind persoana cu care martorul trebuie să ţină, să bea cafele împreună: "Da’ ţi-am zis o dată să... ţii cu el, să beţi cafelele". Martorul E. i-a dat, primaruluiA Daniel, copie de pe cererea adresată, anterior, Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti. În momentul în care primarul l-a întrebat pe martor dacă a vorbit cu directorul F., a intervenit martorul C.: "V-a adus-o dumneavoastră ca să-i spuneţi şi dumneavoastră", imediat primarul, pentru a-l convinge pe martor de sprijinul său, a afirmat "O să-i spun eu lu’FLEACĂ când mă întâlnesc eu cu el". Inculpatul A. nu s-a limitat doar la primirea înscrisului de la martorul colaborator, ci şi l-a asigurat pe acesta că va vorbi cu directorul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti, martorul F., cu privire la soluţionarea cererii respective. În condiţiile în care, martorul E. i-a spus inculpatului A., că, anterior, a depus cererea la instituţia competentă, nu a existat alt motiv pentru care primarul să reţină copia de pe cerere, decât acela de a-l convinge pe martorul colaborator că martorul C. i-a spus adevărul, în sensul că îl va sprijini în soluţionarea favorabilă cererii.

Martorul E., pentru a verifica dacă inculpatul A. ştie că el a plătit comisionul pretins de martorul C., înainte de a ieşi din biroul primarului, a încheiat dialogul: "OK, bine! Vă mulţumesc mult încă odată şi sper că v-aţi lămurit că suntem oameni serioşi. Sănătate!". Inculpatul A. nu i-a cerut martorului colaborator, aşa cum era normal în cazul în care nu ştia despre înţelegerea dintre acesta şi martorul C., explicaţii cu privire la semnificaţia afirmaţiei.

Inculpatul A. nu s-a limitat doar a-i spune martorului E. că îl va contacta pe directorul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti, ci a făcut ce a zis, vorbind cu martorii G. şi F. despre cererile formulate de martor, în calitate de acţionar al D. S.A.

Copia cererii lăsate de martorul E. inculpatului A., a fost înmânată, de către acesta din urmă, directorului F., astfel cum rezultă din procesul-verbal, din data de 24.02.2017, de redare a întâlnirilor pe care martorul E. le-a avut, în data de 16.02.2017, cu martora G., şefa Serviciului Achiziţii Publice din cadrul Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti şi martorul F., directorul Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti.

În cadrul acestei întâlniri, martora G. i-a relatat martorului E. că primarul A. i-a dat directorului Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti, F., cererea pe care martorul i-a lăsat-o în data de 07.02.2017.

Ulterior, martorul E. s-a întâlnit şi cu directorul F., care a confirmat acelaşi lucru.

3. Contribuţia complicelui să fi folosit efectiv autorului în săvârşirea faptei prevăzute de legea penală.

Întâlnirile dintre martorul E. şi inculpatul A., din datele de 19.09.2016, respectiv 7.02.2017, au avut efect, martorul E. fiind convins de faptul că martorul C. a spus adevărul, în sensul că, în schimbul sumelor de bani, primarul va interveni, pe lângă persoanele din conducerea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti, pentru soluţionarea favorabilă a cererilor adresate acestei instituţii în legătură cu majorarea tarifelor şi a posturilor de pază.

Martorul C. s-a folosit de ajutorul primit de la inculpatul A.. Astfel, în data de 19.09.2016, în discuţia purtată cu martorul E., imediat după ce au ieşit din biroul primarului, i-a solicitat martorului colaborator plata comisionului aferent lunii august, asigurându-l că societatea sa va fi ferită de controale dacă va remite comisionul solicitat. După întâlnirea din 7.02.2017, ce a avut loc în biroul primarului Sectorului 1 Bucureşti, martorul C. a primit de la martorul E. suma de 25.000 RON, reprezentând comisionul pretins pentru luna noiembrie 2016. Totodată, l-a întrebat pe martorul colaborator dacă este mulţumit de faptul că l-a condus, pentru confirmare, la primarul A., atrăgându-i atenţia că trebuie să-i remită şi comisionul pentru luna decembrie 2016, menţionând că inculpatul A. i-a cerut să rezolve cu comisionul pe luna decembrie: "Şi vezi că mi-a zis să o rezolv cu tine şi pe decembrie".

Martorul E., în declaraţia dată în faţa instanţei, la termenul din data de 8.03.2023, a subliniat rolul decisiv, în privinţa plăţii sumelor de bani solicitate de C., al întâlnirii, din data de 19.09.2016, avute cu inculpatul A.. Astfel, la întrebarea formulată de Înalta Curte: "această întâlnire a contribuit la convingerea dvs. de a plăti sumele respective?", martorul a răspuns: "da, în mod decisiv. Dacă nu avea loc întâlnirea probabil că nu mai plăteam banii".

Faptul că cererile adresate de martorul E. nu au fost soluţionate, în mod favorabil, de către persoanele din conducerea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti, nu are importanţă în privinţa elementelor de tipicitate ale complicităţii la infracţiunea de trafic de influenţă, în condiţiile în care, prin acţiunile inculpatului A., martorul colaborator a fost convins că, ceea ce a spus martorul C. este adevărat, în sensul că va fi ajutat de primarul Sectorului 1 Bucureşti pentru soluţionarea favorabilă a cererilor sale. De altfel, martorii G. şi F. i-au confirmat, martorului E., că inculpatul A. i-a contactat în legătură cu cererile formulate de martorul colaborator. Acest aspect l-a determinat pe martorul E. să creadă că, în schimbul sumelor de bani plătite, primarul s-a implicat pentru a-i fi soluţionate cererile în mod favorabil.

4. Actele de complicitate trebuie efectuate cu intenţie.

Deşi inculpatul A., în timpul celor două întâlniri, a discutat în mod evaziv cu martorul E., activitatea sa nu s-a limitat doar la dialogul cu martorul colaborator, ci a avut o atitudine activă, aşa cum s-a aratat anterior, contactându-i pe martorii G. şi F., pentru a-i anunţa de vizita pe care urmă să o facă martorul C. (la biroul martorei G.) şi pentru a le transmite copia de pe cererea formulată de martorul E..

Faptul că inculpatul A. şi martorul C. au discutat despre martorul E. şi scopul vizitei sale, din data de 19.09.2016, la biroul primarului, a fost dovedit de dialogul purtat între martorul C. şi martorul colaborator, înainte de a intra în biroul primarului, în cadrul căruia, C. i-a spus cuvintele pe care urma să i le adreseze primarul: "O să-ţi spună două vorbe. Din momentul ăsta, singuru tău..., cu cine ţii..." . În timpul întâlnirii, inculpatul A. i-a spus martorului colaborator: "Ţineţi legătura cu el". Dacă inculpatul A. şi martorul C. nu discutau, înainte de întâlnirea dintre martorul E. şi inculpatul A., despre modul în care va decurge întâlnirea, C. nu avea cum să ştie ce cuvinte urma să spună primarul.

În aceleaşi coordonate s-a desfăşurat şi a doua întâlnire, din data de 7.02.2017, în biroul inculpatului A., în sensul că, anterior întâlnirii, martorul C. l-a sfătuit pe martorul E. să depună cereri la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti, respectiv Complexul Multifuncţional Caraiman, ale căror copii urma să le înmâneze primarului în momentul întâlnirii, pentru ca acesta să-l ajute pentru soluţionarea favorabilă.

Inculpatul A. nu le-a solicitat, în mod expres, martorilor G. şi F., să soluţioneze favorabil cererile formulate de martorul E., tocmai pentru a evita existenţa unor mijloace de probă din care să rezulte vinovăţia sa. Însă, inculpatul A., în urma înţelegerii cu martorul C., aşa cum s-a atătat anterior, prin acţiunile, sale, l-a convins pe martorul E. că ceea ce a spus C. este adevărat, în sensul că, în schimbul plăţii sumelor de bani, va fi ajutat de primarul Sectorului 1 Bucureşti pentru soluţionarea favorabilă a cererilor sale. Dacă inculpatul A. nu avea nicio înţelegere cu martorul C., în sensul de a-l determina pe martorul E. să plătească sumele de bani în schimbul promisiunii de a fi ajutat în raporturile comerciale cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti, nu au justificare cele două întâlniri cu martorul colaborator, primirea cererilor, precum şi asigurarea martorului că primarul va vorbi cu directorul instituţiei competente să soluţioneze cererile respective. Dacă inculpatul A. ar fi refuzat întâlnirea cu martorul E. sau i-ar fi spus că nu-l poate ajuta în niciun mod, martorul colaborator nu ar mai fi plătit sumele de bani solicitate de martorul C.. Pentru a-l ajuta pe autorul C. la săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, inculpatul A., prin comportamentul avut, atât în timpul celor două întâlniri, cât şi ulterior, l-a determinat pe martorul E. să creadă că, ceea ce i-a promis autorul C., este adevărat.

Din dialogul purtat între martorul C. şi martorul E., la întâlnirea din data de 8.12.2016, precum şi din convorbirile telefonice dintre martorul C. şi inculpatul A. purtate în zilele de 8.03.2017, respectiv 3.05.2017, rezultă că cei doi au convenit să creeze aparenţa încetării prieteniei lor, pentru ca inculpatul A. să fie ferit de orice suspiciune legată de participarea sa, alături de autorul C., la comiterea infracţiunii de trafic de influenţă, având informaţii că este supravegheat de către organele judiciare.

În consecinţă, instanţa de fond a constatat că inculpatul A. a prevăzut rezultatul faptei sale, a urmărit producerea lui, săvârşind fapta cu intenţie directă.

5. Destinaţia sumelor de bani primite de autorul C. de la martorul E.

Prin sentinţa nr. 251 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală la data de 26 aprilie 2023 în dosarul nr. x/2022, definitivă prin decizia nr. 13 noiembrie 2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători, s-a stabilit, cu autoritate de lucru judecat, că inculpatul C., în perioada comiterii infracţiunii de trafic de influenţă, respectiv septembrie 2016 – mai 2017, a pretins, în mod repetat, de la martorul E. un comision de 10 % din valoarea contractului pe care societatea acestuia îl avea cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1, primind, în baza acestei solicitări, suma totală de 105.000 RON în numerar (20.000 RON în data de 21.09.2016, 35.000 RON în data de 03.11.2016, 25.000 RON în data de 27.12.2016 şi 25.000 RON în data de 07.02.2017), precum şi suma de 8.640 RON sub forma plăţii unor facturi fiscale fictive emise de societatea H., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzute de art. 291 din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000. Prin aceeaşi hotărâre s-a dispus, în baza art. 112 lit. e) din C. pen., confiscarea cotei de 1/2 din suma primită de inculpatul C., motivat de faptul că inculpatul a recunoscut conduita şi contribuţia infracţională, iar actul de sesizare susţine o participaţie penală şi prin aceasta limitează implicit obiectului măsurii la 1/2 din valoarea totală obţinută.

Deşi martorul E. a declatat că nu i-a dat vreo sumă de bani inculpatului A., iar C. a susţinut, în mod constant, chiar şi în declaraţia dată în calitate de martor, la termenul din 8.03.2023, că nu a împărţit banii cu celălalt inculpat, instanţa de fond a considerat că, în cauză, sunt probe indirecte din care rezultă faptul că inculpatul A. a beneficiat de jumătate din suma de 113.640 RON, respectiv 56.820 RON.

Spre deosebire de probele directe, probaţiunea prin probe indirecte este mult mai complexă, fiind necesară strângerea unui ansamblu de probe indirecte legate între ele, astfel încât versiunea pe care o confirmă să excludă orice altă versiune cu privire la fapta ce face obiectul acuzării (Sentinţa penală nr. 460/15.05.2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, definitivă prin decizia penală nr. 81/22.06.2015).

Curtea de la Strasbourg a statuat că "în evaluarea probelor, instanţa adoptă standardul probei dincolo de orice dubiu (...). Totuşi, astfel de probe pot rezulta din coexistenţa unor inferenţe suficient de puternice, clare şi concordante sau a unor prezumţii similare de fapt irefutabile". (Carabulea împotriva României, Hotărârea din 13 iulie 2010, parag. 109). În cauza Şandru contra României, (Hotărârea din 15.10.2013, parag. 59), instanţa de contencios european a subliniat că "admiterea probelor indirecte nu încalcă per se art. 6 din Convenţie, dar aceasta ar necesita suficienţi factori de contrabalansare, inclusiv măsuri care permit o apreciere corectă şi corespunzătoare a credibilităţii probelor în cauză (...)".

Martorul E., în declaraţia din data de 26.02.2018, menţinută în faţa Înaltei Curţi, la termenul din 8.03.2023, a arătat că "Din discuţiile purtate cu C. eu am înţeles că sumele de bani reprezentând comisionul din contractul de pază erau doar pentru primar, el încasând comision din facturile ce mi le emitea pentru canalizare".

Declaraţiile martorului sunt confirmate de procesele-verbale de redare a întâlnirilor ce au avut loc între martorul E. şi autorul C., în perioada 15 septembrie 2016 - 22 mai 2017, din care rezultă că, în mod constant, C. a afirmat că banii primiţi vor ajunge la inculpatul A..

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a apreciat că inculpatul A. nu ar fi avut alt motiv să-l ajute pe autorul C. la săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, decât acela constând în primirea cotei de 1/2 din suma plătită de martorul E..

Semnificativă a fost apreciată şi analiza conturilor bancare, deţinute de inculpatul A., din care rezultă că, în perioadele ce au urmat zilelor în care autorul C. a primit bani de la martorul E., inculpatul A. nu a făcut cheltuieli necesare traiului zilnic (alimente, carburant). Banii încasaţi cu titlu de salariu de către inculpatul A., au fost păstraţi în cont pentru a efectua cheltuieli mari, iar banii necesari achiziţionării bunurilor de strictă necesitate, au provenit din altă sursă, respectiv din "comisionul" plătit de martorul E..

Astfel, între data de 21.09.2016 (data primirii "comisionului" în cuantum de 20.000 RON de către autorul C.) şi data de 12.10.2016 (data la care a încasat următorul salariu), pe o perioadă de 20 de zile, inculpatul A. nu a făcut nicio achiziţie aferentă traiului zilnic, singurele achiziţii fiind plata comisionului bancar de administrare (62,32 RON), plata GGG. (211,27 RON) şi plata către HHH., magazin specializat în comercializare animale de companie şi hrană animale - 280 RON .

La data de 3.11.2016, autorul C. a primit suma de 35.000 RON de la martorul E., cu titlu de "comision". În perioada 12.10.2016 – 21.11.2016, când a fost prima achiziţie de produse alimentare (de la III.), inculpatul A. nu a făcut nicio achiziţie aferentă traiului zilnic, singurele achiziţii fiind plata comisionului bancar de administrare - 62,97 RON, plata GGG. - 183,98 RON, o plată către JJJ. (societate specializată în comerţ cu amănuntul al textilelor) - 280 RON şi o plată pe site-ul de fashion de lux KKK. - 2.237,33 RON .

În perioada 07.02.2017 (data primirii "comisionului" în cuantum de 25.000 RON de către autorul C.) - 08.03.2017, când a apărut prima achiziţie de produse alimentare (de la LLL.), inculpatul A. nu a făcut nicio achiziţie aferentă traiului zilnic, singurele achiziţii fiind plata comisionului bancar de administrare - 63,16 RON, plata GGG. - 259 RON, două plăţi către MMM. - 290 şi 270 RON, o plată către NNN. - 1.614 RON, o plată către OOO. (site produse fashion) - 6.044 RON şi o plată către PPP. - 265 RON .

În perioada 27.12.2016 (data primirii "comisionului" în cuantum de 25.000 RON de către autorul C.) – 17.01.2017, când a apărut prima achiziţie de produse alimentare (de la QQQ.), inculpatul A. nu a făcut nicio achiziţie aferentă traiului zilnic, singurele achiziţii fiind plata comisionului bancar de administrare (63,56 RON), plata GGG. (175,05 RON), o plată către RRR. (159 RON) şi o plată către SSS. (magazin Dubai - produse fashion de lux)-14.798,84 RON .

Din ansamblul probelor administrate în cauză, rezultă că inculpatul A. a beneficiat de suma de 56.820 RON, reprezentând 1/2 din suma de bani primită de autorul C., de la martorul E., în perioada 15 septembrie 2016 – 22 mai 2017, respectiv 113.640 RON.

Susţinerea inculpatului A., în sensul că banii daţi de martorul E., autorului C., au fost marcaţi, fiind puşi la dispoziţia martorului colaborator de către organele de urmărire penală, astfel încât destinaţia acestora putea fi stabilită, nu înlătură concluzia rezultată din ansamblul probator, în condiţiile în care banii sunt bunuri fungibile şi consumtibile. Astfel, autorul C. nu i-a dat, imediat, inculpatului A., parte din banii primiţi de la martorul E., astfel încât nu i-a înmânat aceleaşi bancnote primite de la martor.

În consecinţă, instanţa de fond a apreciat că prezumţia de nevinovăţie a fost răsturnată, activitatea infracţională a inculpatului A., în urma căreia a obţinut suma de 56.820 RON, rezultând din mijloacele de probă administrate în cauză, analizate anterior, respectiv: declaraţiile martorilor E., G., F.; procesele-verbale de redare a întâlnirilor supravegheate; procese-verbale de redare a convorbirilor telefonice; analiza extraselor de cont.

În drept, instanţa de fond a constatat că fapta inculpatului A. care, în datele de 19.09.2016 şi respectiv 07.02.2017, l-a ajutat pe autorul C. să pretindă de la martorul E. un comision de 10 % din valoarea contractului pe care societatea acestuia îl avea cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1, având ca obiect servicii pază, în schimbul influenţei pe care autorul C. urma să o exercite asupra funcţionarilor responsabili din cadrul acestei Direcţii, influenţă pe care urma să o exercite atât în mod direct, cât şi prin intermediul primarului Sectorului 1 Bucureşti, A., pentru a asigura buna desfăşurare a contractului, atât sub forma plăţii la timp a facturilor, cât şi sub forma actualizării tarifelor, beneficiind de suma de 56.820 RON, reprezentând 1/2 din suma de bani încasată de autorul C., respectiv 113.640 RON, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la trafic de influenţă prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 291 din C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

În ceea ce priveşte individualizarea judiciară, a pedepsei, instanţa de fond a reţinut că, potrivit art. 49 din C. pen., " (...) complicele la o infracţiune săvârşită cu intenţie se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru autor. La stabilirea pedepsei se ţine seama de contribuţia fiecăruia la săvârşirea infracţiunii, precum şi de dispoziţiile art. 74".

Potrivit art. 291 alin. (1) din C. pen., infracţiunea de trafic de influenţă se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

Incidenţa art. 6 din Legea nr. 78/2000, nu modifică aceste limite de pedeapsă (infracţiunile de luare de mită, prevăzută la art. 289 din C. pen., dare de mită, prevăzută la art. 290 din C. pen., trafic de influenţă, prevăzută la art. 291 din C. pen., şi cumpărare de influenţă, prevăzută la art. 292 din C. pen., se pedepsesc potrivit prevederilor acelor texte de lege.

Autorul infracţiunii de trafic de influenţă, C. a fost condamnat, prin sentinţa nr. 251 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la data de 26 aprilie 2023 în dosarul nr. x/2022, definitivă prin decizia nr. 13 noiembrie 2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – completul de 5 judecători, la pedeapsa de 2 ani închisoare, în condiţiile în care a invocat procedura simplificată, limitele de pedeapsă reducându-se, potrivit art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., cu o treime.

La individualizarea pedepsei şi a modalităţii de executare, instanţa de fond a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 74 alin. (1) din C. pen., respectiv împrejurările, modul de comitere a infracţiunii şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, aplicând inculpatului A. o pedeapsă orientată către mediu, în cuantum de 3 ani şi 6 luni închisoare, cu executare în regim de detenţie.

În temeiul art. 67 alin. (1) C. pen., a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, pe lângă pedeapsa principală, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) din C. pen., pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie, pe lângă pedeapsa principală, în acelaşi conţinut ca pedeapsa complementară şi pe durata executării pedepsei principale.

Instanţa de fond, în baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a dispus confiscarea de la inculpatul A. a sumei de 56.820 RON, dobândită prin săvârşirea infracţiunii, iar în baza art. 274 alin. (1) din C. proc. pen., instanţa a obligat inculpatul la plata către stat a sumei de 52.000 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare.

De asemenea, instanţa de fond a constatat că, prin încheierea din 25 ianuarie 2023 au fost menţinute măsurile asigurătorii dispuse prin ordonanţele emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, în dosarul de urmărire penală nr. 705/P/2016, după cum urmează:

- ordonanţele din data de 26 noiembrie 2021, asupra bunurilor mobile aparţinând inculpatului A.;

- ordonanţa din data de 25 ianuarie 2022, asupra bunurilor imobile şi ordonanţele din data de 26 noiembrie 2021, asupra bunurilor mobile aparţinând inculpatei B.;

Prin decizia penală nr. 18 din 27 februarie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 judecători, în dosarul nr. x/2023, a fost admisă contestaţia formulată de inculpata B., s-a dispus ridicarea măsurii sechestrului asigurător instituit prin ordonanţa nr. 705/P/2016 din data de 25 ianuarie 2022, asupra imobilului compus din teren şi construcţie (casă de locuit - parter şi etaj), în suprafaţă construită la sol de 96,67 mp şi garaj în suprafaţă de 54,19 mp), situat în Bucureşti, str. x (fosta Parcela 6), sector 1x.

Prin încheierea din data de 22 ianuarie 2024 au fost menţinute măsurile asigurătorii dispuse prin ordonanţele emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, în dosarul de urmărire penală nr. 705/P/2016, după cum urmează:

- ordonanţele din data de 26 noiembrie 2021, asupra bunurilor mobile aparţinând inculpatului A.;

- ordonanţele din data de 26 noiembrie 2021, asupra bunurilor mobile aparţinând inculpatei B. şi ordonanţa din data de 25 ianuarie 2022, asupra bunurilor imobile, cu excepţia imobilului compus din teren şi construcţie (casă de locuit - parter şi etaj), în suprafaţă construită la sol de 96,67 mp şi garaj în suprafaţă de 54,19 mp), situat în Bucureşti, str. x (fosta Parcela 6), sector 1x, astfel cum au fost menţinute prin încheierea din data de 25 ianuarie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2022, definitivă prin decizia penală nr. 18 din 27 februarie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători, în dosarul nr. x/2023.

Din ordonanţele de instituire a măsurilor asigurătorii rezultă că acestea au fost dispuse exclusiv pentru a evita ascunderea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor mobile şi imobile dobândite ca urmare a infracţiunii de spălare a banilor, bunuri care fac obiectul confiscării speciale, motiv pentru care aceste măsuri vor fi analizate odată cu infracţiunea respectivă.

Raportat la măsura de siguranţă a confiscării speciale prevazută de art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., dispusă ca urmare a săvârşirii de către inculpatul A. a infracţiunii de trafic de influenţă, sub forma complicităţii, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 291 din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, instanţa de fond, în raport cu dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 249 din C. pen., a dispus luarea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra bunurilor mobile aparţinând inculpatului A., în vederea executării măsurii de siguranţă a confiscării speciale şi pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare, în limita obligaţiei de plată, stabilite în prezenţa cauză, de 108.820 RON, rezultată din însumarea valorii totale confiscate (suma de 56.820 RON obţinută din săvârşirea faptei) şi a cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul dosar (suma de 52.000 RON: 33.334 RON pentru faza de urmărire penală, 16.666 RON pentru faza de judecată şi 2000 pentru faza de cameră preliminară).

II. Infracţiunea de spălare a banilor prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019 şi complicitate la infracţiunea de spălare a banilor prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019

Instanţa de fond a considerat că în privinţa infracţiunii de spălare a banilor, baza factuală rezultată din probe, nu conturează existenţa infracţiunii predicat, astfel încât nici apărările formulate de inculpaţi nu sunt relevante în raport cu această acuzaţie, fiind redundantă abordarea pe fond a acestora.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a constatat că obiectul cercetării judecătoreşti se suprapune peste infracţiunile menţionate în ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale şi preluate în actul de sesizre, ce constituie un dat al procesului penal şi nu poate fi extins (art. 371 din C. proc. pen.).

Analizând întreg materialul probator administrat în cauză, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a reţinut următoarea situaţie de fapt:

Inculpatul A. a fost căsătorit cu inculpata B. până la data de 22.04.1993, când a fost pronunţată s.c. nr. 2721 de către Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, prin care s-a dispus desfacerea căsătoriei. În perioada 27.09.2014 – 20.01.2016, dată la care a fost pronunţată s.c. nr. 565 de către Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, în dosarul nr. x/2015, prin care s-a dispus desfacerea căsătoriei, inculpatul A. a fost căsătorit cu M..

În perioada ianuarie 2008 – martie 2019, inculpatul A., a avut venituri totale în cuantum total de 637.687 RON, sumă rezultată prin însumarea veniturilor declarate la ANAF, pentru perioada 2008-2018 şi salariul aferent perioadei ianuarie- martie 2019 (31.905 RON), conform analizei rulajelor bancare puse la dispoziţia organelor de urmărire penală în format electronic (excel) de TTT., prin adresa x din 21.12.2020 .

Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 7.03.2011 la BNP UUU., inculpatul A. a vândut inculpatei B., imobilul situat în Bucureşti, str. x. Siseşti nr. 72E, Parc 6, preţul fiind de 952.500 RON.

În perioada ianuarie 2008 – martie 2019, inculpatul A. a avut conturi deschise la mai multe bănci: VVV., N., WWW. şi TTT. S.A., după cum urmează:

a) contul deschis la WWW. cu numărul IBAN x, deschis în perioada 24.06.2003 – 14.09.2017 a devenit inactiv după data de 31.12.2004, potrivit procesul-verbal de investigaţie financiară din data de 14.05.2021 .

b) contul deschis la VVV. cu numărul x, în RON, deschis în perioada 17.07.2008-21.05.2013

Potrivit analizei extrasului de cont, în perioada 14.07.2008-31.12.2009, timp în care inculpatul A. a ocupat funcţia de viceprimar la Sectorul 1 Bucureşti, intrările în cont au fost următoarele:

- depuneri lunare de la Primăria Sectorului 1 - salariul care a variat de la 3.683 RON (august 2008) – până la 3.840 RON (octombrie 2009);

- nu au existat alte depuneri (cu excepţia dobânzilor bancare aferente şi a bonusurilor de loialitate cu cuantumuri nesemnificative)

Potrivit extrasului de cont rezultă că au existat perioade în care inculpatul A. nu a cheltuit timp de o lună nicio sumă din salariu, însă, în alte luni, a avut doar cheltuieli reprezentate de achiziţii de la magazine specializate în îmbrăcăminte/încălţăminte de lux. Astfel, la data de 09.02.2009, inculpatul a încasat salariul de 3.842 de RON şi singurele cheltuieli efectuate până la încasarea următorului salariu în 09.03.2009, au fost o achiziţie de la XXX. în sumă de 2.000 de RON şi o altă achiziţie în cuantum de 1.500 de RON de la YYY. S.R.L., magazin specializat în obiecte vestimentare de lux.

Au existat perioade de câte o lună în care inculpatul A. nu a avut nici un fel de cheltuieli din salariu: spre exemplu, în luna noiembrie 2008, când după încasarea salariului în 06.11.2008 nu a avut nici un fel de cheltuieli până la încasarea următorului salariu în data de 08.12.2008 .

Au fost şi perioade de câte o lună în care singurele cheltuieli au constat în achiziţii de la magazine specializate în comercializarea de obiecte vestimentare de lux. Spre exemplu:

- între încasarea salariului din data de 8.12.2008 şi a salariului din data de 15.01.2009, din acest cont au efectuate doar 4 achiziţii: o achiziţie de 3.150 RON de la ZZZ. S.R.L. deţinătoare a magazinului AAAA., 1.032,02 RON de la BBBB. –un alt magazin multibrand, 295 RON de la CCCC. şi 700 RON de la DDDD.;

- în luna iulie, după încasarea salariului de 3.725 RON, în 10.07.2009, a avut o singură achiziţie până la încasarea următorului salariu, în data de 07.08.2009, respectiv o achiziţie de 3.000 de RON, în data de 22.07.2009, de la YYY.;

- în data de 08.09.2009, a încasat salariul de 3.752 RON şi până în data de 8.10.2009, când a încasat următorul salariu, a avut doar trei achiziţii, toate efectuate la aceeaşi dată de 26.09.2009: 278 de RON de la EEEE. S.R.L., 1.479 RON de la FFFF. şi 537 RON de la GGGG.;

Au existat achiziţii de la societăţi specializate în comercializarea de produse alimentare doar sporadic. Astfel, în cursul perioadei de un an şi 5 luni, cât a utilizat acest cont, (în perioada 14.07.2008-31.12.2009) au fost identificate doar 7 achiziţii efectuate de la societăţi specializate în comercializarea de produse alimentare, realizate în lunile august, septembrie, octombrie 2008 şi august 2009.

În perioada 12.01.2010-14.02.2013, în acest cont au fost identificate depuneri lunare de la Primăria Sectorului 1 – salariul care a variat de la 3.108 RON (ianuarie 2010) – până la 3.392 RON (aferent lunii ianuarie 2012 şi încasat la 10.02.2012); ulterior, acest cont nu a mai fost folosit pentru încasarea salariului.

La data de 12.02.2010, inculpatul A. a încasat salariul de 3.830 de RON şi singurele cheltuieli efectuate, până la încasarea următorului salariu în 12.03.2010, au fost o achiziţie de la HHHH., în sumă de 2.619 RON şi o altă achiziţie, în cuantum de 1.400 de RON, de la IIII..

În luna următoare, după încasarea salariului de 3.840 RON, la data de 12.03.2010, până la încasarea următorului salariu, la data de 12.04.2010, cheltuielileau fost: o achiziţie în sumă de 314 RON de la YYY., în data de 29.03.2010, o alta, în sumă de 2.500 de RON, de la acelaşi magazin, în data de 31.03.2010, şi două achiziţii, în cuantum de 650,6 şi 69 de RON, de la JJJJ. în data de 7.04.2010 .

La data de 12.05.2010, inculpatul A. a încasat salariul de 3.831 de RON şi singura cheltuială efectuată, până la încasarea următorului salariu în 11.06.2010, a fost o achiziţie de la KKKK. S.R.L. în sumă de 3.120 de RON în data de 15.04.2010 . În luna următoare, după încasarea salariului de 3.840 de RON, în data de 11.06.2010, singurele cheltuieli efectuate, până la încasarea următorului salariu, au fost o achiziţie de 3.000 de RON de la YYY., în data de 30.06.2010, şi una de 600 de RON, de la LLLL., în data de 07.07.2010 .

Potrivit extrasului de cont, în cursul unei perioade de 3 ani şi 5 luni (12.01.2010-14.02.2013), au fost identificate doar 10 achiziţii efectuate de la societăţi specializate în comercializarea de produse alimentare.

c) Contul deschis la N. cu numărul x folosit în perioada 16.01.2013-11.01.2019

În această perioadă, inculpatul A. a fost deputat în Parlamentul României, iar apoi primar al Sectorului 1 Bucureşti. Analiza extrasului de cont a relevat următoarele:

- depuneri lunare de la Camera Deputaţilor – salariul care a variat de la 4.899 RON (februarie 2013) – până la 5.457 RON (mai 2016) plus indemnizaţie transport care a variat între 1.000 – 1.400 RON;

- depuneri lunare de la Consiliul Local - salariul care a variat de la 4.813 RON (iulie 2016) – până la 10.151 RON (septembrie 2018);

- depunere numerar MMMM. – 200 de RON în 2.03.2015;

- depunere numerar A. – 3.870 RON în 26.03.2015;

- transfer A. 4.355 RON în 20.10.2015;

- transfer B. – 2.007,39 RON în 26.03.2015;

- restituire contribuţie AAA. – 20.000 RON în 19.12.2016, 10.000 RON în 21.12.2016 .

Din extrasul de cont, rezultă că au existat perioade în care singurele cheltuieli au constat în achiziţii de o valoare apropiată salariului de la magazine specializate în îmbrăcăminte/încălţăminte de lux. Astfel, la data de 05.02.2013, inculpatul a încasat salariul de 1.566 de RON şi singurele cheltuieli efectuate până la încasarea următorului salariu, în 05.03.2013, au fost o achiziţie de la NNNN. în sumă de 374,78 de RON, în data de 26.02.2013, şi o achiziţie de la OOOO. de 1.054 RON, în data de 28.02.2013 .

În perioada următoare, cheltuielile predominante au fost cu achiziţionarea de produse fashion, bilete de avion, servicii medicale, cazare hoteluri, astfel:

- Plata PPPP. 30.03.2015 – 1.417,23 RON;

- Plata PPPP. 23.10.2015 – 3.303,29 RON;

- Plata QQQQ. 7.12.2015 – 2.910 RON şi 16.12.2015 – 1.500 RON;

- Plata RRRR. 11.04.2016 – 7.000 RON;

- Plata Clinica Baneasa – 9.05.2016: 1.002 RON şi 453 RON;

- Plata SSSS. 23.05.2016 – 898 RON;

- Plata TTTT. 22.11.2016 – 2.125 RON;

- Plata 12.540 SSS. – 14.798,84 RON în 10.01.2017;

- în perioada 04-10.04.2017 sunt făcute cumpărături în Japonia;

- Plată în Dubai – UUUU., în data de 24.04.2017 – 9.436 RON (8030 AED, vol. 13, fil. 226 verso);

- Între 12.12.2017-12.01.2018, inculpatul A. nu a făcut nici un fel de cumpărături, doar un comision bancar;

- Plata la VVVV. în 14.03.2018 – 10.089,37 RON;

- Plata la WWWW. în 12.04.2018 – 1.498,98 RON, 461,22 RON şi 1.787,28 RON;

- Plata la NMBS NORD în 06.06.2018 – 1.090,32 RON;

- Din 12.03.2018 până în 12.10.2018, inculpatul A. a avut doar cheltuieli cu plata unor hoteluri, a unor curse XXXX., facturi itunes, etc., fără a avea cheltuieli specifice traiului zilnic (a existat o singură plată efectuată pentru produse alimentare, în data de 30.05.2018, – 456,82 RON la YYYY.);

- Transfer 69.000 RON în data de 05.09.2018 către alt cont al său, ajungând în final la fosta soţie, B. .

d) Contul deschis la N. cu numărul x folosit în perioada 27.01.201x.12.2020

Operaţiuni în perioada 27.01.2015 – 12.03.2019.

Contul a fost creditat în această perioadă cu suma totală de 185.272 RON, din care 160.007 RON reprezintă transferuri din contul IBAN x (analizat mai sus), 20.000 RON au fost depuşi în numerar în 31.05.2016, iar 4.353 RON au fost transferaţi din contul IBAN x, titular B..

Din cont a fost debitată, în total, suma de 185.242 RON, din care 8.855 RON au fost viraţi în contul x.

De regulă, după creditarea contului cu sume provenind din contul x, erau dispuse viramente către B., unele operaţiuni având descrierea "plată pensie alimentară", suma totală transferată fiind de 155.500 RON.

Din cont a fost virată suma de 20.000 RON către AAA., 31.05.2016, cu explicaţia "contribuţie pentru campania electorală".

Din data de 12.03.2019, în cont nu au mai fost înregistrate alte activităţi, cu excepţia plăţii comisioanelor bancare lunare.

Din cont nu au fost ridicate sume în numerar.

Sold la 27.11.2020: 30 RON

e) Contul deschis la TTT. cu numărul IBAN x folosit în perioada 16.01.2013 - 11.01.2019

Rulaj cont aferent perioadei 18.12.2018 – 16.12.2020

Sold iniţial 0 RON

În perioada 18.12.2018 – 16.12.2020, contul a fost creditat cu suma de 323.128,52 RON, din care:

- 241.966 RON reprezintă veniturile salariale încasate, în perioada 11.01.2019 -12.11.2020, de la Primăria Sectorului 1 al municipiului Bucureşti, unde a ocupat funcţia de primar;

- 75.000 RON au fost viraţi în cont de ZZZZ., din cont IBAN x, cu explicaţia "împrumut" – au fost efectuate 5 viramente a câte 15.000 RON, în perioada 16.11 – 10.12.2020;

- 5.030 RON au fost încasaţi de la "AJPS Bucureşti" (Posibil Fondul de mediu – retur taxa mediu pt auto nou) – în perioada 08.07 – 08.12.2020;

- alte încasări – 1.132,53 RON.

În total, din cont a fost debitată suma de 295.527,82 RON, din care:

- 130.000 RON au fost viraţi, în data de 18.11.2020, către AAA. – Organizaţia municipiului Bucureşti, în contul IBAN x, cu explicaţia "contribuţie campanie electorală alegeri pentru Senat şi Camera Deputaţilor".

- alte debitări ale contului, în total 136.032,8 RON, au reprezentat plăţi cu cardul: la comercianţi (cheltuieli diverse, inclusiv de consum), atât în ţară cât şi în străinătate, taxe/impozite, precum şi 2 plăţi către Şcoala Gimnazială Mark Twain Voluntari. Astfel,:

- 22.08.2019 – plata AAAAA. – 685 GBP - 3.584,68 RON;

- 22.08.2019 – plata BBBBB. – 430 GBP – 2.250,23 RON;

- 27.08.2019 – plata CCCCC. – 1.829 EUR – 8.725,22 RON;

- 10.02.2020 – plata DDDDD. – 880,4 EUR – 4.228,56 RON;

- 02.06.2020 – plata EEEEE. – 900 EUR – 4.398,24 RON;

- 02.06.2020 – plata EEEEE. – 1.403,54 EUR – 6.854,9 RON;

- 12.08.2020 – plata EEEEE. – 338,54 EUR – 1.650 RON;

- 25.08.2020 – plata EEEEE. – 1.625 EUR – 7.934,26 RON;

- 19.10.2020 – plata mytheresa.com – 1.474 EUR – 7.244,71 RON;

plăţi Şcoala Mark Twain

- 20.11.2019 – 8.170,73 RON;

- 11.09.2020 – 8.292,2 RON.

- din cont au fost retraşi în numerar, prin ATM, 29.070 RON, din care 29.000 RON au fost retraşi în perioada 07.07 – 16.12.2020 (14 retrageri a câte 2.000 RON şi o retragere de 1.000 RON).

În data de 16.12.2020, după ultima operaţiune înregistrată, soldul contului era de 27.600,7 RON.

Veniturile inculpatei B.

Conform adresei ANAF nr. x/29.01.2021, în perioada 2000 - 2020 B. a declarat venituri totale nete de 1.552.420 RON, din care 1.257.192 RON provenind din vânzarea unui imobil - în anul 2011 (81% din totalul veniturilor), diferenţa fiind reprezentată de venituri din salariul încasat de la CET Griviţa în anul 2015 – 16.328 RON, din chirii în perioada 2015-2020 – 234.999 RON, dobânzi bancare – 33.146 RON, dividende la SIF-uri – 39 RON şi venituri din vânzarea unor titluri de valori la N. – 10.231 RON. Suma de 1.257.192 RON provine de la inculpatul C., ca urmare a vânzării unui imobil. Suma a fost încasată în numerar, conform contractului de vânzare-cumpărare nr. x/09.02.2011, autentificat la BNP FFFFF..

În aceeaşi perioadă, inculpata B. a înregistrat în conturile bancare deţinute creditări totale (fără a fi luate în considerare sumele transferate între conturile personale şi între conturile având ca titulari pe B. şi A., depozitele lichidate şi sumele obţinute din vânzarea obligaţiunilor N.) în valoare de 4.509.935,26 RON şi 1.118.711,18 euro.

În perioada 2000-2020, inculpata B. a fost titular al conturilor deschise la următoarele unităţi bancare (proces-verbal din data de 14 mai 2021, vol. 37 – fil. 4-56):

- VVV. - IBAN x – deschis la 23.02.2015

- GGGGG.- IBAN x (02.02 – 12.02.2015)

- HHHHH. S.A. - IBAN x – (30.08.2002 – 16.11.2010)

- IIIII. S.A.

IBAN x (11.12.2009 – 17.07.2015)

IBAN x (08.04.2010 – 06.03.2015)

IBAN x (01.11.2004 – 20.07.2008)

IBAN x (01.07.2005 – 25.07.2008)

IBAN x (16.11.2004 – 17.07.2015)

IBAN x (03.09.2008 – 24.03.2011)

- N. S.A.

IBAN x deschis la 04.06.2018

IBAN x deschis la 27.01.2009

IBAN x deschis la 27.01.2009

IBAN x cont depozit la termen euro (extras aferent perioadei 12.02 – 12.08.2015 – valoare 5.000 euro – viraţi în cont - închis)

IBAN x cont depozit la termen euro (extras aferent perioadei 12.02 – 12.08.2015 – valoare 5.000 euro – viraţi în cont - închis)

IBAN x cont depozit la termen euro (extras aferent perioadei 11.01 – 11.02.2010 – sold 0)

IBAN x deschis la 27.01.2009

IBAN x cont depozit la termen euro (extras aferent perioadei 12.02 – 12.08.2015 – valoare 5.000 euro – viraţi în cont - închis)

IBAN x cont depozit la termen euro (extras aferent perioadei 12.02 – 12.08.2015 – sold 0)

IBAN x cont depozit la termen euro (extras aferent perioadei 12.02 – 12.08.2015 – valoare 5.000 euro – viraţi în cont - închis)

IBAN x deschis la 27.01.2009

IBAN x cont depozit la termen euro (extras aferent perioadei 19.08.2015 – 19.02.2016 – valoare 10.000 euro – viraţi în cont - închis).

IBAN x deschis la 03.01.2018

- TTT.:

IBAN x

IBAN x

IBAN x

IBAN x

O prezentare a principalelor tranzacţii efectuate, în perioada 2000-2020, în conturile aparţinând inculpatei B. este realizată în procesul-verbal din data de 14 mai 2021 de investigaţie financiară .

Din analiza extraselor acestor conturi, a rezultat că, în perioada ianuarie 2008- martie 2019, au fost depuse în numerar sume semnificative de bani după cum rezultă şi din procesul-verbal din data de 11.01.2022 prin care au fost evidenţiate aceste depuneri .

Astfel, situaţia sintetică a depunerilor în numerar în conturile inculpatei B., pentru perioada 2008-2020, este următoarea:

An

Cont

Suma totală

Depuneri importante

2008

x

362.000 RON

01.08 – 08.09.2008

x

815.000 RON

04.09 – 29.10.2008

2009

x

210.000 RON

28.01.2009 – 60.000 RON

02.02.2009 – 60.000 RON

04.02.2009 – 40.000 RON

06.02.2009 – 40.000 RON

2010

x

24.971 RON

x

40.675 euro

2011

x

50 RON

x

23.377 euro

x

1.500 RON

x

14.300 euro

2012

x

17.075 RON

x

79.500 euro

06.02.2012 – 9.500 euro

28.02.2012 – 11.000 euro

09.03.2012 – 10.000 euro

x

200 euro

2013

x

2.950 RON

x

11.035 euro

2014

x

19.100 RON

x

1.670 euro

2015

x

27.063 RON

08.10.2015 – 27.000 RON

x

15.000 euro

08.09.2015 – 15.000 euro

x

4.860 euro

2016

x

236.200 RON

19.10.2016 – 60.000 RON

01.11.2016 – 60.000 RON

08.11.2016 – 60.000 RON

15.12.2016 – 46.600 RON

x

18.000 euro

24.10.2016 – 13.000 euro

x

1.200 euro

2017

x

273.400 RON

27.03.2017 – 45.500 RON

28.03.2017 – 40.000 RON

07.06.2017 – 20.000 RON

14.07.2017 – 70.000 RON

x

12.300 euro

2018

x

404.000 RON

22.02.2018 – 35.000 RON

27.02.2018 – 35.000 RON J.

15.05.2018 – 30.000 RON

08.06.2018 – 36.000 RON

28.08.2018 – 46.000 RON

29.08.2018 – 46.000 RON

30.08.2018 – 46.000 RON

31.08.2018 – 46.000 RON J.

03.09.2018 – 46.000 RON J.

x

1.950 RON

2019

x

25.000 RON

20.03.2019 – 20.000 RON

x

1.000 euro

Total RON

2.420.259 RON

Total euro

223.117 euro

Sumele menţionate în tabel diferă faţă de cele menţionate în procesul-verbal din data de 11.01.2022, întrucât au fost avute în vedere doar sumele numerar depuse de B. şi martora J., precum şi depunerile de la bancomate, nefiind luate în calcul sumele în numerar depuse în conturile inculpatei B. de către alte persoane.

Conduita financiară a martorei J.

Conform Notei de constatare, transmisă prin adresa nr. x/2017 din 12.03.2019, întocmită de specialiştii din cadrul DNA în baza Ordonanţei privind efectuarea unei constatări tehnico-ştiinţifice din 06.03.2019, în perioada 2007-2018, J. a declarat venituri totale de 86.602 RON, din care 80.494 RON provenind din salarii, restul fiind venituri din dobânzi bancare – 768 RON, venituri din vânzarea unor titluri de valori la N. – 218 RON, venituri din transferul proprietăţilor imobiliare – 4.972 RON şi alte venituri – 150 RON .

Potrivit datelor comunicate de către specialiştii DNA prin adresa nr. x/2017 din 20.06.2017, inculpata B. deţine calitatea de împuternicit pe conturile deschise la N. de titulara J. .

Totodată, potrivit adresei N. nr. x/16.10.2018, în Anexa la Contractul pentru persoane fizice cu privire la folosirea serviciului O., încheiat cu N. în 17.01.2017, unul dintre numerele de telefon furnizate de J. pentru "control cont" este x. Acelaşi număr de telefon a fost identificat ca fiind declarat şi de inculpata B. într-un contract similar încheiat de aceasta – în nume personal cu aceeaşi bancă.

Analiza extraselor de cont evidenţiază tranzacţiile financiare relevante derulate prin conturile titularei J., deschise la N.:

În anul 2009, în contul x, au fost înregistrate depuneri în numerar, în RON, în valoare de 210.000 RON, astfel:

Tabel nr. 5: Contul titularei J. - depuneri în numerar în perioada 30.01 – 06.02.2009

30/01/09

Depunere numerar: alimentare

60,000 RON

03/02/09

Depunere numerar: ALIM CONT/

60,000 RON

05/02/09

J. J. Depunere numerar: alim cont/

60,000 RON

06/02/09

J. J. Depunere numerar: alim cont/

30,000 RON

TOTAL

210,000 RON

După ce suma de 210.000 RON a fost depusă în numerar, banii au fost transferaţi de mai multe ori între conturile x şi y, acumulând dobândă, ultima operaţiune de acest fel fiind efectuată în data de 08.04.2010, când, în contul x, a fost transferată suma de 240.825.73 RON.

În aceeaşi zi, 08.04.2010, banii au fost schimbaţi în euro - 58.467 euro - şi transferaţi în contul în euro x, iar apoi în contul x, ambele conturi aparţinând martorei J..

În data de 12.04.2010, banii s-au întors în contul iniţial (x) şi apoi au fost transferaţi către inculpata B..

Această operaţiune de debitare, cu descrierea "plată valută x/B." – fără menţionarea contului creditat, nu a putut fi identificată şi în extrasele conturilor aparţinând inculpatei B., puse la dispoziţie de unităţile bancare.

În data de 08.04.2010, când a avut loc schimbul valutar şi transferul succesiv al sumei de bani între conturile martorei J., inculpata B. a înregistrat, în conturile personale deschise la IIIII., acelaşi tipar de transferuri succesive şi schimb valutar pentru suma de 150.500 euro care, în final, au fost transferaţi în contul de economii x.

Operaţiunile financiare efectuate, în perioada ianuarie - februarie 2009, în conturile deţinute la N. de J., sunt similare cu cele identificate în conturile deţinute de B. la IIIII..

Tot în anul 2009, în data de 17.03.2009, B. a virat, din contul x, deschis la IIIII., suma de 180.000 RON către Q., soţul J. .

După aceste tranzacţii, timp de aproximativ 7 ani (2010-2017), conturile deţinute de J. la N. nu au înregistrat operaţiuni, cu excepţia comisioanelor bancare, iar soldurile rămase în cont au valori foarte mici sau zero.

Perioada 2017-2018

Contul IBAN x, cont în RON deschis la N. în 29.01.2009, avea la 26.01.2017 soldul zero şi a fost creditat, în perioada 2017-2018, cu suma de 650.577,62 RON, provenind din:

- depuneri de numerar: 370.206 RON

- 09.01.2018 - vânzare unităţi de fond: 25.021,19 RON

- 30.01.-05.02.2018, transferuri din contul x: 255.000 RON

- refund la plăţi online: 321,07 RON

- 14.05.2018 - deblocare sumă "cf. poprire x cf. adr. exec -/03-05-2018, BIROU EXECUTOR JUDECATORESC JJJJJ.": 29,36 RON

Din contul x au fost efectuate următoarele plăţi:

a) - achiziţia de unităţi de fond, în valoare de 35.000 RON, după cum urmează:

- în 31.01.2017 – achiziţie unităţi de fond în valoare de 10.000 RON (din bani depuşi în numerar în aceeaşi zi);

- în 12.12.2017 - achiziţie unităţi de fond în valoare de 25.000 RON (din bani depuşi în numerar în aceeaşi zi) - au fost vândute pe 09.01.2018, obţinându-se 25.021,19 RON.

b) - în perioada 30.01 - 05.02.2018, au fost efectuate plăţi către KKKKK., cont x, cu descrierea "factura proforma x/30.01.2018 J.", în total fiind achitaţi 271.927 RON;

Potrivit documentelor transmise de S.C. KKKKK. S.R.L. prin adresa nr. x/22.11.2018, J. a achiziţionat, conform contractului de vânzare cumpărare nr. x din 30.01.2018, un autoturism x, la preţul total de 57.569 euro .

În baza contractului, societatea a emis factura seria x nr. x din 06.02.2018, pentru autovehicul nou x 2.0 Turbo AT8 AWD (280 C. pen.) în valoare totală de 271.927 RON, sumă care coincide cu suma virată din contul numitei J..

Cu privire la autoturismul marca x, în declaraţia dată în faza urmăririi penale, menţinută în faţa instanţei de fond, la termenul din 6.04.2023, martora J. a arătat că acesta îi aparţine în fapt inculpatei B. care îl foloseşte, deşi a fost achiziţionat şi înmatriculat cu nr. x pe numele martorei. Martora a mai precizat că banii pentru achiziţia autoturismului îi aparţin inculpatei B..

La percheziţia domiciliară, efectuată la domiciliul soţilor J. şi Q., au fost găsite documente referitoare la acest autoturism, inclusiv cartea de identitate a autovehiculului (proces-verbal din data de 19.11.2020 de percheziţie domiciliară - vol. 26, fil. 168).

Cu privire la acest autoturism, martorul II., director la KKKKK., a arătat, în declaraţia dată în faza urmăririi penale (19.11.2020, vol. 27, fil. 293-298), următoarele:

"A. mi-a spus că vrea să îi cumpere o maşină soţiei şi că vrea să i-o aducă din Dubai. Eu i-am spus că nu este potrivită o maşină gândită pentru temperaturile din Dubai să o aducă la gheţurile şi sarea din România.

A fost o expoziţie la LLLLL. de maşini unde A. a venit să vadă ce maşini sunt. Acolo eu i-am arătat un x, care lui i-a plăcut. După un timp, B. a venit la showroom-ul de la societatea mea, KKKKK., unde a făcut un test drive cu un angajat al meu, fără cunoştinţa mea, i-a plăcut şi a făcut comanda. Preţul a fost undeva la 60.000 de euro, dar nu ştiu exact."

La termenul din data de 29.11.2023, în prezenţa apărătorilor aleşi ai inculpaţilor, instanţa de fond a pus în discuţia părţilor imposibilitatea administrării probei testimoniale cu martorul II., în temeiul dispoziţiilor art. 383 alin. (3) şi alin. (4) din C. proc. pen., având în vedere faptul că a decedat şi a dat citire aspectelor relevante din cuprinsul celor două declaraţii date de către acesta pe parcursul urmăririi penale, la data de 19 noiembrie 2020 şi 15 iulie 2021.

§ plăţi la diferiţi comercianţi şi comisioane bancare: 329.112,38 RON

În legătură cu plăţile la comercianţi, se remarcă faptul că, în aceeaşi perioadă şi în aceeaşi destinaţie externă, au fost identificate plăţi cu cardul atât din conturile în RON sau euro aparţinând titularei J., cât şi din cele deţinute de B., spre exemplu:

- Magazin bijuterii Turcia – MMMMM.:

o 17.07.2017 - plata cu cardul x din contul x deţinut de B. la N. - SALE la MMMMM.: 3.262 RON

o 18.07.2017 – plata cu cardul x din contul x deţinut de J. la N. - SALE la MMMMM.: 3.241 RON

- Plăţi magazine Dubai:

o 05.03.2018 - plata cu cardul x din contul x deţinut de B. la N. - SALE la NNNNN.: 61.565,54 RON

- 05.03.2018 - plata cu cardul x din contul x deţinut de J. la N. - SALE la OOOOO.: 31.443,95 RON PPPPP. Turcia:

o 22.05.2018 – plata cu cardul x din contul x deţinut de B. la N. - SALE la PPPPP.: 12.664,36 RON

o 22.05.2018 – plata cu cardul x din contul x deţinut de J. la N. - SALE la PPPPP.: 2.000,23 euro

Din conturile martorei J. au fost plătite achiziţii online de pe aceleaşi site-uri utilizate de B., site-uri care au ca obiect de activitate vânzarea de produse de lux, spre exemplu:

o 31.05.2018 – plata cu cardul x din contul x - SALE la QQQQQ.: 12.975,66 RON

o 18 şi 21.05.2018: plata cu cardul x din contul x - SALE la KKK.: 18.325,72 RON

o 4 şi 7.05.2018: plata cu cardul x SALE la KKK. din contul x: 25.508,67 RON.

La finalul perioadei, în 01.10.2018, contul avea un sold de 14.538,24 RON.

O caracteristică a conturilor cu carduri ataşate, deţinute la N. de J. este aceea că, anterior plăţilor succesive la comercianţi, conturile au înregistrat depuneri în numerar, de exemplu:

În contul x – deschis la N. pe numele J., în data de 17.05.2018, au fost depuşi în numerar de către titular 8.000 euro, iar următoarele operaţiuni înregistrate în cont sunt:

§22.05.2018:

o x SALE la PPPPP. x suma trn. 10,500.00 RRRRR.: x 20.05.2018 - data postarii tranzactiei: 22-05-2018 11:57, suma debitată: 2,000.23 euro;

o x SALE la SSSSS. x suma trn. 102.00 RRRRR.: x 19.05.2018 - data postarii tranzactiei: 22-05-2018 12:00; suma debitată 19.43 euro;

o x SALE la TTTTT. x suma trn. 255.60 RRRRR.: x 19.05.2018 - data postarii tranzactiei: 22-05-2018 12:00, suma debitată: 48.69;

§23.05.2018: x SALE la HAVALANLARI D&R x suma trn. 987.44 RRRRR.: x 20.05.2018 - data postarii tranzactiei: 23-05-2018 11:59, suma debitată: 185.97 euro;

§24.05.2018:

o x SALE la UUUUU. 1 x suma trn. 3,150.00 RON, 1 EUR = 4.69 RONID: x 22.05.2018 - data postarii tranzactiei: 24-05-2018 12:15, suma debitată: 671.64 euro;

o x SALE la VVVVV. x suma trn. 6,525.00 RON, 1 EUR = 4.69 RONID: x 22.05.2018 - data postarii tranzactiei: 24-05-2018 12:15, suma debitată: 1,391.26;

§29.05.2018:x SALE la VVVVV. x suma trn. 4,500.00 RON, 1 EUR = 4.7 RONID: x 24.05.2018 - data postarii tranzactiei: 29-05-2018 12:38, suma debitată: 957.45 euro;

§06.06.2018: x SALE la KKK. x: 0 04.06.2018 - data postarii tranzactiei: 06-06-2018 12:19, suma debitată: 2,249 euro,

Soldul rămas în cont la 06.06.2018, urmare operaţiunilor de debitare prin utilizarea cardului, este în valoare de 476.33 euro.

Contul IBAN x, cont în RON deschis la N. în 29.01.2009, a fost utilizat, în perioada 2017-2018, numai pentru a depune în numerar, într-un interval de 2 săptămâni (15.12.2017 – 03.01.2018), suma de 255.000 RON, bani care au fost, ulterior, transferaţi în contul x şi au fost utilizaţi pentru plata automobilului x achiziţionat de la KKKKK..

În perioada 2017-2018, în conturile în euro IBAN x şi IBAN x, conturi deschise în 08.04.2010 la N. pe numele martorei J., operaţiunile relevante au fost următoarele:

o depunerea, în numerar, a sumei de 8.000 euro, în 17.05.2018, în contul x, pe un sold al contului de 0 euro;

o plăţile efectuate din aceşti bani, pentru achiziţii la diferiţi comercianţi. În 10.10.2018 soldul contului era de 476,33 euro

Începând cu 2015 contul x nu a înregistrat alte tranzacţii.

În total, în perioada 2009-2018, în toate conturile martorei J. au fost depuse sume în cuantum total de 835.206 RON şi respectiv 8.000 de euro.

Cu privire la sumele de bani, în declaraţia dată în faza urmăririi penale, menţinută în faţa Înaltei Curţi, la termenul din 6.04.2023, martora J. a declarat următoarele:

"De-a lungul timpului, în mai multe dăţi, la rugămintea B. am depus sume de bani în numerar în conturile deschise de aceasta. Îmi lăsa banii, iar eu mă duceam şi îi depuneam. În câteva rânduri m-a trimis la sediul N. la R..

Tot la rugămintea B., am deschis pe numele meu conturi bancare în care am depus sume de numerar pe care mi le dădea ea.

De-a lungul timpului am observat că au foarte mulţi bani şi chiar m-am întrebat cu soţul meu unde îi ţin, însă nu ştim acest lucru. La noi acasă nu au ţinut sume mari de bani, doar sumele pe care mi le dădea B. să le depun la bancă."

Achiziţionarea de bunuri imobile pe numele inculpatei B. în sumă totală de 305.000 euro şi 470.000 RON

Conform informaţiilor transmise de ANCPI (adresa nr. x/26.05.2020 – vol. 22, fil. 80-91), inculpatul A. nu deţine în proprietate nici un imobil, iar inculpata B. deţine în proprietate/coproprietate mai multe imobile situate în municipiul Bucureşti, după cum urmează:

1. Teren şi construcţie (casă de locuit şi garaj) situate la adresa Bucureşti, str. x Parc 6, sector 1/UAT Bucureşti, Sector 1 – Şos. Ionescu Siseşti Gheorghe, Agronom, nr. 72-74 (preluată de la A.);

2. Două apartamente şi mansarda imobilului din Bucureşti, str. x, sector 1 (CF: x - apt. 2+mansardă şi x – apt. Etaj 2);

3. Apartament situat în Bucureşti, Calea x, ap. 1+146, sector 1 (CF: x);

4. Cota 1/2 din teren şi construcţie (demisol + parter + 2 etaje) din Bucureşti, Aleea x sect. 4 (CF: x şi x)

Modul de dobândire a acestor imobile de către B., rezultă din analizele de investigaţie financiară efectuate în cauză (procese-verbale din 12.08.2020 – vol. 1, fil. 145-184, respectiv 14.05.2021 – vol. 37, fil. 4-56), asupra înscrisurilor comunicate de ANCPI prin adresa nr. x/18.10.2018:

Teren şi construcţie (casă de locuit – parter şi etaj, în suprafaţă construită la sol de 96,67 mp şi garaj în suprafaţă de 54,19 mp) situate în Bucureşti, str. x (fosta Parcela 6).

Inculpata B. a dobândit imobilul de la fostul soţ – inculpatul A., conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. x/07.03.2011 la BNP UUU.. Potrivit contractului, preţul convenit al vânzării a fost de 952.500 RON, pe care vânzătorul a declarat că l-a primit la data perfectării contractului, fără a specifica modalitatea de plată.

Anterior, potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat de BNP WWWWW. cu nr. x/25.04.2003, vânzătorul A. a dobândit imobilul de la S.C. XXXXX. S.A., pentru suma de 35.000 USD (cu TVA inclus).

Analiza extraselor de cont nu a evidenţiat tranzacţii financiare semnificative între inculpaţii A. şi B., care să poată atesta plăţi aferente tranzacţiei imobiliare din data de 07.03.2011.

Această înstrăinare a imobilului şi venitul aferent nu au fost menţionate în declaraţiile de avere întocmite de inculpatul A., pentru perioada 01.01-31.01.2011. Nici din informaţiile comunicate de ANAF cu privire la veniturile declarate de inculpatul A., pentru perioada 2000-2020, nu au rezultat date cu privire la declararea venitului aferent contractului de vânzare cumpărare având ca obiect imobilul din str. x.

Privitor la imobilul respectiv, în declaraţia dată, în faţa instanţei de fond, la termenul din data de 31.01.2024, inculpata B. a arătat următoarele:

"În anul 2001 am pus bazele unei companii de transport internaţional şi apoi, pentru că el la momentul acela era director la Ministerul Transporturilor, am apelat la el pentru că aveam nevoie de o relaţie din punct de vedere juridic în acel minister, pentru afacerea mea.

Ne-am mai apropiat până în anul 2003 când am început din nou să stăm împreună, aspect care s-a datorat decesului mamei mele din 2003, întrucât el m-a ajutat emoţional foarte mult.

Nu eram foarte disponibilă emoţional să ne mutăm împreună, pentru că aveam experienţa căsătoriei anterioare, pe care am avut-o împreună şi atunci, ca o garanţie pentru el că nu-l voi da afară, aşa cum am l-am dat în 1993, a fost să îi cedez jumătate din casa cumpărată de tatăl meu, situată în str. x momentul în care se făcea contractul pentru prima dată.

Casa a fost cumpărată în anul 2001, iar actele au fost perfectate în 2003.

Acesta este motivul pentru care jumătate din casa respectivă a fost a lui, nu pentru că ar fi fost cumpărată de el.

Relaţia a durat până în anul 2009-2010 aproximativ, când, după ştiinţa mea, el s-a mutat cu altă persoană şi atunci mi s-a părut normal ca garanţia pe care eu i-o acordasem să nu mai fie valabilă".

Inculpatul A., în declaraţia dată, în cursul cercetării judecătoreşti, la termenul din data de 31.01.2024, a arătat următoarele: "În anul 2011, ce era pe numele meu, respectiv 50% din imobilul din Siseşti, care a fost construit în anul 2001-2003 cu banii familiei B., i l-am dat, nu ştiu care a fost forma contractului, însă precizez că nu am primit nimic în schimb".

Totodată, la întrebarea apărătorului ales al inculpatei B. "Ale cui sunt imobilele din Str. x, str. x, str. x dulce şi Calea x, cine a plătit achiziţionarea acestora şi din ce surse?", inculpatul a răspuns "Cel din str. x, a fost plătit de către familia B., respectiv tatăl acesteia, ţin minte că era o sumă mică, pentru că preţurile erau foarte jos, la acel moment".

Imobilul din Bucureşti, str. x, sector 1 deţinut de B. este compus din două apartamente şi mansardă

Conform evidenţelor cadastrale, inculpata B. a cumpărat, în anii 2008 şi 2009, de la terţe persoane, apartamentul de la etajul 2 (s.u. 45,87 mp) şi apartamentul de la etajul 1 (s.u. 57,23 mp) pentru suma totală de 120.000 euro (70.000 + 50.000) pe care a plătit-o în numerar.

Ulterior, în data de 09.02.2011, inculpata B. a înstrăinat ambele apartamente către martorul C. şi soţia acestuia, U., pentru suma de 300.000 euro (echivalentul a 1.276.080 RON la un curs BNR de 1 euro/4,2536 RON), încasată în numerar – conform contractului de vânzare-cumpărare nr. x/09.02.2011, autentificat la BNP FFFFF.. La data înstrăinării, apartamentul situat la etajul 2 al clădirii figura într-un litigiu - cerere de revendicare a reclamantului YYYYY..

După câteva luni, soţii C. şi U. au extins proprietatea de la adresa din str. x prin adăugarea mansardei imobilului, cu o suprafaţă totală de 38,50 mp, cumpărată de la martorul DD. pentru suma de 10.000 euro (echivalentul a 42.037 RON la cursul BNR de 1 euro/4,2037 RON), plătiţi în numerar, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/11.07.2011. Mansarda este compusă din patru camere în suprafaţă de 5,10 mp, două holuri în suprafaţă totală de 8,28 mp, terasă în suprafaţă indiviză de 13,22 mp şi balcon în suprafaţă de 11,90 mp, cu o suprafaţă utilă de 13,38 mp

Prin contractul de vânzare-cumpărare nr. x/09.09.2014, autentificat la ZZZZZ., inculpata B. redevine proprietara celor două apartamente, achiziţionând şi mansarda imobilului din str. x. Conform declaraţiei vânzătorilor C. şi U., preţul de 100.000 euro pentru cele 2 apartamente şi mansardă a fost încasat în numerar de la cumpărător, în aceeaşi zi cu data autentificării contractului.

În urma acestor tranzacţii financiare, într-un interval de aproximativ 3 ani, soţii C. şi U. au avut o pierdere financiară de 210.000 euro.

Privitor la acest imobil, martorul DD., în faţa Înaltei Curţi, la termenul din data de 29.11.2023, a dat următoarea declaraţie:

"Întrebări formulate de apărătorul ales al inculpatului A.:

1. Cu doamna B. aţi avut o discuţie cu privire la vânzarea unui imobil?

R: Da, este vorba de un imobil din strada x, cred că nr. 18, din care, la vremea respectivă, aveam o parte. Aflându-mă într-o divergenţă cu doamna B., nu am vrut să vând porţiunea mea. Aflându-mă la UNPR, la vremea respectivă, era preşedinte domnul II. şi m-a rugat să îi vând doamnei B. acea porţiune, eu nu am vrut. Domnul II. mi-a sugerat că ar avea o anumită relaţie cu doamna B. şi că ar vrea să ia tot imobilul din str. x.

Am refuzat, la un an m-am trezit cu un anumit domn, C., cu care eram prieten încă din anul 1989, 1990, de foarte mult timp. Acesta mi-a spus, mi-a arătat un act notarial, spunându-mi că el a cumpărat imobilul din str. x de la doamna B.. A invocat prietenia noastră, pentru a-i vinde lui partea mea din imobil, fără să ştiu ce înţelegeri au fost.

L-am făcut atent pe domnul C. că dacă va vinde doamnei B., voi încerca să revoc acel act. Am urmărit o perioadă de aproximativ 3 ani, în care nu s-a întâmplat nimic, iar după aceea nu ştiu ce s-a mai întâmplat.

Discuţiile cu domnul C. le-am avut în anul 2011 şi am făcut un act notarial cu acesta. Mi-a plătit preţul cerut de mine.

2. În această tranzacţie a avut vreo implicare A.?

R: Nu a avut nicio implicare. La vremea respectivă nu vorbeam cu A., eram în divergenţe.

Întrebări formulate de Înalta Curte:

1. Aţi avut vreun motiv pentru care nu aţi vrut să îi vindeţi doamnei B. porţiunea dvs din imobil?

R: Da, faptul că doamna AAAAAA. a fost demisă în mod ilegal, în opinia mea, de la Primăria Sectorului 1, primar la acel moment fiind domnul BBBBBB..

Doamna B. era şi ea membră de partid şi am crezut că e implicată toată lumea de la Sectorul 1, din conducerea sectorului.

2. Domnul A. avea vreo calitate atunci?

R: din câte îmi amintesc, era viceprimar, tot la Sectorul 1.

Întrebări formulate de reprezentantul Ministerului Public:

(...)

Aţi folosit imobilul pe care l-aţi vândut domnului C. vreodată?

R: acel imobil l-am cumpărat mai mult ca "tampon" împotriva lui B., având în vedere faptul că eram în divergenţe, pentru a o şicana şi pentru a avea posibilitatea să intru şi să ies când vreau. Menţionez că doamna AAAAAA. era concubina mea.

Totodată am urmărit să blochez şi o anumită vânzare a imobilului, pentru că nimeni nu cumpără doar o parte din imobil. Eu nu locuiam în imobilul respectiv, însă aveam depozitate în cele două camere anumite bunuri, respectiv un pat, şifonier, masă, un aragaz. Treceam pe acolo o dată la circa 2-3 zile, imobilul se afla la 500 m de locuinţa mea.

Menţionez că eu m-am şi certat cu doamna B., din cauza faptului că doamna AAAAAA. a fost demisă. Cu A. nu m-am certat.

6. Cel de la care aţi cumpărat imobilul v-a spus vreodată că a fost solicitat şi de doamna B., pentru a vinde?

R: Nu.

(...)

Întrebări formulate de apărătorul ales al inculpatului A.:

1. Aţi avut vreodată o împuternicire din partea domnului A., în vreo cauză civilă sau penală?

R: nu am avut. Nu îmi aduc aminte.

2. Vă amintiţi, în timpul discuţiilor despre tranzacţie, dacă aţi solicitat vreun preţ doamnei B.?

R: nu am intrat în discuţii de niciun fel despre vreo tranzacţie cu B..

3. A avut A. vreo implicare în discuţiile cu C.?

R: nu.

Întrebări formulate de apărătorul ales al inculpatei B.:

1. În ce an a fost demisă concubina dvs?

R: sfârşitul anului 2009, începutul anului 2010.

Întrebări formulate de Înalta Curte:

1. De când eraţi în concubinaj cu doamna AAAAAA.?

R: din anul 1984".

Referitor la acest imobil, în declaraţia dată de inculpatul A., în cursul cercetării judecătoreşti, la termenul din data de 31.01.2024, la întrebarea apărătorului ales al inculpatei B. "Ale cui sunt imobilele din Str. x, str. x, str. x dulce şi Calea x, cine a plătit achiziţionarea acestora şi din ce surse?", inculpatul a răspuns "Cel din str. x, a fost plătit de către familia B., respectiv tatăl acesteia, ţin minte că era o sumă mică, pentru că preţurile erau foarte jos, la acel moment.

Cel din str. x a fost achiziţionat tot de B.. Este adevărat că m-a întrebat DD. dacă ştiu pe cineva interesat să achiziţioneze două apartamente din acel imobil. Eu am interpretat că mă întreabă în mod direct dacă vreau să achiziţionez şi eu l-am trimis să vorbească cu B.. Au vorbit şi s-au înţeles. Eu nu am avut nicio implicare financiară. Ştiu că DD. a şicanat-o pe B., el a fost cel care a pus-o în legătură cu proprietarii şi în acel imobil şi-a achiziţionat şi el o boxă, care se situa la ultimul nivel. La solicitarea B. să i-o vândă, pentru că a văzut în acte că lipseşte acea boxă, i-a cerut un preţ foarte mare, cred că avea divergenţe cu mine sau cu ea.

Cred că DD. mă considera pe mine vinovat că nu am putut să o ajut pe soţia lui să rămână angajată la primăria Sectorului 1".

Imobilele din str. x au făcut obiectul unui contract de închiriere încheiat de soţii C. şi U. şi chiriaşul S.C. CCCCCC. S.R.L. (CUI x), contract aflat în executare la data tranzacţiei din 2014 şi menţionat în actul translativ de proprietate.

La data de 09.09.2014, cumpărătoarea B. a declarat că se subrogă în drepturile vânzătorilor (C. şi U.) şi se "obligă să respecte obligaţiile contractului de închiriere din data de 27.08.2013, înregistrat la DGFPMB Sector 4 sub nr. x/13.09.2013", cu valabilitate până la 31.12.2014.

Inculpata B. a încasat în contul personal sume de bani plătite cu titlu "chirie…"/"chirie str. x nr. 18" de către chiriaşul S.C. CCCCCC. S.R.L., începând cu data de 12.11.2013 când nu avea nicio calitate în contractul de închiriere.

Analiza rulajelor contului IBAN x deschis la N. evidenţiază faptul că, în perioada 12.11.2013 – 17.09.2014, titularul B. a încasat cu titlu de chirie de la S.C. CCCCCC. S.R.L. (IBAN x) suma totală de 89.008,16 RON, deşi a cumpărat imobilele şi s-a subrogat în drepturile vânzătorilor începând cu data de 09.09.2014.

Conform Notei de constatare întocmită de specialiştii din cadrul DNA în baza Ordonanţei privind efectuarea unei constatări tehnico-ştiinţifice din 06.03.2019 şi transmisă prin adresa nr. x/2017 din 12.03.2019, în evidenţele ANAF, titularii tranzacţiilor din 2011 şi 2014 figurează cu venituri declarate, după cum urmează:

§A Constanţa B. - venituri din transferul proprietăţilor imobiliare în valoare de 1.257.192 RON (valoarea tranzacţiei imobiliare conform actului autentic este de 1.276.080 RON), în anul 2011. Nu are venituri declarate din cedarea folosinţei bunurilor în 2013-2014;

§Niţă Ion - venituri din cedarea folosinţei bunurilor, fără a putea fi identificate bunurile, în intervalul 2013-2014 (26.689 RON şi 80.066 RON);

§Niţă Ion şi U. - venituri din transferul proprietăţilor imobiliare în valoare de 93.159 RON şi 225.489 RON, în 2014.

Inculpata B. nu figurează cu venituri din cedarea folosinţei bunurilor pe perioada în care a încasat sume de bani de la S.C. CCCCCC. S.R.L..

Apartamentul situat în Bucureşti, Calea x, ap. 1+146, deţinut de B. are o suprafaţă utilă de 114,3 mp şi teren în folosinţă aferent apartamentului de 14,57 mp.

Imobilul a fost dobândit de inculpata B. în baza actului de adjudecare din 28.07.2014, întocmit de DDDDDD. în dosarul de executare nr. x/2013, având ca obiect cererea de executare silită formulată de creditoarea IIIII. S.A. împotriva debitoarei S.C. EEEEEE. S.R.L..

Conform procesului-verbal de licitaţie din data de 25.04.2014, în calitate de participant unic la licitaţie, inculpata B. a depus ofertă şi a adjudecat imobilul cu suma de 379.312,5 RON (echivalentul a 85.000 euro), din care 8500 euro (10%) reprezintă valoarea cauţiunii.

În extrasul contului x deschis în euro la N. de inculpata B., în data de 25.04.2014, sunt înregistrate următoarele plăţi:

- 25.04.2014 – încasare PP.: 8.500 euro;

- 25.04.2014 - ridicare numerar: 8.500 euro.

Martora PP. a confirmat faptul că a împrumutat-o în acea perioadă pe inculpata B. cu o sumă de aprox. 10.000 de euro (declaraţie de martor PP. – vol. 48, fil. 260-262, menţinută în faţa Înaltei curţi, la termenul din data de 22.03.2023). În declaraţia dată, în faţa Înaltei Curţi, la termenul din data de 31.01.2024, inculpata B. a arătat "La rândul meu, am luat un împrumut în cuantum de 8000-8500 euro, în anul 2014, de la prietena mea, PP., pentru a-mi cumpăra un apartament de pe Calea x, deşi aveam banii nu voiam să îmi stric nişte depozite financiare, întrucât pierdeam dobânda".

Diferenţa de 90% din valoarea imobilului (341.381,25 RON) urma să fie depusă de adjudecatar, în termen de 30 de zile, în acelaşi cont, la dispoziţia executorului judecătoresc.

Această diferenţă de bani a fost achitată, potrivit actului de adjudecare, în data de 28.07.2014, când recipisa a fost pusă la dispoziţia executorului judecătoresc.

Potrivit extrasului de Carte Funciară nr. x, dreptul de proprietate a fost înscris în evidenţele ANCPI sub nr. x/31.07.2014.

Referitor la sursa banilor pentru achitarea diferenţei de preţ, în extrasul contului IBAN x, deschis în RON la N. de titularul B., a fost identificată o operaţiune de retragere în numerar a sumei de 160.000 RON, care a avut loc în aceeaşi zi cu cea a întocmirii actului de adjudecare a imobilului, respectiv 28.07.2014.

Totodată, în perioada 25.04.2014 (data încheierii procesului-verbal de licitaţie) - 28.07.2014 (data când a fost achitată diferenţa de bani, potrivit actului de adjudecare), din contul IBAN x, cont în RON deschis la VVV., în 13.12.2010, titular S.C. H. S.R.L. (societate având asociaţi pe C. şi U.), a fost retrasă în numerar, în mai multe tranşe, suma totală de 494.000 RON.

Nu au fost identificate alte tranzacţii financiare care să conducă în mod direct la plata contravalorii imobilului adjudecat.

Cota 1/2 din terenul intravilan în suprafaţă de 206,5 mp (CF nr. x) şi din construcţia în suprafaţă construită la sol 184 mp (demisol, parter şi 2 etaje, s.c. totală 725,09mp) (CF nr. x) situate în Bucureşti, Aleea x sect. 4

Potrivit documentelor comunicate de ANCPI, inculpata B. – în calitate de creditor a dobândit jumătate (cota 1/2) din imobil de la U. - debitor, în baza Actului de dare în plată, autentificat cu nr. x/18.12.2018 la FFFFFF., care are ca obiect "stingerea obligaţiei de plată prin executarea unei alte prestaţii decât cea datorată în contractul de împrumut, respectiv transmiterea dreptului de proprietate asupra cotei de 1/2 din imobil…".

Inculpatul C. a fost căsătorit cu U. în perioada 15.08.1990 – 05.10.2017, la această dată cei doi divorţând (proces-verbal de verificare din 06.09.2019 – vol. 19, fil. 256).

Cu privire la împrejurările achiziţiei cotei-parte din imobil, analiza înscrisurilor, puse la dispoziţie de ANCPI, evidenţiază următoarele aspecte:

U. (soţia inculpatului C.) a cumpărat construcţia în suprafaţă de 184 mp la sol şi terenul situate în Bucureşti, Aleea x sect. 4 de la S.C. GGGGGG. S.R.L., prin lichidator judiciar Cabinet Individual de Insolvenţă HHHHHH. - urmare licitaţiei publice cu strigare din 24 august 2018, la preţul de 857.750 RON. Potrivit contractului de vânzare autentificat la FFFFFF. sub nr. x/25.09.2016, "preţul real al vânzării este 857.750 RON" şi a fost achitat integral:

- 85.775 RON achitaţi în avans în 22.08.2018, prin ordin de plată nr. x din cont VVV.;

- 771.975 RON plătiţi prin OP nr. x din 7.09.2018, tot din cont VVV..

Imobilul a fost achiziţionat cu debite către bugetul local (impozite, taxe şi majorări/dobânzi) în valoare de 288.001,83 RON, debite care au fost preluate de cumpărător.

Plăţile pentru achiziţia imobilului se regăsesc în extrasul contului IBAN x, cont în RON deschis la VVV. aparţinând titularei U.. Disponibilul în cont necesar achiziţiei imobiliare a fost asigurat prin:

- plăţi efectuate de S.C. H. S.R.L. (142.500 RON, pe un sold iniţial la 09.07.2018 în valoare de 4.252,66 RON). După încasarea acestei sume, titulara U. a retras, prin trei operaţiuni bancare, suma totală de 110.00 RON, în cont înregistrându-se, la 24.07.2018, un sold final de 35.652,66 RON.

- depuneri în numerar în sumă totală de 53.000 RON, efectuate de U. în zilele de 20 şi 21.08.2018; scopul acestor depuneri în numerar a fost acela de a asigura disponibilul în cont necesar plăţii avansului pentru imobil (în data de 21.08.2018, ora 18:29 a fost dispusă şi plata avansului în sumă de 85.775 RON, soldul rămas în cont, la finalul zilei fiind în valoare de 2.863,66 RON).

- plată dispusă de inculpata B., conform contractului de împrumut x/29.08.2018, în valoare de 470.000 RON (bani care intră in cont pe un sold iniţial identic cu soldul final al zilei de 21.08.2018);

- depunere în numerar de către titulara contului în valoare de 302.000 RON, în data de 06.09.2018 (pe sold iniţial de 472.859,66 RON şi un sold final al zilei de 774.859,66 RON).

Prin această ultimă depunere în numerar, în cont este asigurat disponibil necesar pentru plata imobilului (diferenţa de preţ în valoare de 771.975 RON, plătită a doua zi, 07.09.2018).

U. a plătit preţul imobilului - 857.750 RON din bani intraţi în contul personal de la inculpata B. (470.000 RON), depuneri personale în numerar în valoare de 355.000 RON şi din soldul iniţial al contului în care se regăseau şi sume provenind din plata efectuată de S.C. H. S.R.L..

Deşi valoarea menţionată în contractul de împrumut, încheiat între inculpata B. şi U., soţia inculpatului C., este, conform actului de dare în plată, de 940.000 RON, în extrasele de cont analizate a fost identificată o singură plată în legătură cu executarea acestuia, în 05.09.2018, în valoare de 470.000 RON, valoare ce reprezintă jumătate din suma ce formează obiectul împrumutului. În extrasele de cont avute la dispoziţie nu fost identificate plăţi pentru diferenţa sumei de 470.000 RON.

În baza acestui împrumut – pentru care a fost identificată o tranzacţie bancară pentru jumătate din sumă (470.000 RON din cei 940.000 stipulaţi în contract), inculpata B. a devenit, conform actului de dare în plată, autentificat cu nr. x/18.12.2018, coproprietar al imobilului pe care U. l-a dobândit anterior (prin licitaţia din august 2018) pentru suma de 857.750 RON şi preluarea unor debite de 288.001,83 RON.

Cu privire la această tranzacţie, inculpata B., în declaraţia dată, la 21.11.2020, în faza urmăririi penale, menţinută, cu privire la acest aspect, prin declaraţia dată în cursul cercetării judecătoreşti, la termenul din data de 31.01.2024, a arătat următoarele:

"În legătură cu imobilul din UU., arăt că iniţial a fost vorba despre un împrumut pe care mi l-a cerut U.. Ei mi-au cerut 200.000 de euro, iar eu i-am dat 100.000 de euro, că doar atâta aveam; la acel moment am făcut şi un contract de împrumut parcă la notariat cu U.. Trebuia să îmi restituie banii şi după 6 luni le-am spus că vreau banii înapoi; atunci cei doi mi-au spus că pot să mă bage şi pe mine în afacere, să iau jumătate, însă fiind o afacere care valora mai mult, trebuia să mai dau 100.000 de euro. Eu le-am spus că nu mai am bani, astfel că ei mi-au propus să îmi dea ei o persoană care mă poate împrumuta pentru diferenţa de 100.000 de euro. Eu am fost de acord, am devenit proprietara pe jumătate din afacere (este vorba despre un teren şi o construcţie pe 4 nivele cred, ridicată la roşu, care ar trebui transformată în bloc cu apartamente). Nu îmi amintesc cum îl cheamă pe domnul care mi-a împrumutat suma de bani de 100.000 de euro; acesta i-a dat banii direct lui Niţă, eu doar am semnat actul de împrumut întocmit de mână – am acasă acest act şi sunt de acord să îl depun la dosar în măsura în care îl găsesc."

Acordarea unui împrumut, în numerar, către K. în cuantum de 920.000 de euro prin intermediul inculpatei B.

În data de 08.11.2010, între inculpata B., în calitate de împrumutător, şi martorul K., în calitate de împrumutat, s-a încheiat un contract de împrumut, atestat de către avocatul IIIIII., prin care inculpata l-a împrumutat pe martor cu suma de 500.000 de euro, termenul scadent, pentru restituirea sumei împrumutate, fiind data de 08.11.2012. Potrivit contractului, suma împrumutată în cuantum de 500.000 de euro a fost remisă în aceeaşi zi împrumutatului.

Întrucât împrumutatul K. nu a restituit la scadenţă suma împrumutată, inculpata B. a introdus cerere de chemare în judecată împotriva pârâtului K., solicitând obligarea la restituirea sumei de 500.000 de euro, plata dobânzilor legale şi cheltuieli de judecată.

Cererea de chemare în judecată a fost înregistrată la Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, constituind obiectul dosarului nr. x/2015 .

Prin sentinţa civilă nr. 800/10.06.2016, pronunţată în dosarul nr. x/2015, a fost admisă cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta B. în contradictoriu cu pârâtul K., acesta din urmă fiind obligat să plătească reclamantei suma de 500.000 de euro, dobânzi legale aferente şi cheltuieli de judecată .

Potrivit sentinţei mai sus menţionate şi înscrisurilor de la dosar, suma de 500.000 de euro, pe care inculpata B. i-a împrumutat-o martorului K., a fost remisă acestuia în numerar, aspect confirmat de către C. care a fost audiat, în această cauză civilă, în calitate de martor, fiind propus de către B. .

Împotriva sentinţei civile mai sus menţionate, pârâtul K. a formulat apel, care a fost anulat ca netimbrat .

Exemplare în original ale contractului de împrumut din data de 08.11.2010 au fost găsite la percheziţiile domiciliare efectuate la domiciliul soţilor J. şi Q., precum şi la domiciliul martorului K. .

În urma rămânerii definitive a sentinţei mai sus menţionate, inculpata B. a formulat cerere de executare silită la JJJJJJ., astfel cum rezultă din înscrisurile găsite la percheziţia domiciliară efectuată la soţii J. şi Q. .

Din aceste înscrisuri, rezultă că cererea de executare silită formulată de inculpata B. a fost suspendată, în data de 16.02.2018, ca urmare a înţelegerii între părţi cu privire la plata creanţei în cuatum de 500.000 euro.

Astfel, potrivit încheierii din data de 16.02.2018 a JJJJJJ. emisă în dosarul de executare silită nr. x/2017, inculpata B. şi martorul K. au convenit asupra modalităţii de plată a creanţei după cum urmează: 30.000 de euro la data suspendării executării silite (pe încheierea de suspendare a executării silite fiind menţiunea olografă – Am citit şi am primit suma de 30.000 €, urmată de semnătura olografă a inculpatei B.), urmând ca diferenţa până la concurenţa sumei de 500.000 de euro să fie achitată în tranşe lunare potrivit unui scadenţar detaliat în încheiere.

Din datele rezultate din analiza rulajelor conturilor inculpatei B. (proces-verbal de investigaţie financiară din data de 14.05.2021- vol. 37, fil. 4-56 şi respectiv proces-verbal din data de 11.01.2022 – vol. 50, fil. 59-67), rezultă că, în perioada 2018-2019, în conturile inculpatei au fost depuse de către martorul K. sume de bani în valoare totală 329.400 de euro după cum, urmează:

- în contul x – suma de 110.000 euro în perioada 23.03.2018-29.01.2019

- în contul x – suma de 219.400 euro în perioada 18.01.2019-17.12.2020

Cu prilejul efectuării percheziţiilor domiciliare, atât la domiciliul martorilor J. şi Q., cât şi la domiciliul martorului K., a mai fost identificat un alt contract de împrumut potrivit căruia inculpata B. i-a mai acordat lui K. un alt împrumut în valoare de 420.000 de euro . Acest contract este autentificat la KKKKKK., fiind încheiat în data de 16 februarie 2018, iar din conţinutul acestuia rezultă că împrumutul a fost acordat în data de 10.11.2020, având termen de scadenţă la data de 01.07.2021.

Achiziţionarea de către inculpata B., de bijuterii, inclusiv diamante, în valoare totală de 9.784.295 RON

În data de 19.11.2020, au fost efectuate mai multe percheziţii domiciliare, printre care şi la domiciliul soţilor J. şi Q., situat în Bucureşti, str. x.

Cu această ocazie, în locuinţa P. au fost găsite şi ridicate, printre alte bunuri şi înscrisuri, o cutie de culoare roz ce avea aplicată o bandă de scotch de culoare gri pentru a împiedica deschiderea, o cutie din lemn (tip cufăr) de culoare cireş, care de asemenea avea aplicată bandă de scotch de culoare gri pentru a împiedica deschiderea şi un săculeţ de culoare grena, despre care P. au arătat, la data efectuării percheziţiei, că fuseseră lăsate, în urmă cu 3-4 luni, de către inculpata B., deoarece aceasta considera că sunt mai în siguranţă la domiciliul acestora

În săculeţul de culoare grena se aflau sumele de 11.210 euro şi, respectiv 4.235 USD, iar în cele două cutii se aflau diverse bijuterii (inele, cercei, brăţări, pietre etc).

Totodată, la aceeaşi percheziţie, au fost identificate mai multe înscrisuri aparţinând inculpatei B., lăsate de către aceasta la locuinţa P., printre care şi mai multe facturi fiscale pentru o serie de bijuterii achiziţionate de inculpată în perioada 2017-2018, respectiv:

- factura fiscală nr. x din 01.03.2018, emisă de NNNNN. – Dubai către B., în valoare de 43.120 AED (echivalentul a aproximativ 9.486 euro la data achiziţiei) pentru un inel din aur cu diamante - "Diamond ring 18K white gold, dia. 8.36 ct, gold wt. 7.71 gems";

- factura fiscală nr. x din 22.04.2017, emisă de NNNNN. – Dubai către B., în valoare de 64.225 AED (echivalentul a aproximativ 16.056 euro la data achiziţiei) pentru mai multe bijuterii din aur cu pietre preţioase;

- factura fără număr din data de 13.09.2017, emisă de NNNNN. – Dubai către B., fiind vorba de o eroare) pentru achiziţia unui inel cu diamante în valoare de 58.500 euro (vol 24, fil. 80);

- factura fiscală nr. x din 31.12.2017, emisă de NNNNN. – Dubai către B., în valoare de 1.188.000 AED şi chitanţa de avans care atesta plata a 154.000 AED (35.000 euro) pentru achiziţia următoarelor bunuri:

§un inel – preţ total 352.000 AED (80.000 euro) - vol. 24, fil. 83

§un diamant turk – preţ total 836.000 AED (190.000 euro) –vol. 24, fil. 87;

- factura fiscală nr. x din 13.01.2018, emisă de NNNNN. – Dubai către LLLLLL., în valoare de 13.200 AED (echivalentul a aproximativ 2.904 euro la data achiziţiei) pentru mai multe bijuterii din aur cu pietre preţioase;

- factura fără număr din data de 13.09.2017, emisă de NNNNN. – Dubai către B., fiind vorba de o eroare) pentru achiziţia unor bijuterii cu diamante în valoare de 11.200 euro (vol 24, fil. 89);

- factura fiscală nr. x din 19.04.2017, emisă de UUUU. către LLLLLL. (A.), pentru bijuterii, în valoare de 6.500 dolari;

- Comanda TRN:x din 13.01.2018, cu referire la factura nr. AR x/13.01.2018, emisă de NNNNN. – Dubai către LLLLLL., pentru un inel diamant în formă de inimă de 9,87 carate, având o valoare totală de 165.500 euro, pe document fiind înscris olograf "65000 € cash" .

Prin raportul de expertiză tehnică nr. 1738/02.09.2021, încheiat de specialiştii din cadrul Autorităţii Naţionale de Protecţia Consumatorilor, Direcţia Metale Preţioase, Direcţia Generală Laboratoare Larex, Laborator Pietre Preţioase, Proces Kimberley şi încercări metale preţioase, au fost stabilite următoarele concluzii:

A. Au fost prezentate şi expertizate un număr de 258 obiecte, în greutate totală de 3.012,82 grame - conform Anexei, din care: 29 brăţări, 33 pandantive, 73 inele, 70 cercei, 4 ceasuri, 26 coliere-lanţ, 1 broşă, 9 elemente detaşabile şi 13 pietre libere;

B. În urma analizelor efectuate s-a constatat că:

· 38 obiecte, în greutate de 354,03 grame, sunt confecţionate din aur 585‰

· 149 obiecte, în greutate de 1.986,61 grame, sunt confecţionate din aur 750‰

· 18 obiecte, în greutate de 210,07 grame, sunt confecţionate din aur 585‰ si aur 750‰

· 6 obiecte, în greutate de 40,79 grame, sunt confecţionate din platină 95O‰ cu aur 585‰ si/sau aur 750‰

· 2 obiecte, în greutate de 51,61 grame, sunt confecţionate, unul din aur 833‰, iar celălalt din aur 979‰

· 1 obiect, în greutate de 10,88 grame, este confecţionat din aur 375‰

· 23 obiecte, în greutate de 151,24 grame, sunt confecţionate din argint 925‰

· 8 obiecte, în greutate de 161,82 grame, sunt confecţionate din metal comun

· 13 pietre libere, în greutate de 45,77 grame

· 211 obiecte au în montură pietre, din care: 107 obiecte cu pietre preţioase, 41 obiecte cu pietre preţioase şi pietre care nu fac parte din categoria celor preţioase, 47 obiecte cu pietre care nu fac parte din categoria pietrelor preţioase, iar pentru 16 obiecte nu s-a putut determina natura pietrelor.

· din cele 13 pietre libere, o piatră este piatră preţioasă, iar 12 pietre nu fac parte din categoria pietrelor preţioase

C. Valoarea totală estimată, pentru cele 258 obiecte, în greutate totală de 3.012,82 grame, este de circa 9.784.295 RON.

Toate constatările specialiştilor cu privire la stabilirea naturii metalului din care sunt confecţionate obiectele, natura şi caracteristicile pietrelor libere şi/sau montate şi stabilirea valorii fiecărei piese – bijuterie (258 de obiecte analizate) sunt menţionate în detaliu în Anexa la Raportul tehnic de expertiză privind bijuteriile ridicate în cauză.

Din Anexa la Raportul tehnic de expertiză rezultă că anumite bijuterii au o valoare individuală semnificativă, spre exemplu:

- inel din metal galben şi alb, cu pietre incolore şi una maronie – 1.366.000 RON;

- inel din metal alb, cu pietre incolore – 1.023.600 RON;

- inel din metal alb şi galben-rozaliu, cu pietre incolore şi o piatră roz – 1.015.000 RON;

- inel din metal alb, cu pietre incolore – 865.000 RON; după caracteristicile menţionate în raport, acesta pare a fi cel aferent facturii în valoare de 165.000 de euro găsită la percheziţii, anterior menţionată;

- inel din metal galben- rozaliu, cu pietre incolor- maronii şi o piatră incolor – gălbuie – 714.400 RON;

- inel din metal alb, cu pietre incolore şi o piatră incolor- rozaliu-gălbuie – 598.300 RON;

- inel din metal galben, cu pietre incolor – 556.000 RON;

- brăţară din metal alb, cu pietre incolore – 430.000 RON;

- colier din metal galben, cu pietre incolore şi verzi – 313.000 RON;

- inel din metal alb, cu pietre incolore – 278.500 RON;

- cercei din metal galben- rozaliu şi alb, cu elemente detaşabile, cu pietre incolore şi roz – 160.500 RON;

- brăţară din metal alb, traforată cu pietre verzi şi incolore – 145.000 RON;

- brăţară din metal alb, cu pietre incolore şi verzi – 140.000 RON;

- inel din metal alb, cu pietre incolore şi o piatră roz – 127.000 RON .

Restituirea, în perioada 2010-2012, pe parcursul unui an şi jumătate, în mai multe tranşe, în numerar, a sumei de 240.000 de RON împrumutată de la L. pentru achiziţia unui autoturism în valoare de 59.494 euro

Din analiza rulajelor de conturi aparţinând inculpatei B., respectiv a contului nr. x deschis la N., conform procesului-verbal de investigaţii financiare din data de 14 mai 2021, s-a constatat:

În data de 13.09.2010, contul IBAN x, având titular pe inculpata B., este creditat cu suma de 240.000 RON de la L., pe un sold al contului de 20,33 RON .

Suma încasată este virată două zile mai târziu, în data de 15.09.2010, către MMMMMM. S.R.L., în cont IBAN x, cu descrierea "cv factura proforma x/27.08.2010" .

Documentele puse la dispoziţie de S.C. MMMMMM. S.R.L., precum şi de unitatea bancară confirmă tranzacţia care a fost efectuată pentru achiziţia unui automobil marca x.

Conform precontractului de vânzare-cumpărare nr. x/27.08.2010, încheiat între S.C. MMMMMM. S.R.L. şi inculpata B., precum şi facturii nr. x/20.09.2010, emisă de societatea comercială, preţul de achiziţie al automobilului a fost de 59.494 euro (inclusiv TVA), echivalent a 255.276 RON. . Factura a fost achitată prin două plăţi în numerar, în total 15.276 RON, precum şi transferul sumei de 240.000 RON menţionat anterior.

În actul de sesizare, au fost descrise aspecte, care fără să fie reţinute ca acte materiale ale infracţiunii de spălare de bani, în opinia acuzării, au dovedit faptul că inculpaţii au beneficiat de resurse financiare importante sau cel puţin au avut o aşteptare rezonabilă că vor obţine asemenea resurse, care nu puteau fi justificate prin prisma veniturilor obţinute în mod legal de cei doi.

Astfel, inculpata B. a purtat negocieri pentru încheierea unui contract de asociere în participaţiune cu S.C. W. S.A., cu un aport al inculpatei constând în suma de 640.000 de euro în numerar, însă contractul nu a mai fost încheiat. (declaraţia martorei NNNNNN. dată în faţa Înaltei Curţi, la termenul din 19.04.2023.

La percheziţia domiciliară efectuată la soţii J. şi Q., în data de 19.11.2020, a fost găsită o convenţie încheiată, la data de 19.09.2018, între OOOOOO. şi PPPPPP., în calitate de cedenţi, reprezentaţi prin mandatar QQQQQQ. şi inculpata B., în calitate de cesionar, prin care cedenţii, ce deţineau împreună 50% din acţiunile X. S.A., se obligau să transfere dreptul de proprietate asupra acţiunilor pe care le deţin din capitalul social al X. către Cesionar la iniţativa Cesionarului, oricând pe durata convenţiei care a fost stabilită pentru o perioadă de 10 ani, începând cu data semnării acestei convenţii .

Cu privire la preţul cesiunii de acţiuni (în total 4500 acţiuni), acesta a fost stabilit la o valoare nominală de 10 RON/acţiune, valoarea totală fiind de 45.000 de RON.

Inculpata B. nu şi-a exercitat dreptul de a achiziţiona 50% din acţiunile clubului Rapid, astfel cum s-a prevăzut în convenţia din data de 19.08.2018 găsită la percheziţie.

Cu ocazia percheziţiei domiciliare din data de 19.11.2020, la domiciliul soţilor J. şi Q., au fost găsite mai multe contracte de împrumut, majoritatea sub semnătură privată, unul singur fiind autentificat, prin care inculpata B. a împrumutat diferite sume de bani de la terţe persoane:

Prin contractul, încheiat, între inculpata B. şi martora J., sub semnătură privată, inculpata a împrumutat suma de 20.000 euro, de la data de 30.08.2018 până la data de 01.03.2019 (vol 57, fil. 32).

Prin contractul autentificat la data de 22.10.2008, martora PP. a împrumutat-o pe inculpata B. cu suma de 200.000 euro, cu termen de restituire la data de 22.10.2010 (vol 57, fil. 49-52).

Referitor la acest contract, martora PP., în declaraţia dată în cursul cercetării judecătoreşti, la termenul din 22.03.2023, a arătat nu îşi aduce aminte de contractul autentificat la notar la data de 22.10.2008, sub nr. x, că nu a avut această sumă de bani şi că a aflat de contract de la procuror.

Prin contractul, încheiat sub semnătură privată între inculpata B. şi martorul MM., inculpata a împrumutat suma de 500.000 RON, de la data de 03.09.2018 până la data de 02.11.2018 .

Privitor la acest contract, martorul MM., în faţa instanţei, la termenul din data de 22.03.2023, a arătat că a semnat contractul fără să îl citească.

Inculpaţii A. şi B. au achitat sume de bani, majoritatea în numerar, pentru servicii turistice şi şcolarizarea fiicei minore (procesul-verbal de analiză financiară din data de 14.05.2021 şi anexele - vol. 37, fil. 4-56).

Conform documentelor puse la dispoziţie de RRRRRR., între unitatea de învăţământ şi inculpaţii A. şi B. au fost încheiate 9 contracte de şcolarizare, aferente perioadei 2012 – 2020, iar în perioada 2017-2020 au fost încheiate şi 4 contracte cu societatea SSSSSS. S.R.L., care a prestat servicii de transport, masă şi alte servicii şcolare auxiliare în cadrul unităţii de învăţământ. În derularea acestor contracte, în perioada 2012 – 2020 au fost emise facturi în baza cărora inculpaţii au achitat către cele două entităţi menţionate suma totală de 440.685,3 RON, din care 392.616 RON au fost plătiţi în numerar. Au fost avute în vedere documentele puse la dispoziţie de RRRRRR., care fac dovada plăţilor efectuate în baza contractelor menţionate.

În perioada 2015-2019, inculpaţii A. şi B. au achiziţionat servicii turistice, respectiv bilete de avion, servicii de cazare, transfer şi alte activităţi, în total, achitând sumele de 222.070,08 RON, 38.723 euro şi 2.146 USD, din care 183.722,93 RON, 34.428 euro şi 2.146 USD au fost achitaţi numerar, restul fiind transferaţi din conturile personale în conturile societăţilor comerciale. Transferurile din conturile personale având ca titulari pe A. şi B., către agenţiile de turism, au fost identificate în extrasele de cont aferente (anexa nr. 3 la procesul-verbal din 14.05.2021 - Servicii turistice achiziţionate având ca beneficiari pe A. şi B.).

Inculpatul A. a depus, prin intermediul unor terţe persoane, sume în numerar în conturile aparţinând fostei soţii M..

Din procesul-verbal de investigaţie financiară din data de 14.05.2021, rezultă că în perioada 2014 – 2017, conturile având ca titular pe M. au fost creditate cu sume provenind din depuneri de numerar (Anexa nr. 2 la procesul-verbal de investigaţii financiare din data de 14.05.2021 – filele x – 47), efectuate de persoane fizice, intermediare, sumele de bani provenind în fapt de la inculpatul A.. Acesta a făcut personal o singură depunere în conturile fostei soţii, M., în valoare de 2.250 RON, la data de 24.12.2015.

Din rulajul contului aparţinând lui M. şi declaraţiile martorilor audiaţi în cauză rezultă că inculpatul A. a apelat la diverse persoane fizice pentru a efectua depuneri în numerar în conturile fostei soţii, astfel:

Martora KK. a depus în total suma de 16.500 RON, în contul deschis la GGGGG. al numitei M., Cu privire la aceste depuneri, în declaraţia dată la data de 23.08.2021, menţinută în faţa instanţei, la termenul din data de 8.03.2023, martora a confirmat că sumele de bani i-au fost înmânate de inculpatul A., care i-a indicat şi contul unde să facă depunerile .

Martora NN. a depus, la data de 03.02.2017, în contul în RON al numitei M., deschis la GGGGG., suma de 10.000 RON. În declaraţia de martor dată la data de 18.08.2021, menţinută în faţa instanţei, la termenul din data de 24.05.2023, martora a precizat că a depus bani, în mai multe rânduri, în conturile lui M., la rugămintea inculpatului A., sume în jur de 9.000-10.000 RON, cu care aceasta îl împrumuta pe inculpatul A., iar inculpatul i le restituia în numerar, după 1-3 luni.

Martora QQ. a depus, în perioada 26.04 – 13.06.2016, în contul deschis în euro la GGGGG. al numitei M., suma de 5.000 euro. Cu privire la aceste depuneri martora, în declaraţia din 18.08.2021, menţinută în cursul cerceării judecătoreşti, la termenul din data de 19.04.2023, a precizat că au fost efectuate la rugămintea inculpatului A., acesta fiind şi cel care îi înmâna banii.

Martorul MMMM. a depus, în perioada 19-26.05.2016, în contul deschis în euro la GGGGG. al numitei M., suma de 2.000 euro,. (declaraţia dată în faţa Inaltei Curţi, la termenul din 19.04.2023)

Martora RR. a depus în total sumele de 11.650 RON şi 2.000 euro, în conturile deschis la GGGGG. ale numitei M., prin mai multe depuneri. Cu privire la aceste depuneri, în declaraţia din faza urmăririi penale (din 24.08.2021 – filele x), menţinută în faţa instanţei, la termenul din data de 19.04.2023, martora a arătat că au reprezentat sume împrumutate numitei M..

Inculpata B. a transferat sume de bani în conturile unor rude sau alte persoane fizice, unde au fost constituite depozite, pentru ca ulterior sumele de bani transferate şi dobânzile aferente să fie returnate în conturile inculpatei.

Din procesul-verbal de investigaţie financiară, din data de 14.05.2021, s-a constatat că o parte dintre sumele depuse în anul 2008 în contul IBAN x (cont în RON) deschis la IIIII., au fost transferate către conturile unor persoane fizice, în datele de 17.03.2009 şi 19.03.2009, în sumă totală de 1.030.000 RON, astfel:

· TTTTTT. (mama lui A.) – 210.000 RON;

· UUUUUU. (tatăl lui A.) – 210.000 RON;

· VVVVVV. (tatăl B.) – 220.000 RON;

· Q. – 180.000 RON;

· OO. – 210.000 RON.

Ulterior, aceste persoane au virat, în perioada 2009-2010, sume de bani în conturile aparţinând numitei B., în total 747.646,24 RON şi 175.427,68 euro,(vol 37, fil. 31) după cum urmează:

· în contul IBAN x:

- în data de 11.12.2009, OO. - 239.935,67 RON (primise anterior 210.000 RON);

- în data de 11.12.2009, Q. - 10.000 RON (primise anterior 180.000 RON);

- în data de 11.01.2010, VVVVVV. - 10.000 RON (primise anterior 220.000 RON);

- în data de 08.04.2010, TTTTTT. - 246.885,14 RON (primise în 17.03.2009 suma de 210.000 RON).

· în contul IBAN x:

- în data de 08.04.2010, UUUUUU. – 240.825,43 RON (primise anterior 210.000 RON)

· în contul IBAN x:

- în data de 12.04.2010, Q. – 58.480,32 euro (primise anterior 180.000 RON);

- în data de 12.04.2010, VVVVVV. – 116.947,36 euro (primise anterior 220.000 RON).

După aceste operaţiuni financiare de creditare, în data de 08.04.2010, din soldul de 639.899,61 RON existent în contul x, B. a transferat suma de 622.317,5 RON (după schimbul valutar în valoare de 150.500 euro) în contul personal în euro x. În aceeaşi zi, banii au fost transferaţi în contul personal de economii – în euro - x de unde, în data de 14.04.2010, 139.800 euro au fost retraşi în numerar.

Din raportul de constatare din 19.11.2018 (vol 11, fil. 116-123) întocmit de către Serviciul Specialişti din cadrul DNA cu privire la cuntumul veniturilor realizate de către martora OO., rezultă că, în perioada 2003-19.11.2018, (data întocmirii raportului), a avut venituri totale de 41.693 RON.

Prin adresa x/17.11.2021 (vol 49, fil. 10), IIIII. a comunicat faptul că numărul de telefon al titularei de cont OO., identificat în evidenţele bănci, este x, număr declarat la data deschiderii contului - 17.02.2009.

Prin adresa x din 26.01.2022(vol 52, fil. 153), IIIII. a comunicat faptul că martora OO. figurează în aplicaţia bancară cu următoarele date: Bucureşti, Str. x, număr de telefon x.

Contul IBAN x a fost deschis la data de 17.03.2009 şi înschis la data de 14.12.2009. Titularul a avut împuternicit pe inculpata B..

Din verificările efectuate cu privire la postul telefonic cu numărul x, conform procesului-verbal din data de 16.11.2021 încheiat de lucrătorii de poliţie judiciară din cadrul DNA Serviciul Tehnic (vol 49. fil 16-17) rezultă că acest post telefonic are ca titular pe inculpatul A..

Cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate în data 19.11.2020 la domiciliul soţilor Q. şi J., au fost identificate mai multe înscrisuri: convenţii de depozit pe numele lui OO. -21.04.2009- 21.05.2009 suma depozit 223.580,27 RON, OP din 17.03.2009 AA 0368205 plătitor B. în contul lui OO. suma de 210.000 ron, Chitanţă depunere numerar persoane fizice B. depunere 10.000 în contul titularei de cont OO. .

În esenţă, acuzarea a arătat că sunt realizate elementele constitutive ale infracţiunii de spălare a banilor, deoarece inculpaţii A. şi B., în perioada ianuarie 2008 – martie 2019, au beneficiat de sume importante de bani, în numerar, pe care cei doi nu le pot justifica, raportat la veniturile licite obţinute de aceştia, care sunt mult inferioare, aceste sume de bani suplimentare având o provenienţă infracţională, fiind obţinute în mod ilicit de către inculpatul A..

Conform art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, "Constituie infracţiunea de spălare a banilor şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani: [...] b) ascunderea ori disimularea adevăratei naturi, a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni; (...)".

Infracţiunea de spălare a banilor presupune, ca situaţie premisă, existenţa unui bun provenit din săvârşirea unei infracţiuni, fiind un element necesar pentru realizarea conţinutului constitutiv al acesteia (I. C. civ..J., decizia penală nr. 1562 din 24.04.2009). Pentru a fi reţinută această infracţiune, condiţia cerută de lege este originea ilicită a bunurilor care au format obiectul ascunderii ori disimulării, legea definind caracterul ilicit al provenienţei bunurilor numai identificându-le drept bunuri provenite din săvârşirea unei infracţiuni (I. C. civ..J., decizia penală nr. 4032 din 5.12.2008).

În speţă, acuzarea a susţinut că autorul infracţiunilor predicat (infracţiuni de corupţie) este şi autorul infracţiunii de spălare a banilor, în sensul că, în perioada ianuarie 2008 – martie 2019, inculpatul A. a ascuns, a disimulat originea sumelor pe care le-a obţinut din infracţiunile de corupţie săvârşite în perioada în care a ocupat funcţii publice prin interpunerea fostei soţii B., cu scopul ca, prin intermediul acesteia, sumele să fie introduse în circuitul civil.

Inculpatul A. a ocupat următoarele funcţii publice: în perioada 2004 – 2008, a fost consilier general în Consiliul General al Municipiului Bucureşti; în perioada 2008 – 2011, a fost viceprimar al Sectorului 1; între anii 2012-2016, a fost deputat în Parlamentul României; în perioada 2016-2020, a fost primar al Sectorului 1 Bucureşti. În prezent, inculpatul este deputat în Parlamentul României.

Chiar dacă infracţiunea de spălare de bani este autonomă, nefiind necesară pentru constatarea existenţei acesteia o condamnare pentru infracţiunea din care provin bunurile, este evident că, în situaţia în care nu există o condamnare pentru infracţiunea predicat, instanţa învestită cu soluţionarea cauzei privind infracţiunea de spălare de bani, nu trebuie doar să suspecteze că bunurile provin din activitate infracţională, ci şi să aibă certitudini în acest sens, ceea ce consideră că nu este cazul în prezenta speţă.

Instanţa de fond a apreciat că susţinerea acuzării că inculpaţii A. şi B., în perioada ianuarie 2008 – martie 2019, au beneficiat de sume importante de bani, în numerar, pe care cei doi nu le pot justifica, raportat la veniturile licite obţinute de aceştia care sunt mult inferioare, nu este suficientă pentru a se concluziona că diferenţa de bani dintre veniturile celor doi inculpaţi şi sumele de bani rulate în conturile bancare folosite pentru cumpărarea unor imobile, bijuterii ori alte bunuri şi servicii ce au o valoare mare, provine din infracţiunile de corupţie săvârşite de inculpatul A..

În prezenta cauză, inculpatul A. a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la trafic de influenţă, în urma căreia a obţinut suma de 56.820 RON, însă obiectul judecăţii nu vizează infracţiuni de corupţie anterioare.

Perioada, în care se susţine că au fost săvârşite infracţiunile predicat, este foarte mare, ceea ce ar înseamna că inculpatul A. a desfăşurat o activitate infracţională (fapte de corupţie) prelungită, din care a obţinut sume foarte mari de bani şi a reuşit să mascheze această activitate.

Instanţa de fond a reţinut că inculpatul A., în perioada respectivă, a avut funcţii publice importante (consilier general în Consiliul General al Municipiului Bucureşti, viceprimar al Sectorului 1, deputat în Parlamentul României, primar al Sectorului 1 Bucureşti, în prezent - deputat în Parlamentul României), care reclamă o obligaţie de a declara, anual, veniturile obţinute şi bunurilor deţinute.

În cursul cercetărilor penale efectuate în prezenta cauză, inculpatul A. a fost subiectul unor măsuri de supraveghere tehnică, încuviinţate de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti, însă singura infracţiune, descoperită şi probată, a fost cea de complicitate la trafic de influenţă, pentru care inculpatul a fost condamnat. Totdodată, şi C., respectiv inculpata B., persoane cu care inculpatul s-a întâlnit şi cu care a purtat convorbiri telefonice, au fost subiecţii măsurilor de supraveghere tehnică, însă nu au fost descoperite alte fapte de corupţie la care să fi participat inculpatul A..

S-a mai reţinut că acuzarea nu a precizat, în actul de sesizare, şi nici nu a evocat sau probat, în cursul cercetării judecătoreşti, aspecte generale care ar putea conduce la identificarea infracţiunilor de corupţie pretins săvârşite de inculpatul A., respectiv repere temporale şi spaţiale, legătura cu atribuţiile exercitate în virtutea funcţiilor deţinute, indicii referitoare la ce norme ar fi putut să încalce (de exemplu luare de mită, trafic de influenţă ori alte activităţi infracţionale), pentru a obţine sumele foarte mari de bani a căror ascundere se susţine că a fost făcută cu ajutorul inculpatei B..

Singura certitudine este cea rezultată din probele administrate în prezenta cauză, în sensul că inculpatul A. a săvârşit infracţiunea de trafic de influenţă, sub forma complicităţii, în urma căreia a obţinut suma de 56.820 RON. Însă, aşa cum s-a arătat în considerentele deciziei nr. 16/2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial, nr. 654 din 25 august 2016, "infracţiunea de spălare de bani nu trebuie reţinută automat în sarcina autorului infracţiunii din care provin bunurile, pentru simplul fapt că în activitatea sa infracţională s-a realizat şi una dintre acţiunile proprii elementului material al infracţiunii de spălare de bani, pentru că aceasta ar lipsi infracţiunea de spălare de bani de individualitate. Revine organelor judiciare sarcina de a decide în situaţii concrete dacă infracţiunea de spălare de bani este suficient de bine individualizată în raport cu infracţiunea din care provin bunurile şi dacă este cazul să se reţină un concurs de infracţiuni sau o unică infracţiune".

Indiferent de modalitatea de săvârşire a infracţiunii, aceasta cuprinde trei faze: a) plasarea banilor; b) stratificarea; c) integrarea. Ele pot fi regăsite în toate situaţiile sau pot avea o altă configuraţie ori pot fi comprimate în una sau două dintre fazele menţionate. Toate însă au o caracteristică comună, fictivitatea, ascunderea originii bunurilor, fabricarea unei aparenţe de provenienţă legală a bunurilor achiziţionate în mod nelegal, camuflarea.

În faza plasării, bunurile provenite din săvârşirea de infracţiuni sunt introduse în circuitul civil prin crearea unei circulaţii fictive, iar în faza integrării, se realizează fabricarea unei aparenţe de provenienţă legală.

Acţiunea de ascundere sau disimulare a naturii reale infracţionale a bunului, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora constă în mascarea provenienţei sau situaţiei juridice, de regulă prin operaţiuni juridice complexe, economice sau financiare, cum ar fi de pildă operaţiuni prin care se efectuează plăţi fără contraprestaţie.

Raportând starea de fapt expusă anterior, instanţa de fond a reţinut că inculpatul A. nu a ascuns, nu a disimulat, suma de 56.820 RON, dobândită prin săvârşirea infracţiunii de complicitate la trafic de influenţă, ci a cheltuit această sumă pentru achiziţionarea alimentelor, carburantului, articolelor de îmbrăcăminte, serviciilor turistice, sau altor servicii sau produse necesare asigurării unui nivel decent de viaţă. Astfel, din analiza financiară a conturilor inculpatului A., a rezultat că, în perioada în care inculpatul C. i-a dat, în numerar, jumătate din banii primiţi de la martorul E., nu s-au făcut plăţi semnificative din conturile respective, inculpatul A. folosind banii, proveniţi din infracţiunea de complicitate la trafic de influenţă, pentru achiziţionarea produselor necesare traiului zilnic.

Raportat şi la cuantumul, relativ mic, al sumei obţinute de A., instanţa de fond reţine că inculpatul a folosit produsul infracţional, pentru propriile nevoi, banii nefiind supuşi unor manevre de ascundere, de disimulare. În acest sens, Curtea Constituţională a arătat că "prin natura sa, activitatea de folosire a unor bunuri de către persoana care a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală, în scopul obţinerii acestor bunuri, este o activitate mai degrabă firească, ce nu presupune, în sine, existenţa unei noi rezoluţii infracţionale. Aceasta, întrucât, în mod logic, de regulă, dobândirea licită sau ilicită a unor bunuri se face în vederea folosirii lor. Prin urmare, simpla folosire a bunurilor rezultate din comiterea unei infracţiuni de către subiectul activ al infracţiunii săvârşite nu corespunde de plano scopului avut în vedere de legiuitor cu ocazia reglementării infracţiunilor de spălare a banilor, acela de a disimula provenienţa bunurilor obţinute din infracţiuni" (CCR, Decizia nr. 418/2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 625 din 19 iulie 2018, par. 28).

În consecinţă, în baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., instanţa de fond a dispus achitarea inculpatului A. pentru infracţiunea de spălare a banilor prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019.

În condiţiile în care, inculpatul A., presupusul autor al infracţiunii de spălare a banilor, a fost achitat, instanţa de fond a dispus şi achitarea inculpatei B., în baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., pentru complicitate la infracţiunea de spălare a banilor prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019.

De asemenea, instanţa de fond a apreciat că, în cauză, nu poate fi dispusă masura de siguranţă a confiscării extinse prevăzută de art. 1121 din C. pen., în raport cu soluţia de condamnare a inculpatului A. pentru complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 291 din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, deoarece acuzarea nu a solicitat o asemenea măsură nici în actul de sesizare, nici pe parcursul cercetării judecătoreşti sau în dezbateri, şi, implicit, instanţa nu a pus în discuţie contradictorie posibilitatea dispunerii acestei măsuri.

Referitor la măsurile preventive, instanţa de fond a constatat că, în camera preliminară, măsura preventivă a controlului judiciar pe cauţiune luată faţă de inculpaţii A. şi B. a fost menţinută prin încheierile din 4 martie 2022, 15 aprilie 2022, 8 iunie 2022, 21 iulie 2022, 1 septembrie 2022, iar în faza cercetării judecătoreşti, măsura a fost menţinută prin încheierile din 26 octombrie 2022, 14 decembrie 2022, 1 februarie 2023, 22 martie 2023, 10 mai 2023, 26 iunie 2023, 8 august 2023, 20 septembrie 2023, prin decizia penală nr. 78 din 13 noiembrie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 judecători, în dosarul nr. x/2023, prin care s-a admis contestaţia formulată de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva încheierii din data de 1 noiembrie 2023, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia Penală, în dosarul nr. x/2023.

Prin încheierea din data de 13 decembrie 2023, pronunţată în prezenta cauză, definitivă prin decizia penală din data de 10.01.2024 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 judecători, în dosarul x/2023, a fost revocată măsura preventivă a controlului judiciar pe cauţiune luată faţă de inculpaţii A. şi B., prin ordonanţele nr. 705/P/2016 din data de 03.12.2020 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie.

S-a constatat că bunul ce a făcut obiectul cauţiunii în cuantum de 200.000 euro, consemnate de inculpata B. sub forma constituirii de garanţii reale imobiliare asupra imobilului situat în Bucureşti, Aleea x, a fost indisponibilizat prin ordonanţa de luare a măsurii sechestrului asigurător din 25 ianuarie 2022 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, în dosarul nr. x/2016.

S-a constatat că bunurile ce au făcut obiectul cauţiunii în cuantum de 1.000.000 de euro, consemnate sub forma constituirii de garanţii reale imobiliare, pentru inculpatul A., au fost indisponibilizate prin ordonanţa de luare a măsurii sechestrului asigurător din 25 ianuarie 2022 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, în dosarul nr. x/2016.

S-a constatat că prin încheierea din 25 ianuarie 2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia penală, în dosarul nr. x/2022, definitivă prin decizia penală nr. 18 din 27 februarie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 judecători, în dosarul nr. x/2023, s-a dispus ridicarea măsurii sechestrului asigurător instituit prin ordonanţa nr. 705/P/2016 din data de 25 ianuarie 2022, asupra imobilului compus din teren şi construcţie (casă de locuit - parter şi etaj), în suprafaţă construită la sol de 96,67 mp şi garaj în suprafaţă de 54,19 mp), situat în Bucureşti, str. x (fosta Parcela 6), sector 1x.

Prin încheierea din data de 31 ianuarie 2024 a fost admisă cererea formulată de inculpata B. şi însuşită de inculpatul A..

S-a dispus ridicarea ipotecii legale reprezentând garanţie reală imobiliară, instituită asupra imobilului situat în Bucureşti, str. xx, valorificată în cadrul cauţiunii în cuantum de 1000000 euro, stabilită la momentul luării măsurii preventive a controlului judiciar, prin ordonanţa din 3.12.2020 emisă în dosarul nr. x/2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie.

În ceea ce priveşte măsurile preventive dispuse în cauză, în contextul în care faţă de inculpaţii A. şi B. s-au dispus soluţii de achitare pentru infracţiunile de spălare a banilor, respectiv complicitate la spălare a banilor, în baza art. 16 alin. (1) lit. a) şi b) teza I C. proc. pen., instanţa de fond a reţinut următoarele:

Măsurile preventive pot fi dispuse, potrivit art. 202 din C. proc. pen., dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărire penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni. Totodată, conform alin. (3) al aceluiaşi articol, orice măsură preventivă trebuie să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse persoanei faţă de care este luată şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.

În cauza de faţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a reţinut că, la momentul dispunerii măsurilor preventive faţă de inculpaţi, erau îndeplinite condiţiile prevăzute de textele legale evocate, soluţiile de achitare dispuse nefiind de natură să conducă la constatarea unui caracter nelegal al acestora. Instanţa de fond a subliniat, în acord cu principiile derivate din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, că trebuie făcută distincţia între măsuri preventive ab initio nelegale, când lipsa de validitate a acestora există din chiar momentul dispunerii lor şi cele a căror temeinicie este invalidată, ulterior, de probele administrate în cauză şi care nu atrag caracterul lor nelegal.

Or, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, instanţa de fond a constatat că, la momentul dispunerii măsurilor preventive, existau probe şi indicii temeinice, de natură să convingă un observator obiectiv că este posibil ca persoanele acuzate să fi comis infracţiunile (cauza Imakayeva c. Rusia), măsurile erau proporţionale cu gravitatea acuzaţiilor aduse, ţinând seama de natura faptelor, infracţiuni de corupţie sau asimilate acestora, complexitatea operaţiunilor, numărul persoanelor implicate şi cuantumul pretinselor foloase materiale, iar caracterul necesar al acestora era subliniat de importanţa împiedicării persoanelor cercetate de a influenţa aflarea adevărului.

Faptul că, ulterior administrării probatoriului, în cadrul cercetării judecătoreşti, în urma căruia au fost lămurite împrejurările de fapt şi natura juridică a operaţiunilor derulate şi s-a concluzionat că faptele nu sunt prevăzute de legea penală, nu este de natură să determine caracterul nelegal al măsurilor preventive dispuse faţă de inculpaţi.

În ceea ce priveşte măsurile asigurătorii, instanaţa de fond a reţinut că, prin încheierea din 25 ianuarie 2023 au fost menţinute măsurile asigurătorii dispuse prin ordonanţele emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, în dosarul de urmărire penală nr. 705/P/2016, după cum urmează:

- ordonanţele din data de 26 noiembrie 2021, asupra bunurilor mobile aparţinând inculpatului A.;

- ordonanţa din data de 25 ianuarie 2022, asupra bunurilor imobile şi ordonanţele din data de 26 noiembrie 2021, asupra bunurilor mobile aparţinând inculpatei B.;

- ordonanţa din data de 20 iulie 2021, asupra bunurilor mobile aparţinând inculpatului C., menţinută prin ordonanţa din data de 03 ianuarie 2022.

Prin decizia penală nr. 18 din 27 februarie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 judecători, în dosarul nr. x/2023, a fost admisă contestaţia formulată de inculpata B., s-a dispus ridicarea măsurii sechestrului asigurător instituit prin ordonanţa nr. 705/P/2016 din data de 25 ianuarie 2022, asupra imobilului compus din teren şi construcţie (casă de locuit - parter şi etaj), în suprafaţă construită la sol de 96,67 mp şi garaj în suprafaţă de 54,19 mp), situat în Bucureşti, str. x (fosta Parcela 6), sector 1x.

Prin încheierea din data de 22 ianuarie 2024 au fost menţinute măsurile asigurătorii dispuse prin ordonanţele emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, în dosarul de urmărire penală nr. 705/P/2016, după cum urmează:

- ordonanţele din data de 26 noiembrie 2021, asupra bunurilor mobile aparţinând inculpatului A.;

- ordonanţele din data de 26 noiembrie 2021, asupra bunurilor mobile aparţinând inculpatei B. şi ordonanţa din data de 25 ianuarie 2022, asupra bunurilor imobile, cu excepţia imobilului compus din teren şi construcţie (casă de locuit - parter şi etaj), în suprafaţă construită la sol de 96,67 mp şi garaj în suprafaţă de 54,19 mp), situat în Bucureşti, str. x (fosta Parcela 6), sector 1x, astfel cum au fost menţinute prin încheierea din data de 25 ianuarie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2022, definitivă prin decizia penală nr. 18 din 27 februarie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 judecători, în dosarul nr. x/2023.

Având în vedere soluţia de achitare dispusă faţă de inculpaţii A. şi B., ţinând cont de scopul pentru care au fost instituite măsurile asigurătorii, respectiv exclusiv pentru a evita ascunderea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor mobile şi imobile dobândite ca urmare a infracţiunii de spălare a banilor, bunuri care fac obiectul confiscării speciale, instanţa de fond a dispus ridicarea acestor măsuri asigurătorii şi restituirea cauţiunii în cuantum de 200.000 euro, stabilită prin ordonanţa nr. 705/P/2016 din data de 03.12.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, consemnate de inculpata B. sub forma constituirii de garanţii reale imobiliare asupra imobilului situat în Bucureşti, Aleea x, precum şi restituirea cauţiunii în cuantum de 1.000.000 euro, stabilită prin ordonanţa nr. 705/P/2016 din data de 03.12.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, consemnate de inculpata B., pentru inculpatul A., sub forma constituirii de garanţii reale imobiliare asupra imobilelor situate în Bucureşti, strada x nr. 18, respectiv Bucureşti, Calea x, ap. 1+146.

De asemenea, s-a constatat că prin încheierea din data de 31 ianuarie 2024, pronunţată în prezenta cauză, a fost admisă cererea formulată de inculpata B. şi însuşită de inculpatul A., dispunându-se ridicarea ipotecii legale reprezentând garanţie reală imobiliară, instituită asupra imobilului situat în Bucureşti, str. xx, valorificată în cadrul cauţiunii în cuantum de 1000000 euro, stabilită la momentul luării măsurii preventive a controlului judiciar, prin ordonanţa din 3.12.2020 emisă în dosarul nr. x/2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie.

B. JUDECATA ÎN APEL

Împotriva sentinţei nr. 369 din data de 17 iulie 2024, pronunţată în dosarul nr. x/2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia Penală, în termenul legal, au declarat apel Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie şi inculpaţii A. şi B., cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curţi - Completul de 5 Judecători sub nr. x/2024.

Primul termen de judecată a fost stabilit, în mod aleatoriu, la data de 23 septembrie 2024, termen la care instanţa a admis cererile de amânare formulate de inculpaţii A. şi B. în vederea angajării unui apărător şi pregătirii apărării şi a dispus amânarea cauzei la data de 28 octombrie 2024.

La termenul din 28 octombrie 2024, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători constatând că unul dintre membrii titulari ai completului de judecată învestit cu soluţionarea prezentei cauze se află în imposibilitate obiectivă de prezentare, în vederea respectării principiului continuităţii completului de judecată, în temeiul dispoziţiilor art. 420 alin. (11) coroborate cu cele ale art. 354 alin. (2) din C. proc. pen., a amânat judecarea cauzei şi a acordat termen la data de 18 noiembrie 2024.

În şedinţa din data de 18 noiembrie 2024, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători a admis proba testimonială solicitată de Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţionlă Anticorupţie şi apelantul intimat inculpat A., constând în reaudierea martorilor C., J., K., L., OO. şi audierea martorei U. şi a respins celelalte probe solicitate.

Probatoriul, astfel cum a fost încuviinţat, a fost administrat la termenele din 2 decembrie 2024 (când au fost audiaţi martorii U., K., OO. şi C.) şi 9 decembrie 2024 (când a fost audiat martorul L.).

La termenul din data de 2 decembrie 2024, în raport cu actele medicale depuse la dosarul cauzei, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători a constatat imposibilitatea administrării probei testimoniale vizând audierea martorei J., probă încuviinţată prin încheierea de şedinţă din data de 18 noiembrie 2024, motiv pentru care a revenit asupra dispoziţiei privind audierea acesteia.

În şedinţa din data de 9 decembrie 2024 au avut loc dezbaterile, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera şi redacta hotărârea, precum şi pentru a da posibilitatea părţilor şi reprezentantului Ministerului Public să depună la dosar concluzii scrise, în temeiul art. 391 alin. (1) din C. proc. pen. a stabilit termen de pronunţare la data de 21 ianuarie 2025.

II.1. Prin motivele de apel formulate în cauză, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie a criticat sentinţa instanţei de fond sub aspectul greşitei achitări a inculpaţilor A. (autor) şi B. (sub forma participaţiei penale a complicităţii) pentru infracţiunea de spălare a banilor, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, respectiv art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, precum şi pentru neaplicarea dispoziţiilor privind confiscarea extinsă, în contextul în care erau îndeplinite condiţiile legale pentru aplicarea acestora, respectiv inculpatul A. a fost condamnat în cauză pentru complicitate la trafic de influenţă, fapta a fost susceptibilă să-i procure un folos material, pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 4 ani, iar instanţa a putut să-şi formeze convingerea că bunurile a căror confiscare se solicită provin din activităţi infracţionale şi există o disproporţie vădită între veniturile oficiale ale inculpatului şi sumele gestionate de el împreună cu inculpata B..

Referitor la infracţiunea de spălare a banilor, în esenţă, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie a învederat că probele administrate în cauză fac dovada că inculpaţii A. şi B. au săvârşit infracţiunea de spălare a banilor, sub forma autoratului şi respectiv a complicităţii.

În susţinerea criticilor, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie a precizat că, deşi nu există o condamnare anterioară sau concomitentă a inculpatului A. (acuzat pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor) pentru infracţiunea premisă sau predicat (cea din care se presupune că au provenit bunurile spălate), s-a făcut dovada că banii şi/sau bunurile obţinute în perioada infracţională nu au o provenienţă legală.

În perioada 2008-2019 inculpatul A. a ocupat diverse funcţii publice de decizie, susceptibile să-i procure foloase materiale ilicite în acelaşi fel sau asemănător manierei în care s-a procedat, astfel cum s-a reţinut ca situaţie de fapt pentru condamnarea sa pentru infracţiunea de complicitate la trafic de influenţă tot în cauza de faţă.

Foloasele obţinute prin aceste conduite ilicite ale inculpatului au fost introduse în circuitul civil şi au fost folosite sau consumate de către inculpatul A., cu sprijinul inculpatei B..

În condiţiile în care inculpatul A., în perioada 2008-2019 a avut un venit oficial de aproximativ 1.000 euro pe lună, s-a observat că acesta din salariul lunar nu folosea sume de bani pentru a achiziţiona alimente, combustibil sau alte bunuri necesare traiului, însă, din când în când folosea sume de bani din conturile oficiale pentru a face achiziţii de călătorii, bijuterii sau alte bunuri de lux, ceea ce îndreptăţeşte concluzia că inculpatul avea şi alte surse de venit, primea bani în numerar şi această sursă ilicită de fonduri s-a demonstrat a fi într-o situaţie, cea pentru care s-a dispus condamnarea în cauză a inculpatului C.. Acesta, pe măsură ce încasa de la martorul E. comisionul perceput, în perioada imediat următoare, îi dădea inculpatului A. anumite sume de bani.

În ceea ce o priveşte pe inculpata B., se observă că gestiona sume foarte importante de bani care nu erau acoperite de veniturile sale oficiale, la fel cum se întâmpla şi cu persoana de încredere a celor doi, o rudă a inculpatei B., şi anume martora J., care, spre exemplu, în perioada de referinţă a avut venituri de aproximativ 86.600 RON, însă făcea depuneri de numerar în conturi bancare de 835.206 RON şi 8.000 euro şi a achiziţionat un autoturism de 57.569 euro, despre care a arătat că era pentru inculpata B..

II.2. Prin motivele de apel formulate în cauză, inculpatul A. a criticat sentinţa instanţei de fond atât sub aspectul nelegalităţii cât şi sub aspectul netemeiniciei.

Sub aspectul nelegalităţii, inculpatul a solicitat, în principal, constatarea nulităţii absolute a procedurii de cameră preliminară şi a încheierii nr. 258 pronunţată la data de 21 iunie 2022 rămasă definitivă prin încheierea nr. 10 pronunţată la data de 19.10.2022 în dosarul de cameră preliminară. În subsidiar, pe acest motiv de apel a solicitat să se constatate nulitatea absolută a proceselor-verbale de redare a menţionate la capitolul mijloace de probă în cuprinsul rechizitoriului emis la data de 22.02.2022 şi întocmite pe baza înregistrărilor obţinute ca urmare a folosirii de dispozitive tehnice de înregistrare de către colaboratorul cu identitate reală E., cu consecinţa excluderii acestora şi a înregistrărilor aferente.

Sub aspectul netemeiniciei, inculpatul a criticat hotărârea atacată sub aspectul greşitei condamnări pentru infracţiunea de trafic de influenţă, sub forma participaţiei penale a complicităţii, context în care a solicitat, în principal, să se dispună o soluţie de achitare întemeiată pe art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., în sensul că fapta nu există, iar în subsidiar, să se pronunţe o hotărâre de achitare pe fond în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza a 2-a din C. proc. pen.

Tot sub aspectul netemeiniciei a criticat hotărârea atacată sub aspectul greşitei achitări întemeiată pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. pentru infracţiunea de spălare a banilor, în condiţiile în care din probele administrate în cauză rezultă, fără echivoc, că fapta nu există, context în care achitarea ar fi trebuit dispusă în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen.

II.3. Prin motivele de apel formulate în cauză, inculpata B. a criticat hotărârea atacată sub aspectul netemeiniciei, apreciind că în mod greşit instanţa de fond a dispus achitarea în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. pentru infracţiunea de spălare a banilor, sub forma participaţiei penale a complicităţii, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, în contextul în care, prin probele administrate în cauză nu se poate dovedi existenţa faptei, cazul incident de achitare fiind cel prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen.

De asemenea, prin motivele de apel a criticat hotărârea şi sub aspectul nelegalităţii acesteia, considerând că înregistrările ambientale realizate de către martorul denunţător E. au fost efectuate cu încălcarea dispoziţiilor imperative prevăzute de lege, respectiv fără autorizarea prealabilă a judecătorului de drepturi şi libertăţi, sancţiunea fiind nulitatea absolută a ordonanţelor procurorului nr. 705/P/2016 din datele de 13.09.2016, 10.10.2016, 31.10.2016, 07.12.2016, 05.01.2017, 04.02.2017, 10.02.2017, 10.03.2017, 12.05.2017 şi 23.05.2018 în ceea ce priveste autorizarea martorului denunţător E. ca, în calitate de colaborator, să efectueze, cu sprijin tehnic pus la dispozitie de Direcţia Naţională Anticorupţie, fotografii şi înregistrări audio-video, precum şi de excludere a probele constand în procesele-verbale de redare în formă scrisă a înregistrărilor audio-video efectuate de către martorul denunţător E..

III.1. Prioritar, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători va analiza solicitarea apelantului intimat inculpat A. de constatare a nulităţii absolute a procedurii de cameră preliminară şi a încheierii Judecătorului de cameră preliminară nr. 258 din data de 21.06.2022, pronunţată în dosarul nr. x/2022, rămasă definitivă prin încheierea nr. 10 din data de 19.10.2022, cu consecinţa reluării procedurii de cameră preliminară, precum şi solicitarea apelanţilor intimaţi inculpaţi A. şi B., de constatare a nulităţii absolute parţiale a ordonanţelor procurorului nr. 705/P/2016 din datele de 13.09.2016, 10.10.2016, 31.10.2016, 07.12.2016, 05.01.2017, 04.02.2017, 10.02.2017, 10.03.2017, 12.05.2017 şi 23.05.2018 în ceea ce priveste autorizarea martorului denunţător E. ca, în calitate de colaborator, să efectueze, cu sprijin tehnic pus la dispozitie de Direcţia Naţională Anticorupţie, fotografii şi înregistrări audio-video, precum şi de excludere a probele constand în procesele-verbale de redare în formă scrisă a înregistrărilor audio-video efectuate de către martorul denunţător E., respectiv:

1) procesul-verbal din data de 19.09.2016 de redare a discuţiilor ambientale din data de 15.09.2016 - filele x;

2) procesul-verbal din data de 06.10.2016 de redare a discuţiilor ambientale purtate la data de 19.09.2016 – filele x;

3) procesul-verbal din data de 06.10.2016 de redare a discuţiilor ambientale purtate la data de 21.09.2016 – filele x;

4) procesul-verbal din data de 14.10.2016 de redare a discuţiilor ambientale purtate la data de 10.10.2016 – filele x;

5) procesul-verbal din data de 31.10.2016 de redare a discuţiilor ambientale purtate la data de 26.10.2016 - filele x;

6) procesul-verbal din data de 07.11.2016 de redare a discuţiilor ambientale purtate la data de 01.11.2016 – filele x;

7) procesul-verbal din data de 31.10.2016 de redare a discuţiilor ambientale purtate la data de 27.10.2016 – filele x;

8) procesul-verbal din data de 17.11.2016 de redare a întâlnirii din 03.11.2016 – filele x;

9) procesul-verbal din data de 19.01.2017 de redare a discuţiilor ambientale purtate la data de 08.12.2016 - filele x;

10) procesul-verbal din data de 26.01.2017 de redare a discuţiilor ambientale din data de 14.12.2016 - filele x;

11) procesul-verbal din data de 25.01.2017 de redare a discuţiilor ambientale din data de 20.12.2016 - filele x;

12) procesul-verbal din data de 20.01.2017 de redare a discuţiilor ambientale din data de 27.12.2016 – filele x;

13) procesul-verbal din data de 07.02.2017 de redare a discuţiilor ambientale din data de 31.01.2017 - filele x;

14) procesul-verbal din data de 09.02.2017 de redare a discuţiilor ambientale din data de 07.02.2017 - filele x;

15) procesul-verbal din data de 22.02.2017 de redare a discuţiilor ambientale din data de 16.02.2017 - filele x;

16) procesul-verbal din data de 24.02.2017 de redare a discuţiilor ambientale din data de 16.02.2017 - filele x;

17) procesul-verbal din data de 27.02.2017 de redare a discuţiilor ambientale din data de 17.02.2017 – filele x;

18) procesul-verbal din data de 12.04.2017 de redare a discuţiilor ambientale din data de 07.03.2017 – filele x;

19) procesul-verbal din data de 12.04.2017 de redare a discuţiilor ambientale din data de 08.03.2017 – filele x;

20) procesul-verbal din data de 12.04.2017 de redare a discuţiilor ambientale din data de 16.03.2017 – filele x;

21) procesul-verbal din data de 12.06.2017 de redare a discuţiilor ambientale din data de 11.05.2017 – filele x;

22) procesul-verbal din data de 13.06.2017 de redare a discuţiilor ambientale din data de 12.05.2017 – filele x;

23) procesul-verbal din data de 12.06.2017 de redare a discuţiilor ambientale din data de 17.05.2017 – filele x;

24) procesul-verbal din data de 12.06.2017 de redare a discuţiilor ambientale din data de 22.05.2017 – filele x;

25) procesul-verbal din data de 13.06.2017 de redare a discuţiilor ambientale din data de 22.05.2017 – filele x;

26) procesul-verbal din data de 14.06.2018 de redare a întâlnirii din data de 08.06.2018 – filele x;

27) procesul-verbal din data de 19.06.2018 de redare a întâlnirii din data de 19.06.2018– filele x.

Referitor la prima solicitare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători reţine că verificarea legalităţii administrării probelor se poate realiza inclusiv în faţa instanţei de apel.

În acest sens s-a pronunţat Curtea Constituţională prin Decizia nr. 802 din 5.12.2017, statuând următoarele: "Întrucât nerespectarea dispoziţiilor cuprinse în normele precitate cade sub incidenţa inadmisibilităţii care produce efecte prin intermediul nulităţii absolute, Curtea constată, totodată, că o verificare a loialităţii/legalităţii administrării probelor, din această perspectivă, este admisă şi în cursul judecăţii, aplicându-se, în acest mod, regula generală potrivit căreia nulitatea absolută poate fi invocată pe tot parcursul procesului penal. Aşadar, interdicţia categorică a legii în obţinerea probelor prin practici/procedee neloiale/nelegale justifică competenţa judecătorului de fond de a examina şi în cursul judecăţii aceste aspecte. Altfel spus, probele menţinute ca legale de judecătorul de cameră preliminară pot face obiectul unor noi verificări de legalitate în cursul judecăţii din perspectiva constatării inadmisibilităţii procedurii prin care au fost obţinute şi a aplicării nulităţii absolute asupra actelor procesuale şi procedurale prin care probele au fost administrate, în condiţiile în care, în această ipoteză, se prezumă iuris et de iure că se aduce atingere legalităţii procesului penal, vătămarea neputând fi acoperită."

Înalta Curte - Completul de 5 Judecători constată, astfel cum a reţinut şi Curtea Constituţională prin deciziile sale, respectiv Decizia nr. 383 din 27 mai 2015 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 535 din 17 iulie 2015 cu referire la probele obţinute în mod nelegal, că "o probă nu poate fi obţinută nelegal, decât dacă mijlocul de probă şi/sau procedeul probatoriu prin care este obţinut este nelegal, aceasta presupunând nelegalitatea dispunerii autorizării sau administrării probei."

Or, nelegalitatea acestora este sancţionată de prevederile art. 102 alin. (3) din C. proc. pen., prin aplicarea regimului nulităţii absolute sau relative.

Nulităţile, astfel cum sunt reglementate în dispoziţiile art. 280-282 din C. proc. pen., privesc doar actele procesuale şi procedurale, adică mijloacele de probă şi procedeele probatorii, şi nu probele în sine, care nu sunt decât elemente de fapt.

Aşadar, aplicarea regimului nulităţilor conform art. 100 alin. (3) din C. proc. pen. doar actelor prin care s-a dispus sau autorizat proba sau actelor prin care s-a administrat acestea, pot fi supuse regimului nulităţilor absolute, nulitate ce nu poate fi înlăturată decât prin înlăturarea probei.

Aceleaşi aspecte au fost statuate de Curtea Constituţională şi prin Decizia nr. 802/5.12.2017 unde a constatat că "nerespectarea interdicţiei absolute în cuprinsul normelor procesual penale ale art. 102 alin. (1) -potrivit căreia probele obţinute prin tortură precum şi probele derivate din acestea nu pot fi folosite în cadrul procesului penal - şi a dispoziţiilor art. 101 alin. (1)-(3) din C. proc. pen. privind interzicerea explicită a administrării probelor prin practici neloiale atrage nulitatea absolută a actelor procesuale şi procedurale prin care probele au fost administrate cu excluderea necondiţionată a probei încă din faza procedurii de cameră preliminară, întrucât nerespectarea dispoziţiilor cuprinse în normele precizate cade sub incidenţa inadmisibilităţii, care produce efecte prin intermediul nulităţii absolute."

Dat fiind caracterul şi natura normei încălcate în justificarea sancţiunii care intervine, respectiv cea a nulităţii absolute, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători constată că o asemenea verificare este permisă şi posibilă şi în cursul judecăţii, conform regulii generale potrivit căreia nulitatea absolută poate fi invocată pe tot parcursul procesului penal.

Aşadar, interdicţia categorică a legii în obţinerea probelor prin procedee/practici neloaiale/nelegale justifică competenţa instanţelor de a examina şi în cursul judecăţii aceste aspecte.

Altfel spus, probele menţinute ca legale de către judecătorul de cameră preliminară pot face obiectul unor noi verificări de legalitate în cursul judecăţii din perspectiva inadmisibilităţii procedurii prin care au fost obţinute şi a aplicării nulităţii absolute asupra actelor procesuale şi procedurale prin care probele au fost administrate, în condiţiile în care, în această ipoteză se prezumă iuris et de iure că se aduce atingere principiului legalităţii procesului penal, vătămarea neputând fi acoperită.

Verificând critica formulată şi circumscrisă cazului de nulitate absolută, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători apreciază că, în cauză, sunt incidente dispoziţiile invocate de apelanţii intimaţi inculpaţi A. şi B. şi care să aibă drept consecinţă înlăturarea probelor obţinute prin folosirea de către martorul denunţător a aparaturii puse la dispozitie de către Direcţia Generală Anticorupţie.

Conform dispoziţiilor art. 138 alin. (1) din C. proc. pen., atât supravegherea video, audio sau prin fotografiere, cât şi utilizarea investigatorilor sub acoperire sau cu identitate reală şi a colaboratorilor constituie metode speciale de supraveghere sau cercetare, iar potrivit art. 138 alin. (13) din C. proc. pen., prin supraveghere tehnică se înţelege utilizarea uneia dintre metodele prevăzute la alin. (1) lit. a)-d), ceea ce înseamnă că supravegherea video, audio sau prin fotografiere este o metodă specială de supraveghere tehnică, iar utilizarea investigatorilor sub acoperire sau cu identitate reală şi a colaboratorilor este o metodă specială de cercetare.

Totodată, potrivit art. 148 alin. (10) coroborat cu art. 148 alin. (3) din C. proc. pen., în cazul în care procurorul apreciază că este necesară folosirea unui colaborator, cu identitate reală sau altă identitate, pentru folosirea dispozitivelor tehnice pentru a obţine fotografii sau înregistrări audio şi video este necesară sesizarea judecătorului de drepturi şi libertăţi în vederea obţinerii mandatului de supraveghere tehnică, în condiţiile legii.

Se constată astfel că măsura de supraveghere tehnică a înregistrării audio, video sau prin fotografiere, prevăzută de art. 138 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. şi măsura de cercetare specială constând în utilizarea colaboratorilor, prevăzută de art. 148 din C. proc. pen., nu se confundă ci, din contră, se completează atunci când se impune ca o persoană fizică să pună în aplicare un mandat de supraveghere tehnică.

Practic, în aceste cazuri persoana fizică acţionează ca un agent al statului, fiind autorizată să culeagă date şi informaţii şi să contribuie la activitatea de strângere a probelor, activitate ce aparţine în mod natural organelor de urmărire penală.

Cu titlu de exemplu, ori de câte ori un denunţător este trimis de organele de urmărire penală pentru a înregistra în mediu ambiental discuţiile purtate cu persoana denunţată, de cele mai multe ori după ce în prealabil a fost instruit în legătură cu ce subiecte să abordeze, pentru a surprinde aspecte relevante cauzei, organele de urmărire penală trebuie să solicite, în prealabil, judecătorului de drepturi şi libertăţi autorizarea activităţii, ceea ce presupune emiterea unui mandat în acest sens, ulterior fiind necesară emiterea unei ordonanţe în care să fie menţionate activităţile ce urmează a fi desfăşurate de către colaborator.

În acelaşi sens este şi Decizia nr. 64 din 2 octombrie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1047 din 20 noiembrie 2023, prin care s-a statuat că "În procedura prevăzută de articolul 148 alin. (3) din C. proc. pen., precum şi de articolul 150 alin. (5) din C. proc. pen., sesizarea judecătorului de drepturi şi libertăţi în vederea emiterii mandatului de supraveghere tehnică este obligatorie în cazul în care procurorul apreciază că este necesar ca investigatorul să poată folosi dispozitive tehnice de înregistrare, chiar dacă există un mandat de supraveghere tehnică de aceeaşi natură emis anterior, aceste dispoziţii legale instituind o procedură specială, derogatorie de la prevederile art. 139 din C. proc. pen.."

În paragraful 183 din aceeaşi decizie s-a retint că: "Pornind de la interpretarea literală a textelor de lege, dispoziţiile art. 148 alin. (3) din C. proc. pen. stabilesc necondiţionat şi fără excepţie că, în situaţia în care procurorul apreciază că este necesar ca investigatorul sub acoperire să poată folosi dispozitive tehnice pentru a obţine fotografii sau înregistrări audio şi video, este obligatorie sesizarea judecătorului de drepturi şi libertăţi în vederea emiterii unui nou mandat de supraveghere tehnică. Or, acolo unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să o facă, o condiţionare a demersului procurorului de inexistenţa unui mandat de supraveghere tehnică obţinut anterior autorizării folosirii unui investigator sub acoperire sau a unui colaborator echivalând cu o completare a dispoziţiilor legale, ceea ce nu este permis organului judiciar."

De asemenea, Curtea Constituţională a României, fiind sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 148 alin. (3) şi (10) din C. proc. pen., prin Decizia nr. 50 din 4 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 306 din 13 aprilie 2020, a analizat conformitatea acestora cu cadrul constituţional şi convenţional, iar prin considerentele acesteia a statuat că pe lângă îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 141 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen., atunci când procurorul apreciază că este necesar ca investigatorul sub acoperire să poată folosi dispozitive tehnice în vederea obţinerii de fotografii sau înregistrări video, legiuitorul a impus obligaţia de a sesiza judecătorul de drepturi şi libertăţi în vederea emiterii mandatului de supraveghere tehnică, "dispoziţiile art. 141 din C. proc. pen. aplicându-se în mod corespunzător". Parcurgerea acestei proceduri este considerată de către Curte ca fiind o "garanţie expresă a respectării condiţiilor restrângerii exerciţiului dreptului la respectarea vieţii private şi de familie prevăzute de lege şi a dreptului la un proces echitabil".

Contrar celor reţinute de către instanţa de fond, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători constată că prin încheierile din datele de 13.09.2016, 10.10.2016, 07.12.2016, 31.01.2017, 03.02.2017 şi 23.04.2018, pronunţate de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti, a fost încuviinţată doar supravegherea tehnică constând inclusiv în supravegherea video, audio şi prin fotografiere a activităţilor care au legatură cu obiectul cauzei a numiţilor C., E. şi A. (pentru acesta începând cu încheierea din 10.10.2016), fără a se face referire la folosirea de către martorul denunţător E. a aparaturii pentru a înregistra în mediu ambiental discuţiile purtate cu persoana denunţată.

Ulterior, prin ordonanţele procurorului nr. 705/P/2016 din datele de 13.09.2016, 10.10.2016, 31.10.2016, 07.12.2016, 05.01.2017, 04.02.2017, 10.02.2017, 10.03.2017, 12.05.2017 şi 23.05.2018 s-a dispus autorizarea folosirii, în calitate de colaborator cu identitate reală, în dosarul cu nr. x/2016, privind comiterea faptelor de trafic de influenţă, a martorului-denunţător E., precum şi autorizarea acestuia să efectueze, printre altele, urmatoarele activităţi: să efectueze, cu sprijin tehnic pus la dispozitie de Direcţia Generală Anticorupţie, fotografii şi înregistrări audio-video, cu respectarea strictă a mandatelor de supraveghere emise în cauză, sens în care a fost autorizat colaboratorul să folosească în cadrul activităţilor desfăşurate în baza ordonanţei, sub orice formă disimulată, mijloace tehnice de fotografiere şi înregistrare audio şi video.

Deşi în cuprinsul ordonanţelor s-a menţionat că va fi sesizat judecătorul de drepturi şi libertăţi pentru încuviinţarea martorului colaborator E. să folosească dispozitive tehnice puse la dispoziţie de către Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Tehnic pentru a obţine fotografii sau înregistrări audio şi video, procurorul nu a întreprins demersuri în acest sens.

Astfel, constatăm că, pentru efectuarea de înregistrari audio-video de către colaboratorul cu identitate reală E. nu au fost pronunţate încheieri şi nu au fost emise mandate de supraveghere de către organul judiciar competent funcţional în acest sens, respectiv de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, fiind astfel nesocotite prevederile art. 148 alin. (3) din C. proc. pen.

Or, lipsa mandatului de supraveghere tehnică pentru folosirea de către colaborator a dispozitivelor tehnice puse la dispoziţie de către Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Tehnic pentru a obţine fotografii şi/sau înregistrări audio şi video, emis de judecătorul de drepturi şi libertăţi, reprezintă încălcarea unor aspecte de fond, astfel că probele obţinute prin folosirea de către martorul denunţător E. a dispozitivelor tehnice au fost obţinute prin încălcarea procedurii de autorizare a acestor proceduri speciale.

Astfel, faţă de caracterul special al procedurii instituite de dispoziţiile art. 148 alin. (3) din C. proc. pen. şi de articolul 150 alin. (5) din C. proc. pen., aplicabilă şi colaboratorului, pe de o parte, şi în lipsa încheierii şi, respectiv, a mandatului de supraveghere emise de judecatorul de drepturi şi libertăţi, care să legitimeze colaboratorul cu identitate reală E. să folosească dispozitive tehnice de înregistrare, pe de altă parte, în raport cu dispoziţiile art. 281 alin. (1) lit. b)1) din C. proc. pen., reţinând încălcarea dispoziţiilor art. 148 alin. (3) din C. proc. pen., incidentă devine sancţiunea nulităţii absolute parţiale a ordonanţelor procurorului nr. 705/P/2016 din datele de 13.09.2016, 10.10.2016, 31.10.2016, 07.12.2016, 05.01.2017, 04.02.2017, 10.02.2017, 10.03.2017, 12.05.2017 şi 23.05.2018, doar în ceea ce priveşte autorizarea martorului denunţător E. să efectueze, cu sprijin tehnic pus la dispozitie de Directia Generala Anticoruptie, fotografii şi înregistrări audio şi video, dat fiind faptul că acestea au fost emise de un organ de urmărire penală necompetent funcţional, competenţa exclusivă de a dispune cu privire la folosirea dispozitivelor tehnice de către colaborator revenindu-i exclusiv judecătorului de drepturi şi libertăţi.

De asemenea, având în vedere că nulitatea produce efecte şi asupra actelor subsecvente, astfel cum rezultă din dispozitiile art. 102 alin. (3) şi (4) şi art. 280 alin. (2) din C. proc. pen., vor fi înlăturate probele constând în înregistrările efectuate de martorul denunţător E. fără autorizarea judecătorului de drepturi şi libertăţi şi procesele-verbale de redare în formă scrisă a acestor înregistrări, respectiv:

1) procesul-verbal din data de 19.09.2016 de redare a discuţiilor ambientale din data de 15.09.2016 - filele x;

2) procesul-verbal din data de 06.10.2016 de redare a discuţiilor ambientale purtate la data de 19.09.2016 – filele x;

3) procesul-verbal din data de 06.10.2016 de redare a discuţiilor ambientale purtate la data de 21.09.2016 – filele x;

4) procesul-verbal din data de 14.10.2016 de redare a discuţiilor ambientale purtate la data de 10.10.2016 – filele x;

5) procesul-verbal din data de 31.10.2016 de redare a discuţiilor ambientale purtate la data de 26.10.2016 - filele x;

6) procesul-verbal din data de 07.11.2016 de redare a discuţiilor ambientale purtate la data de 01.11.2016 – filele x;

7) procesul-verbal din data de 31.10.2016 de redare a discuţiilor ambientale purtate la data de 27.10.2016 – filele x;

8) procesul-verbal din data de 17.11.2016 de redare a întâlnirii din 03.11.2016 – filele x;

9) procesul-verbal din data de 19.01.2017 de redare a discuţiilor ambientale purtate la data de 08.12.2016 - filele x;

10) procesul-verbal din data de 26.01.2017 de redare a discuţiilor ambientale din data de 14.12.2016 - filele x;

11) procesul-verbal din data de 25.01.2017 de redare a discuţiilor ambientale din data de 20.12.2016 - filele x;

12) procesul-verbal din data de 20.01.2017 de redare a discuţiilor ambientale din data de 27.12.2016 – filele x;

13) procesul-verbal din data de 07.02.2017 de redare a discuţiilor ambientale din data de 31.01.2017 - filele x;

14) procesul-verbal din data de 09.02.2017 de redare a discuţiilor ambientale din data de 07.02.2017 - filele x;

15) procesul-verbal din data de 22.02.2017 de redare a discuţiilor ambientale din data de 16.02.2017 - filele x;

16) procesul-verbal din data de 24.02.2017 de redare a discuţiilor ambientale din data de 16.02.2017 - filele x;

17) procesul-verbal din data de 27.02.2017 de redare a discuţiilor ambientale din data de 17.02.2017 – filele x;

18) procesul-verbal din data de 12.04.2017 de redare a discuţiilor ambientale din data de 07.03.2017 – filele x;

19) procesul-verbal din data de 12.04.2017 de redare a discuţiilor ambientale din data de 08.03.2017 – filele x;

20) procesul-verbal din data de 12.04.2017 de redare a discuţiilor ambientale din data de 16.03.2017 – filele x;

21) procesul-verbal din data de 12.06.2017 de redare a discuţiilor ambientale din data de 11.05.2017 – filele x;

22) procesul-verbal din data de 13.06.2017 de redare a discuţiilor ambientale din data de 12.05.2017 – filele x;

23) procesul-verbal din data de 12.06.2017 de redare a discuţiilor ambientale din data de 17.05.2017 – filele x;

24) procesul-verbal din data de 12.06.2017 de redare a discuţiilor ambientale din data de 22.05.2017 – filele x;

25) procesul-verbal din data de 13.06.2017 de redare a discuţiilor ambientale din data de 22.05.2017 – filele x;

26) procesul-verbal din data de 14.06.2018 de redare a întâlnirii din data de 08.06.2018 – filele x;

27) procesul-verbal din data de 19.06.2018 de redare a întâlnirii din data de 19.06.2018– filele x.

III.2. Infracţiunea de trafic de influenţă, sub forma participaţiei penale a complicităţii, reţinută în sarcina inculpatului A..

Prin apelul formulat, inculpatul A. a criticat hotărârea atacată sub aspectul greşitei comdamnări pentru infracţiunea de trafic de influenţă, sub forma participaţiei penale a complicităţii, context în care a solicitat, în principal, să se dispună o soluţie de achitare întemeiată pe art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., în sensul că fapta nu există, iar în subsidiar, să se pronunţe o hotărâre de achitare pe fond în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza a 2-a din C. proc. pen.

Prioritar, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători notează că, în ceea ce priveşte data săvârşirii infracţiunii de trafic de influenţă, comisă de autorul C. şi la care au fost comise actele de complicitate de către inculpatul A., aceasta a fost stabilită, cu autoritate de lucru judecat, prin sentinţa nr. 251 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la data de 26 aprilie 2023, în dosarul nr. x/2022, rămasă definitivă prin decizia nr. 80 din 13 noiembrie 2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 judecători.

Astfel, prin sentinţa menţionată s-a reţinut, cu autoritate de lucru judecat, că: "Fapta inculpatului C. care, în perioada septembrie 2016 – mai 2017, a pretins, în mod repetat, de la martorul E. un comision de 10% din valoarea contractului pe care societatea acestuia îl avea cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1, având ca obiect servicii de pază, în schimbul influenţei pe care urma să o exercite asupra funcţionarilor responsabili din cadrul acestei Direcţii, influenţă pe care urma să o exercite atât în mod direct, cât şi prin intermediul primarului Sectorului 1 Bucureşti, A., pentru a asigura buna desfăşurare a contractului, atât sub forma plăţii la timp a facturilor, cât şi sub forma actualizării tarifelor, primind în baza acestei solicitări suma totală de 105.000 RON în numerar, precum şi suma de 8.640 RON sub forma plăţii unor facturi fiscale fictive emise de societatea H., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzute de art. 291 din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000."

În raport cu aceste aspecte, în considerarea autorităţii de lucru judecat stabilită în ceea ce priveşte data comiterii infracţiunii de trafic de influenţă, instanţa de control judiciar nu poate să reanalizeze aceleaşi aspecte prin raportare la actele de complicitate reţinute în sarcina inculpatului A., neputând fi modificat momentul de debut al curgerii termenului de prescripţie a răspunderii penale, care va fi identic pentru toţi participanţii la comiterea unei infracţiuni, indiferent de momentul efectuării actului de participaţie. În consecinţă, având în vedere dispoziţiile art. 154 alin. (1) lit. c) din C. pen., termenul de prescripţie a răspunerii penale în cazul inculpatului A. pentru comiterea complicităţii la infracţiunea de trafic de influenţă este de 8 ani şi a început să curgă în luna mai 2017, nefiind împlinit până în prezent.

De asemenea, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători notează că, având în vedere argumentele expuse anterior privind legalitatea administrării probelor, în examinarea criticilor formulate de inculpatul A., la stabilirea situaţiei de fapt, precum şi în examinarea condiţiilor ce trebuie îndeplinite pentru tragerea la răspundere penală a unei persoane, nu se va ţine cont de înregistrările ambientale efectuate de către martorul E. şi nici de procesele-verbale de transcriere a acestor inregistrări.

Totodată, Înalta Curte – Completul de 5 judecători reţine că potrivit dispoziţiilor art. 103 alin. (1) din C. proc. pen., probele nu au valoare dinainte stabilită prin lege şi sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză.

Legea procesual penală nu ierarhizează normativ valoarea probelor administrate în procesul penal, soluţia dată cauzei impunându-se a fi rezultatul aprecierii concrete, de către organele judiciare, a ansamblului probator administrat în desfăşurarea procesului penal. Este necontestat că, pentru stabilirea existenţei faptei prevăzute de legea penală şi a vinovăţiei unei persoane, o singură probă directă poate fi suficientă, după cum este necontestat şi faptul că o singură probă indirectă nu are o forţă echivalentă, fiind necesar ca ea să se coroboreze întotdeauna cu alte elemente probatorii, din care să rezulte cu certitudine împrejurările esenţiale pentru completa lămurire a cauzei.

Aşadar, declaraţiile martorului - denunţător urmează a fi evaluate în contextul ansamblului probator administrat în cauză, neexistând motive pentru a le fi acordată o pondere mai mare sau una mai redusă.

În ceea ce priveşte susţinerile apărării privind lipsa de credibilitate a martorului denunţător, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători, constată că aparenta implicare a martorului în activitatea infracţională nu poate constitui motivul determinant şi singular al înlăturării declaraţiilor acestuia. Faptul că martorul denunţător ar putea fi considerat o persoană interesată în cauză (în raport cu cauza de nepedepsire) nu determină automat caracterul neveridic al declaraţiilor acestuia, lipsa sa de sinceritate neputând fi prezumată, ci numai stabilită în concret, în urma examinării declaraţiilor sale în contextul restului probatoriului existent.

Mărturiile denunţătorului, în măsura în care se coroborează cu întregul material probator, urmează să primească eficienţă juridică în procedură publică şi contradictorie, cu respectarea dispoziţiilor referitoare la audierea martorilor.

În speţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători, constată că probatoriul administrat în toate fazele procesuale, cu excepţia probelor înlăturate, astfel cum va fi analizat în cele ce succed, a confirmat situaţia de fapt reţinută prin sentinţă, iar declaraţiile martorului denunţător se coroborează cu celelalte declaraţii date de martori, atât în faza de urmărire penală, cât şi în faţa primei instanţe şi a instanţei de apel.

Astfel, prin actul de sesizare a instanţei, referitor la infracţiunea de trafic de influenţă, sub forma paticipaţiei penale a complicităţii, pentru care inculpatul A. a fost trimis în judecată, s-a reţinut în sarcina acestuia că în datele de 19 septembrie 2016 şi 7 februarie 20217, inculpatul A., la acel moment primar al Sectorului 1, prin sprijinul acordat martorului C., a întărit convingerea martorului E. că martorul C. este trimisul său şi că trebuie să ţină legătura cu acesta pentru buna desfăşurare a contractului. În acest mod, inculpatul A. a confirmat caracterul real al influenţei martorului C., în schimbul acestui ajutor fiind principalul beneficiar al sumelor primite de C..

În acest context se reţine că, la sfârşitul anului 2015, societatea D. S.A., societate controlată de către denunţătorul E., a participat la o licitaţie organizată la DGASPC Sector 1. În urma licitaţiei, D. S.A. a fost declarată câştigătoare şi a fost încheiat un acord cadru privind servicii de "Pază, protecţie şi intervenţie rapidă" înregistrat la DGASPC Sector 1 sub nr. x/29.12.2015 . Potrivit art. 2 din contract, ce a fost încheiat pentru o perioadă de 48 de luni, cele două părţi se obligau, ca în baza contractelor subsecvente încheiate între părţi, să presteze, respectiv să achiziţioneze, servicii de "Pază, protecţie şi intervenţie rapidă" la obiectivele din subordinea DGSAPC Sector 1. Între firma D. S.A. şi DGASPC Sector 1 au fost încheiate mai multe contracte de prestări servicii subsecvente care au acoperit perioada 29 decembrie 2015 - 30 septembrie 2016 după cum urmează: contract de prestări servicii subsecvent 1 înregistrat sub nr. x/29.12.2015, contract de prestări servicii subsecvent 2 înregistrat sub nr. x/29.01.2016, contract de prestări servicii subsecvent 3 înregistrat sub nr. x/29.02.2016, contract de prestări servicii subsecvent 4 înregistrat sub nr. x/30.06.2016 .

Martorul denunţător E. a arătat că la sfârşitul lunii august 2016, în timp ce se afla la DGASPC, în cadrul unei discuţii purtate cu directorul general - F. şi cu şeful Serviciului Achiziţii Publice - G., a fost întrebat dacă ştie cine este naşul primarului A. de la Sectorul 1 (declaraţie de martor din data de 12.09.2016 – f. x). Cei doi i-au spus că, urmare a unor discuţii purtate cu primarul A., acesta ar fi afirmat că "în legătură cu serviciile de pază se va ocupa naşul său".

În data de 1 septembrie 2016, martorul E. a fost sunat de un cunoscut care i-a cerut să se vadă urgent. În timpul acestei întâlniri, la un moment dat a apărut numitul C., pe care martorul îl cunoştea de mai mult timp ca fiind patronul unei firme de pază. Acesta i-a spus martorului că ştie despre un contract pentru servicii de pază încheiat în Sectorul 1 al municipiului Bucureşti, unde mai sunt încheiate şi contractele pentru paza şcolilor, ADP şi paza pieţelor şi a mai susţinut că pentru aceste obiective trebuie să stabilească cine va continua să presteze servicii de pază. A mai afirmat că este naşul primarului de la acel moment al Primăriei sectorului 1, spunându-i martorului că "noi facem cărţile acolo, ştii că primarul este naşul, de aceea vorbeşti cu mine, iar cu mine trebuie să vorbeşti tot", dându-i astfel de înţeles că ar avea influenţă asupra acestuia. În acest context, martorul C. l-a întrebat pe denunţător dacă ar vrea să mai rămână în continuare să presteze servicii la D.G.A.S.P.C. Sector 1, precizându-i că actualul director, F., va pleca, iar în locul acestuia va veni o prietenă.

Martorul E. i-a spus martorului C. că intenţionează ca pe viitor să continue contractul pe care îl are şi l-a întrebat ce trebuie să facă. În replică, martorul C. i-a arătat prin semne (arătându-i o dată cele 10 degete de la ambele mâini şi apoi 5 degete de la o mână) şi i-a spus, în şoaptă, pe un ton redus, că trebuie să dea 15. Realizând că martorul C. se referă la un procent de 15 % şi pentru a fi sigur de solicitare, martorul E. l-a întrebat ce înseamnă 15. Martorul C. a tastat pe telefon 15%, precizând că ar reprezenta 15 % din contract, în fiecare lună, respectiv procentul ce ar trebui să fie remis din plăţile pentru prestările de servicii efectuate de către firma de pază în baza contractului.

Martorul E. i-a spus martorului C. că procentul pretins este cam mare şi, în consecinţă, inculpatul a propus un procent mai mic, de 10%. Martorul E. a refuzat să îi remită martorului C. procentul pretins de acesta, urmând să se mai gândească şi să se întâlnească ulterior pentru a discuta despre aceste aspecte.

După sesizarea organelor judiciare, martorul E. a fost autorizat să efectueze o serie de activităţi în calitate de colaborator .

De asemenea, ulterior, cu încuviinţarea judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalul Bucureşti, au avut loc mai multe întâlniri între martorul E. (autorizat în calitate de colaborator) şi martorul C., precum şi între martorul E. şi martorii F. şi G., ambii din cadrul DGASPC Sector 1.

Potrivit declaraţiilor martorului denunţător E., martorul C., la întâlnirile dintre aceştia, a reiterat solicitările de comision, arătând că acţionează în numele primarului A., iar ca urmare a plăţii sumelor de bani solicitate, martorul C. a promis că, atât el, cât şi primarul, vor asigura buna derulare a contractelor de pază încheiate de societatea controlată de colaborator şi DGASPC Sector 1.

Ca urmare a acestor solicitări din partea martorului C., martorul colaborator E. i-a remis acestuia, în mai multe rânduri, diferite sume de bani (în cuantum total de 105.000 RON), sume de bani provenite din fondurile Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie.

Martorul C., ca măsură de precauţie, i-a solicitat martorului E. să încheie un contract fictiv între societatea deţinută de martor şi societatea H. S.R.L., societate controlată de inculpat, care să aibă ca obiect prestarea de către cea din urmă societate a unor servicii de vidanjare, cu scopul de fi justificate contactele sau întâlnirile între cei doi. În urma încheierii acestui contract, a fost remisă martorului C., sub forma plăţii unor facturi fiscale emise de societatea H. S.R.L., suma de 8.640 RON cu titlu de preţ al traficării influenţei.

Pentru a-l asigura pe martor că vorbeşte în numele primarului, martorul C. l-a condus pe E. în două rânduri la biroul primarului Sectorului 1, inculpatul A., context în care acesta din urmă a întărit convingerea martorului denunţător că are cunoştinţă de comisionul pe care martorul denunţător E. trebuie să îl plătească din banii încasaţi în baza contractului de prestări servicii încheiat de firma deţinută de acesta cu DGASPC Sector 1, pentru buna derulare şi pentru o eventuală majorare a valorii contractului prin majorarea tarifului pe oră sau suplimentarea posturilor.

Această situaţie de fapt este dovedită, fără putinţă de tăgadă, prin probele administrate în cauză, respectiv înscisurile privind încheierea contractelor de prestări servicii, contractul de vidanjare nr. x din 06.10.2016, facturi fiscale, cereri de majorare a tarifului şi de suplimentare a posturilor, analiza conturilor bancare ale inculpatului A., sentinţa nr. 251 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la data de 26 aprilie 2023, în dosarul nr. x/2022, rămasă definitivă prin decizia nr. 80 din 13 noiembrie 2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 judecători, prin care s-a stabilit, cu autoritate de lucru judecat săvârşirea de către martorul C. a infracţiunii de trafic de influenţă în perioada septembrie 2016 – mai 2017, precum şi de declaraţiile inculpatului A. şi ale martorilor C. (inclusiv cele date în calitate de inculpat), E., G. şi F..

Astfel, prin declaraţia din data de 15 septembrie 2016, dată în cursul urmăririi penale, martorul E. a relatat discuţia pe care a purtat-o cu martorul C. la întâlnirea din data de 14 septembrie 2016, menţionând: "În jurul orelor 10:30-11:00, am discutat din nou la telefon cu C., acesta dându-mi indicaţii cu privire la locul unde ar putea să se vadă cu mine, respectiv la o benzinărie WWWWWW. din Bucureştii Noi, pe strada x la intersecţia cu Bulevardul 1 Mai. L-am aşteptat câteva minute şi, după ce a venit, C. mi-a spus că mergem la autoturismul său, pentru a lăsa telefoanele, ca să putem vorbi, eu realizând, de asemenea, că se fereşte de alte persoane.

La invitaţia lui C., am mers pe jos, pe o stradă laterală, timp în care am purtat diferite discuţii.

La întâlnirea la care am făcut referire în denunţ şi în declaraţia de martor anterioară, C. mi-a dat de înţeles că şi un procent de 10% i-ar conveni să îi remit, pentru a mă sprijini în contractul/contractele pe care firma D. S.A. le are cu DGASPC sector 1 Bucureşti.

Cu această ocazie, C. a făcut din nou referire la procentul solicitat anterior, eu realizând că acesta ar vrea să îi remit un procent de 10% din valoarea facturii lunare din preţul total, care include TVA, pentru serviciile facturate de către D. pentru DGASPC sectorul 1 Bucureşti.

Mi-a spus că intenţionează să îmi dea toate contractele pe sectorul 1 Bucureşti, referindu-se la contractele de pază, asigurându-mă că el va vorbi cu primarul şi cu ceilalţi factori de decizie din cadrul sectorului 1 Bucureşti.

Mi-a mai spus faptul că aş putea încasa, în urma acestor contracte, circa 20 de miliarde RON vechi lunar.

În discuţiile pe care le-am mai avut cu el, mi-a spus că la un moment dat o să îmi dea şi o garanţie, în sensul că primarul (finul său, A), după ce va discuta Niţă cu el, va lua legătura cu directorul DGASPC, care îmi va confirma că "naşul" (adică C.) se ocupă de contractele cu paza.

C. a mai afirmat că este posibil ca directorul DGASPC sector 1 Bucureşti să fie schimbat din funcţie, cu o persoană pe care eu o ştiu, pe nume XXXXXX., actualmente fiind directoarea la DGAS Bucureşti. (...)

C. mi-a spus că el are o firmă de salubrizare-vidanjare şi, pentru a masca relaţia dintre noi, este bine să încheiem un contract comercial fictiv, şi astfel să avem o justificare din punct de vedere comercial a întâlnirilor şi discuţiilor noastre, în cazul în care am fi văzuţi împreună.

Spre sfârşitul întâlnirii, mi-a prezentat o persoană de sex feminin, despre care am înţeles că s-ar numi WW., cu privire la care a afirmat că ar fi fiica lui şi cu ea ar trebui să închei acest contract comercial fictiv.

Mai arăt că C. mi-a spus că, atunci când o să îi remit sumele de bani, să i le dau cum vreau eu, în plic, pe care să îl duc la magazinul lui din Jilava sau sa îi remit soţiei acestuia, la ea la cabinet.

Tot el, mi-a atras atenţia că am cel mai bun preţ din sectorul 1, dându-mi de înţeles că aş avea de unde să îi dau procentul de 10% pretins.

Din discuţiile anterioare purtate cu C., am înţeles că el ar şti că eu aş avea de încasat circa 200.000 de RON din contract şi ar urma să îi remit acestuia, în perioada imediat următoare, 20.000 de RON.

De asemenea, din toate discuţiile pe care le-am purtat cu C., am înţeles că acesta ar fi renunţat la toate afacerile sale, pentru a-1 sprijini pe primarul sectorului 1 Bucureşti şi pentru a fi un "paravan", un intermediar al colectării şpăgilor pretinse de el în numele primarului."

Prin declaraţia din data de 19 septembrie 2016, dată în cursul urmăririi penale, martorul E. a relatat discuţia pe care a purtat-o cu martorul C. şi cu inculpatul A. la întâlnirea din data de 19 septembrie 2016, menţionând: "În dimineaţa zilei de 19 septembrie 2016, am fost sunat pe telefonul mobil de numitul C. .Întrucât nu i-am răspuns la telefon acesta mi-a dat mesaj pe aplicaţia whatsapp şi mi-a spus că trebuie să mă văd urgent cu el. Astfel, în jurul orelor 13:00-13:30 m-am deplasat în apropierea Spitalului Sf. Măria, pe Bulevardul x şi am aşteptat în maşină. La un moment dat a venit la mine C. care s-a urcat în maşina mea şi mi-a spus că o să mergem la şefu, eu înţelegând că mă va duce la A. primar al Primăriei Sectorului 1.

În continuare am ascultat indicaţiile lui C. care mi-a spus să parchez în faţa primăriei. Pe drum mi-a spus că întrucât eu am vrut o confirmare o să mergem la primar care o să-mi confirme că el este persoana de contact şi cu el trebuie să ţin legătura.

Am intrat în sediul Primăriei Sectorului 1 şi în continuare am mers la biroul primarului. În incinta biroului l-am găsit pe A. care a pus mâna pe C. şi mi-a spus că el este omul, confirmându-mi astfel că C. ar vorbi în numele lui şi că ar cunoaşte de sumele de bani pretinse de C..

l-am dat cartea de vizită lui A. şi după ce a văzut numele firmei m-a întrebat dacă D. are legătură cu YYYYYY., C. răspunzând că nu am nicio legătură şi că e altă firmă.

În lift C. m-a întrebat dacă eu sunt convins acum că vorbeşte în numele primarului, eu cerându-i în continuare să-1 anunţe pe directorul DGASPC pe nume F. de faptul că eu pot modifica valoarea facturilor punând posturi în plus.

C. mi-a spus că nu o să vorbească cu el, că nu se dă pe mâna angajaţilor, spunându-mi că luna aceasta, parcă pe 25 va fi schimbat. Tot Niţă mi-a spus că dacă F. îmi va creea probleme să-1 trimit la primar, atrăgându-mi atenţia să nu dau nume.

După această întrevedere scurtă am mers împreună cu C. la un bar situat în apropierea Primăriei Sectorului 1. Aşa cum am sesizat şi în incinta primăriei şi la bar era un cunoscut al locului. Şi-a lăsat telefonul mobil în spatele barului şi s-a salutat cu mai multe persoane.

În continuare ne-am aşezat la o masă din incinta barului şi am început să discutăm. Printre altele C. mi-a spus că trebuie să ne întâlnim la parcul Carol, lăsăm telefoanele în maşini şi apoi mergem la un restaurant unde putem servi masa şi în acest context să-i remit suma de 20.000 RON, reprezentând procentul din valoarea facturilor pentru luna august.

Mi-a mai spus că poate să-mi faciliteze obţinerea contractului pentru serviciile de pază cu R.A.R., el fiind într-o relaţie apropiată cu ZZZZZZ., directorul acestei instituţii, persoană pe care eu nu o cunosc.

A rămas să păstrăm în continuare legătura iar până joi cel târziu să fac într-un fel să-i remit o sumă mai mare de 20.000 RON ca să vadă primarul că am bunăvoinţă.

După ce ne-am despărţit la cca 20 de minute, C. m-a sunat şi mi-a spus codificat că ar fi bine să iau legătura cu WW. şi să mă întâlnescu cu ea pentru a încheia şi un contract paravan, fictiv, pentru vidanjare.

I-am spus că am datele de contact ale doamnei şi o să o contactez.

Eu am înţeles că aş putea să-i remit sumele de bani pretinse şi prin intermediul doamnei WW..

Eu am înţeles din discuţiile purtate cu C. că ar trebui să-i remit procentul solicitat de 10% din valoarea facturilor cu TVA, pentru a nu-mi fi reziliat contractul legat de serviciile de pază, valabil pentru o perioadă de încă 3 ani, el garantându-mi că nu se atinge nimeni de acest contract, deoarece el poate interveni pe lângă primar şi ceilalţi funcţionari pentru a păstra contractul."

Prin declaraţia din data de 23 septembrie 2016, dată în cursul urmăririi penale, martorul E. a relatat discuţia pe care a purtat-o cu martorul C. la întâlnirea din data de 21 septembrie 2016, menţionând: "In cursul zilei de 21.09.2016 (...). Doamna AAAAAAA. a venit la sediul firmei mele şi eu am crezut că aceasta a venit să ia şi suma de 20.000 RON pretinsă de C. cu titlu de comision pentru luna august 2016, sumă ce ar reprezenta un comision de 10% din suma de bani plătită lunar de către DGASPC pentru contractul de pază.

Am discutat cu această persoană câteva minute şi am intenţionat să-i dai ei suma de 20.000 RON pentru C.. Această persoană a refuzat să ia banii şi mi-a spus că nu ştie despre ce este vorba.

AAAAAAA. ştia doar faptul că urma să încheie un contract fictiv cu firma mea prin care eu să-i dau nişte bani lui C., lunar.

L-a sunat de pe telefonul ei pe C. şi acesta mi-a spus că trebuie să mă văd cu el în zona Şincai din Bucureşti pentru a discuta.

Am mers pe o stradă indicată de C. şi m-am întâlnit cu acesta. Niţă mi-a spus că nu se dă pe mâna niciunui angajat după ce eu i-am spus că angajata sa AAAAAAA. nu a vrut să ia suma de 20.000 RON.

Am sesizat că C. este foarte prudent vorbind cu mine în mod repetat în şoaptă şi pe un ton foarte redus.

Mi-a indicat să merg cu el pe jos pe una dintre străzi, timp în care m-a întrebat ce contracte vreau să mai am cu primăria, enumerându-mi mai multe instituţii din subordinea acesteia printre care Centru de recrutare, DITL şi cred că s-a mai referit la centrul privind inspecţia în construcţii. Tot cu această ocazie mi-a zis şi de Caraiman, aceasta fiind o instituţie din subordinea Primăriei Sector 1 cu care eu am contract pentru servicii de pază de la înfiinţarea acesteia.

M-a întrebat dacă sunt interesat să închei contractul pentru paza şcolilor care ar avea o valoare de cca. 3.000.000 RON lunar (30 de miliarde vechi). Eu i-am spus că aş fi interesat şi l-am întrebat care ar fi condiţiile. C. mi-a spus că ar trebui să-i remit lui un procent de aproximativ 15% din valoarea încasărilor lunare pentru aceste contract, precizând totodată că ar trebui să-i remit lunar o sumă mai mare de 300.000 RON.

C. mi-a mai precizat şi valoarea tarifului practicat/oră, de aproximativ 13-14 RON/oră pentru fiecare post în parte. L-am întrebat cum aş putea să scot din firmă sumele de bani şi C. mi-a spus că este treaba mea, arătându-mi prin gesturi că lui trebuie să-i dau cash.

A rămas să mă întâlnesc cu el peste aproximativ o săptămână.

Aproape de finalul discuţiei, C. a mers împreună cu mine la maşina mea şi m-a întrebat unde am pus banii. Eu i-am spus că în torpedoul maşinii. Arăt că anterior eu pusesem suma de 20.000 RON în torpedoul maşinii.

C. s-a urcat în maşină şi a luat din torpedou suma de 20.000 RON. Mi-a spus că urmează să închei cu WW. un contract de aproximativ 500 euro plus TVA, acesta spunându-mi că aceşti bani o sa-i scad din comision. La această discuţie eu am înţeles că C. ar fi spus când vorbea de suma contractului ce ar urma să-1 închei faptul că ar trebui să-i remit un procent de 15%."

Prin declaraţia din data de 4 noiembrie 2016, dată în cursul urmăririi penale, martorul E. a relatat mai multe discuţii purtate cu martorul C. şi martora G., menţionând: "Pe data de 03.10.2016 am primit pe email de la WW. un draft de contract cu S.C. H..

În ziua de 10 octombrie 2016, m-am întâlnit pe terasa unui restaurant din municipiul Bucureşti - Parcul Carol, cu C..

Am stat puţin în restaurant, după care am plecat pe o stradă, pe jos, cu C. şi am purtat mai multe discuţii. (...)

Eu i-am mai spus că, în conjunctura actuală, nu pot să îi remit 15%, întrucât ar reprezenta o sumă mare, şi că o să îi remit tot 10% şi să rămână acelaşi procent.

Pe G. eu o cunosc de mai mult timp şi ştiam că în prezent ocupă funcţia de şef Serviciu Achiziţii Publice din cadrul D.G.A.S.P.C. Sector 1.

Am mai discutat cu Niţă despre propunerile sale făcute anterior, de a încheia în mod fictiv un contract de prestări de servicii, de vidanjare. C. mi-a relatat faptul că persoana pe care o cunoscusem anterior, şi care se numeşte WW., ar fi fost desemnată primar la Primăria Jilava.

Tot cu această ocazie, i-am dat lui C. un contract încheiat între societatea la care sunt director, S.C. D. S.A. şi S.C. H. S.R.L., pe care acesta 1-a semnat, însă nu a avut ştampila la el şi i l-am lăsat acestuia. Acest contract a fost încheiat fictiv, ca urmare a indicaţiilor primite de la C., prestările de serviciu urmând a nu fi efectuate în realitate, dar a fost una dintre modalităţile de a-i da o parte din comision lui C..

Pe data de 24.10.2016, am primit mai multe mesaje în dispeceratul firmei, prin care eram anunţat că trebuie să ajung urgent la DGASPC sectorul 1 Bucureşti la Departamentul Achiziţii, astfel că, în cursul zilei respective, am mers la această instituţie, pentru a vedea despre ce este vorba şi a clarifica situaţia. Am luat legătura cu doamna G. şi aceasta mi-a relatat că a fost vizitată de C., care i-a propus să mărească tariful pentru serviciile de pază, efectuate de către firma mea, şi alte afaceri propuse de către acesta. Mi-a spus că a fost la primarul A. şi i-a spus de faptul că C. a vizitat-o şi despre solicitările acestuia, G. precizându-i primarului că nu va da curs acestor solicitări.

G. a mai precizat că A. s-a comportat iniţial ca şi cum nu ar fi ştiut nimic despre aceste solicitări, dar i-a spus, pe un ton ridicat, că doreşte "să scape" de firmele BBBBBBB.-ului din sector şi că ea trebuie să îl ajute să scape de aceste firme.

Cu aceeaşi ocazie, G. a fost întrebată de primarul A. dacă are probleme cu firma D., întrucât el ar fi aflat că directorul DGASPC şi ea ar fi "supăraţi" pe firma D.. În continuare, a precizat că, a doua zi, s-a întors C., reproşându-i că s-a dus la primarul A, să îl "pârască", solicitându-i, de această dată, să găsească o formulă prin care să mărească numărul de posturi de pază, în mod fictiv, servicii pe care firma să nu le efectueze, fiind, şi de această dată, refuzat de doamna G., care i-a explicat că, procedural, nu are posibilitatea legală de a face acest lucru şi, chiar dacă ar avea această posibilitate, nu ar face-o.

Din discuţia pe care am avut-o cu G. în acea zi, am înţeles că ea a crezut, iniţial, faptul că C. a mers la ea, întrucât l-aş fi trimis eu, dar ulterior şi-a dat seama că, de fapt, eu nu aveam nicio implicaţie.

În ziua de 26 octombrie 2016, am trecut din nou pe la DGASPC şi m-am întâlnit cu G., care mi-a povestit din nou despre întâlnirile cu Niţă, repetându-mi că a trecut C. pe la ea şi i-a propus să facă nişte lucruri ilegale, în sensul că ar fi vrut să o determine pe ea să încheie un contract fictiv de prestări servicii (vidanjare, curăţare) cu o firmă a sa, lucru pe care ea nu 1-a acceptat, refuzându-1.

În cadrul unei alte întâlniri avute cu C., G. mi-a spus că acesta i-a propus să suplimenteze numărul posturilor de pază. Tot G. mi-a spus că a fost sunată, cu o zi înainte, în cursul zilei de luni, respectiv pe 17.10.2016, de către primarul A., care i-a spus că va fi vizitată de cineva la birou. În ziua următoare, spre sfârşitul programului, în birou la ea s-a prezentat C..

În ziua următoare, respectiv la data de 27 octombrie 2016, m-am întâlnit cu C., în incinta restaurantului din XX. din Bucureşti.

Acesta mi-a spus că a fost şi a discutat "cu doamna", eu înţelegând că a fost şi a discutat cu doamna G., despre mărirea numărului de posturi de pază din cele 24 de centre în care firma D. S.A. prestează servicii.

Mi-a spus să merg la toate punctele de pază, să discut cu şefii de centre şi să-mi facă ei o adresă din care ar rezulta necesitatea suplimentării numărului de posturi de pază şi că mi s-a mărit tariful pentru serviciile prestate.

Pe data de 17.10.2016, firma H. S.R.L. a emis către D. S.A. factura fiscală nr. x, pentru servicii de întreţinere, document emis în baza contractului x din 06.10.2016.

Aceste documente, împreună cu un proces-verbal de recepţie a lucrării, au fost trimise de către C. la sediul firmei D. S.A., prin intermediul unei persoane pe care nu o cunosc. În baza acestei facturi, eu am achitat suma de 2.880 de RON, conform ordinului de plată din data de 26.10.2016, pe care ulterior i l-am dat în copie, lui C., la întâlnirea de la restaurant.

L-am întrebat pe C. unde să mă duc cu solicitările pentru majorarea numărului de posturi, iar el mi-a spus să merg la el şi să discut totul cu el. (...)

După aceste discuţii, a rămas să ne întâlnim în zilele următoare, eu dându-i de înţeles că suma de bani reprezentând comisionul pretins de către el pentru luna octombrie 2016, din contractele de pază încheiate cu DGASPC sector 1, i-1 voi remite ulterior.

În data de 01.11.2016, am mers la DGASPC, unde m-am întâlnit cu doamna G.. Aceasta mi-a povestit din nou despre întâlnirile cu C. şi chiar mi-a arătat un bilet pe care erau trecute numele firmei lui C., respectiv S.C. H. S.R.L., un număr de telefon şi suma de 30.000 de RON.

Doamna G. mi-a spus că C. i-a solicitat acesteia să încheie, între DGASPC şi firma sa, un contract prin atribuire directă pentru servicii de vidanjare, servicii care, oricum, nu erau necesare DGASPC sector 1 Bucureşti, contract fictiv, prin care urmărea "să scoată doar nişte bani", iar ea 1-a refuzat categoric.

A rămas să mă mai întâlnesc cu doamna G. şi să ne ţinem reciproc la curent cu evoluţia ulterioară a lucrurilor.

În ziua de 03.11.2016, în jurul orelor 12:00-12:30, m-am întâlnit cu C., în faţa YY. din Bucureşti, loc indicat de către acesta. M-am întâlnit cu el în apropierea autoturismului meu, ocazie cu care i-am spus că i-am adus 35.000 de RON şi i-am amintit faptul că anterior îi dădusem 20.000 de RON, el a aprobat şi mi-a spus că suntem "la zi". Tot cu această ocazie, C. mi-a propus să închid firma de pază şi să fac o nouă firmă, în Bulgaria, pentru amenajări spaţii verzi, el spunând că am putea face lucrări de aproximativ 140.000.000 de euro/anual.

Apoi, C. s-a urcat la mine în maşină şi am continuat să ne deplasăm către zona IIIIII. cel Mare. În autovehicul, m-a întrebat unde sunt banii, iar eu i-am arătat că sunt în torpedoul maşinii, unde îi lăsasem. C. a deschis torpedoul, a scotocit prin el, a luat suma de 35.000 de RON, compusă din 175 de bancnote în cupiură de 200 de RON, şi mi-a solicitat un elastic pentru a-i strânge, după care i-a băgat într-unui din buzunarele interioare de la haina cu care era îmbrăcat.

În timpul deplasării, m-a întrebat, în şoaptă, dacă i-am dat 35.000 de RON, iar eu i-am răspuns afirmativ.

În discuţia purtată în maşină, acesta mi-a confirmat că primarul A şi-a găsit oameni pentru toate posturile şi că lucrurile merg bine, în direcţia dorită de el. C. mi-a spus că WW. este primar al comunei Jilava şi că ar trebui să mergem într-o seară, la ea acasă, pentru a discuta cu ea legat de încheierea unui contract de pază, iar eu i-am spus că nu voi merge fără el şi a rămas să ne mai auzim ulterior."

Prin declaraţia din data de 1 februarie 2017, dată în cursul urmăririi penale, martorul E. a relatat mai multe discuţii purtate cu martorul C., menţionând: "Pe data de 27 decembrie 2016 m-am întâlnit cu C. pe raza Mun. Bucureşti şi i-am remis acestuia suma de 25.000 RON, sumă de bani pe care a luat-o din torpedoul maşinii mele.

În cursul zilei de 31.01.2017 m-am întâlnit cu C. în incinta restaurantul CCC. situat pe raza sectorului 1.

C. m-a întrebat cum mai stau cu încasările şi dacă mai am nevoie de confirmare din partea primarului.

Mi-a atras atenţia că eu trebuie să-i dau cât mai repede suma de bani pretinsă de el pentru lunile noiembrie şi decembrie 2016. La întâlnirile anterioare C. mi-a spus să fac adrese prin care să se suplimenteze numărul de posturi pentru obiectivele pe care eu le am pe raza sectorului 1.

Cu această ocazie eu i-am arătat două adrese pe care le-am făcut una către DGASPC şi una către Complexul Caraiman. C. a zis să merg eu şi să le depun cu număr de înregistrare iar după aceea să fac o copie de pe aceste acte şi el va merge cu mine la şefu, eu înţelegând că voi merge împreună cu el la primarul A..

Mi-a spus că trebuie să rezolvăm cu banii restanţă pe luna noiembrie 2016 şi el îi va spue primarului ca suntem la zi cu plăţile şi mai avem doar o lună.

Mi-a mai relatat faptul că ştie de faptul că eu m-am înscris la o nouă licitaţie pentru pază obiective în sectorul 1, dându-mi de înţeles că această licitaţie va fi câştigată de asocierea firmelor DDD., EEE. şi FFF..

Mi-a mai spus că şi aceştia cotizează cu un procent de cea 15%, eu înţelegând că acest comision ar ajunge la primarul A.

În perioada următoare, luni sau marţi, respectiv pe data de 6 sau 7 februarie 2017 urmează să-i mai remit lui C. o nouă sumă de bani. Aşa cum a spus la această întâlnire C. ar trebui să mă ducă la primarul A. pentru ca acesta să-mi dea confirmarea că C. este persoana sa de încredere şi că lucrurile sunt aşa cum mi le transmite el."

Prin declaraţia din data de 9 februarie 2017, dată în cursul urmăririi penale, martorul E. a relatat discuţia pe care a purtat-o cu inculpaţii C. şi A. la întâlnirea din data de 7 februarie 2017, menţionând: "În ziua de 07.02.2017 aşa cum stabilisem cu C. am luat legătura cu el şi în jurul orelor 13:00 am mers la Primăria Sectorului 1, loc indicat de el. Anterior, C. mi-a spus că v-a merge împreună cu mine la primarul A. pentru ca acesta să-mi confirme că C. este în continuare omul de încredere al lui şi va trebui ca eu în continuare să ţin legătura cu el şi lui să-i dau comisionul stabilit. (…)

După ce am intrat şi l-am salutat pe A. după care el imeadiat mi-a zis pe un ton imperativ: " Da ţi-am zis odată, să ţii cu el.... să beţi cafelele". Eu am sesizat că A s-a iritat puţin că am venit din nou la el, având în vedere că la întâlnirea anterioară mi-a spus să ţin legătura cu C..

Aşa cum am înţeles şi la întâlnirea anterioară de la primarul A., mi-a transmis şi de această dată indirect, să discut cu C. de sumele de bani pe care eu să i le remit şi de contracte.

Eu i-am arătat şi adresele pe care le-am făcut la DGASPC SI şi Complexul Multifuncţional Caraiman, adrese pe care eu le-am întocmit la insistenţele lui C. pentru a mări fictiv numărul de posturi de pază şi implicit valoarea contractului pentru a avea de unde să plătesc un comision mai mare.

A m-a întrebat dacă am discutat cu F. de mărirea numărului de posturi iar eu i-am spus că nu şi la un moment în discuţie a intervenit şi C. care i-a spus că au fost unele probleme, încercând să îi explice şi să motiveze suplimentarea posturilor.

A a mai zis că o să discute el cu F., persoană care în momentul de faţă este director la D.G.A.S.P.C. Sector 1.

Am sesizat că în discuţia purtată cu mine A a fost rezervat încercând să se eschiveze să să-1 lase pe C. şi a încercat ca dialogul cu mine să fie foarte scurt iar atunci când am încercat să mă apropii de el mi-a făcut semn cu mâna să stau la distanţă.

La plecare i-am spus primarul că eu cred că s-a convins că suntem serioşi, referindu-mă la faptul că am remis banii lui C. aşa cum acesta mi i-a solicitat iar el a mişcat capul în sens afirmativ şi a zis şi da pe un ton mai redus.

C. mi-a spus să-1 aştept iar eu am coborât cu liftul şi l-am aşteptat pe holul de la intrarea în primărie.

La cca. 10-15 minute a coborât şi C. însoţit de bărbatul care a asistat la discuţia mea cu primarul. Cu privire la acest bărbat eu am realizat că este apropiat al său deoarece i-a dat cheia de la maşina lui să o conducă şi i-a spus că se vor întâlni la restaurantul CCCCCCC.. După aceea C. a mers în autoturismul meu şi s-a urcat pe scaunul din partea dreaptă. Mi-a tot repetat pe drumul către maşină şi în maşină daca mai vreau alte confirmări, referindu-se la faptul că el mi-a demonstrat că în continuare este omul lui A..

Din torpedoul autoturismului meu a luat suma de 25.000 RON pe care i-a legat cu un elastic şi i-a băgat în buzunarul interior de pe partea dreaptă a hainei cu care era îmbrăcat. C. mi-a atras atenţia că primarul A s-a cam supărat deoarece eu am mai vrut confirmări şi a întrebat de comisionul pe care eu ar fi trebuit să-1 dau pentru luna decembrie 2016, spunându-mi ca în cursul săptămânii următoare să-i remit suma de bani aferentă lunii decembrie 2016."

Prin declaraţia dată în faţa instanţei de fond în data de 8.03.2023, martorul E. a menţinut în totalitate declaraţiile date în cursul urmăririi penale.

Declaraţiile acestuia se coroborează, atât cu declaraţiile martorilor G. şi F., cât şi cu declaraţiile martorului C., iar sub unele aspecte, inclusiv cu declaraţiile inculpatului A..

Astfel, martora G., prin declaraţia dată în data de 9 noiembrie 2021, în cursul urmăririi penale, menţinută în faţa instanţei de fond prin declaraţia din data de 8 martie 2024, a confirmat afirmaţiile martorului E. referitoare la intervenţia martorului C., precum şi intervenţia inculpatului A., cu privire la primirea martorului C. să discute despre suplimentarea numărului de posturi de pază, menţionând următoarle: "(...) Nu îmi aduc aminte dacă domnul C. a vorbit cu mine despre aceste servicii de pază. A existat o solicitare de creştere a numărului de posturi, din partea firmei D., dar nu pot să vă spun în ce an sau în ce dată, dar nu s-a concretizat. I s-a răspuns operatorului economic că necesitatea îi revine autorităţii contractante, şi nu operatorului economic, respectiv structurile din cadrul DGASPC Sector 1, pe baza unui referat de necesitate, trebuie să solicite un post de pază sau câte au nevoie, referatul se aprobă de către conducătorii ierarhici şi ajunge la departamentul achiziţii, care îl centralizează şi demarează o procedură.(...)

Domnul C. a venit la mine, da, aşa este. V-am spus, m-am intersectat cu dumnealui, dar nu îmi aduc aminte dacă eu cu Niţă am vorbit despre servicii de pază, am vorbit despre servicii de vidanjare.

Întrebare. Înainte ca domnul Niţă să ajungă la dvs., v-a sunat domnul A. sau vreo altă persoană ca să îl primiţi şi să discutaţi cu domnul C., în legătură cu servicii de pază oferite de firma H.?

Răspuns: Înainte ca C. să vină la mine, am fost sunată de domnul A., care m-a întrebat dacă sunt Ia birou şi să îl primesc un pic şi pe domnul Niţă, fără să îmi spună în legături cu ce. Această întâlnire s-a concretizat, C. a venit la mine, dar nu mai ştiu exact când.

Întrebare: Îl cunoşteaţi anterior pe domnul C. sau atunci aţi făcut cunoştinţă cu dânsul?

Răspuns: Dacă vorbim de anul 2016, cred că atunci l-am cunoscut pentru prima oară. (...)

Cu privire la pasajul din înregistrarea din data de 16.02.2017: "Alo! Domnul director, cine v-a dat acea copie de pe adresa cu suplimentări dispozitive de securitate? L.! A, cel mare? Cel mare. Ok, bine, domnule director. A, ok, ok. Mulţumesc!", arăt următoarele: Aceste replici sunt date de mine, în cadrul unei discuţii purtate cu domnul F., pe telefonul din interiorul biroului.

Copia adresei respective, la care făceam referire mai sus, venea de la cabinetul domnului primar A.. Când spun "Cel mare", mă refer la primarul A., nu poate fi altcineva "cel mare".

Întrebare: În legătură cu domnul C., pentru a-1 primi, v-a mai sunat vreo altă persoană, în afară de domnul A., aşa cum aţi relatat dumneavoastră?

Răspuns. Nu, nu m-a mai sunat nimeni. Aşa cum v-am spus, m-a sunat doar domnul primar A., să mă întrebe dacă sunt la birou şi dacă îl pot primi pe domnul C.."

De asemenea, martorul F., prin declaraţia dată în data de 9 noimbrie 2021, în cursul urmăririi penale, menţinută în faţa instanţei de fond, a confirmat că S.C. D. S.A., a formulat o adresă pentru majorarea tarifelor pentru serviciile prestate sau suplimentarea posturilor de pază, precum şi împrejurarea că martora G. i-a relatat discuţia purtată cu martorul C., menţionând: "La un moment dat, au existat nişte discuţii cu patronul firmei S.C. D. S.A., E., dacă există alte modalităţi legale de majorare a tarifelor pentru serviciile prestate. Aceste discuţii s-au purtat, în principal, cu Serviciul de Achiziţii Publice. Ştiu ca, la un moment dat, s-a făcut o adresă oficială, din partea firmei S.C. D. S.A. prin care se aducea în discuţie o majorare de tarife pentru serviciile prestate. Ştiu că această adresă a fost analizată de către Achiziţiile Publice şi de Juridic şi s-a dat un răspuns în conformitate cu prevederile contractuale, care nu permiteau niciun fel de majorări, în afara celor precizate. Foarte probabil, şi acum se găseşte în arhiva contabilităţii, în cadrul DGASPC Sector 1, atât adresa primită de la D. S.A, cât şi răspunsul oficial dat de către DGASPC Sector 1. În mod concret, nu s-au făcut către firma de pază niciun fel de majorări, în afara cadrului legal şi a prevederilor contractuale. Nu s-au făcut nici plăţi, în afara cadrului contractual şi legal.

Întrebare: Cu doamna G. aţi purtat discuţii cu privire la contractul de paza încheiat de DGASPC Sector 1 cu D.?

Răspuns: Cu privire la contract, da, am purtat discuţii cu doamna G., în sensul că, chiar dacă s-a făcut această adresă oficială din partea firmei S.C. D. S.A, clauzele contractului nu pot fi modificate. G. mi-a povestit că acest domn C. ar fi venit la ea, la serviciu, cu privire la această adresă a firmei S.C. D. S.A. şi i-a spus că eu ştiu despre această solicitare oficială pe care o va face firma D. şi că eu voi fi de acord cu majorările pe care le solicită D.. Eu nu am purtat nicio discuţie nici cu primarul, nici cu acest domn C., chiar i-am spus doamnei G. că, din câte ştiu, deşi se vehicula că domnul Niţă ar fi naşul sau finul primarului A., că are o relaţie de rudenie cu primarul, pentru mine nu are nicio calitate oficială şi, ca atare, noi nu facem altceva decât să respectăm clauzele contractuale şi legale.

Nu s-a întâmplat niciodată vreun derapaj de la contract, în sensul de plăţi mai mari sau plăţi suplimentare sau plăţi fără acoperire, nu s-a pus niciodată problema de aşa ceva."

Ulterior, G. nu mi-a mai spus că ar fi fost alte discuţii între dânsa şi acest domn C., s-a emis răspunsul oficial al DGASPC Sector 1, în conformitate cu prevederile contractuale şi legale, şi asta a fost tot.

De asemenea, martorul C., prin solicitarea de a fi judecat în procedura simplificată, a recunoscut situaţia de fapt reţinută prin rechizitoriu, confirmand astfel inclusiv declaraţiile martorului E.. De asemenea, prin declaraţia dată în faţa instanţei de fond în data de 8 martie 2023, fiind audiat în calitate de martor, a menţionat următoarele aspect relevante pentru infracţiunea de trafic de influenţă, sub forma participaţiei penale a complicităţii, reţinută în sarcina inculpatului A.:

"Întrebare: Care a fost rolul dvs în întâlnirile respective?

Răspuns: am văzut o oportunitate pentru mine de a obţine nişte avantaje financiare, prin a-i câştiga încredererea lui E. că totul este ok şi că poate să-mi plătească acel comision.

Domnul E. a insistat foarte mult să mergem la domnul primar, de fiecare dată când ne vedeam, spunând că vrea să-l cunoască şi că vrea să-l întrebe şi altceva. Nu l-am întrebat ce anume mai vrea să-l întrebe, i-am zis "bine" şi l-am luat de mână şi am mers împreună, din ce îmi amintesc. Nu cunosc de ce a insistat să meargă cu mine. Nu ştiu dacă putea să meargă singur.

Întrebare: În ce relaţii eraţi cu primarul A. de puteaţi ajunge la el să îi spuneţi despre E.?

Răspuns: în relaţii de amiciţie. Uneori puteam intra la el, dacă era mai liber, alteori nu.

Întrebare: I-aţi pretins lui E. bani pentru serviciile pe care urma să le prestaţi pentru dumnealui?

Răspuns: da.

Întrebare: Aţi primit bani de la E.? În ce modalitate aţi primit banii, cash sau prin cont bancar?

Răspuns: da. Am făcut şi un contract de prestări servicii cu firma dânsului, dacă îmi aduc bine aminte, de 2500 de RON pe lună, dar nu mi-a plătit decât câteva luni, după care mi-a spus că nu mai are bani. Firma mea se numea H., la momentul respectiv eram asociat unic şi administrator.

Întrebare: Serviciile le prestaţi?

Răspuns: Le prestam. Contractul nu era fictiv.

Întrebare: Câţi bani aţi primit în total?

Răspuns: În total am primit în jurul sumei de 100 mii RON, în care sunt incluse şi sumele virate prin cont bancar.

Întrebare: I-aţi spus lui E. dacă din banii primiţi îi dădeaţi şi altei persoanei?

Răspuns: Nu îmi aduc aminte. Din ce îmi aduc aminte, l-am lăsat să creadă că dau şi altor persoane, fără să dau nume. Nu mai reţin dacă i-am spus că o parte din bani sau toţi banii vor ajunge la inculpatul A.. I-am lăsat impresia că banii vor ajunge şi la o altă persoană, însă nu mai reţin dacă am menţionat numele lui A..

Întrebare: Atunci când aţi iniţiat întâlnirea dintre E. şi A. aţi făcut-o pentru a-i crea impresia lui E. că o parte din bani ajung şi la A.?

Răspuns: Da."

Prin declaraţia dată în faţa instanţei de control judiciar în data de 2 decembrie 2024, C. a menţinut declaraţia dată în faţa instanţei de fond.

De asemenea, inculpatul A., prin declaraţia dată în faţa instanţei de fond a confirmat cele două vizite la birou efectuate de către martorul C. cu martorul E., precum şi faptul că a creat martorului E. convingerea că martorul C. este omul său de încredere, menţionând următoarele aspecte: "Au fost două întâlniri cu E., una undeva în septembrie 2016 şi una parcă în februarie 2017. La ambele întâlniri am fost pus în faţa faptului împlinit, mă refer la faptul că Niţă a intrat în birou şi avea el o vorbă, "Şefule, hai să bem o cafea", asta spunea de când îl ştiam, din 2007-2008.

A venit cu E. la mine în birou să-l prezinte, nu i-am cerut eu, i-am şi spus la o întâlnire anterioară că nu are ce să vorbească cu mine, să vorbească cu F., dar Niţă a spus că vrea doar să mă cunoască, fără să ceară nimic. Eu, în schimb, ştiam de dinainte de a ajunge primar, că Niţă şi-ar dori să subcontracteze nişte posturi de pază de la E.. Nu ştiu al cui a fost interesul cu acea primă venire, dacă a fost a lui Niţă sau a fost a lui E.. Eu am avut o remarcă, ştiind că Niţă îşi doreşte să subcontracteze posturi de la E., dacă era dispus să îi ofere şi, văzând că au intrat la mine în birou, C. l-a prezentat pe E. şi după oficiile de prezentare şi ca să tai orice discuţie, să nu se întindă la vorbă, le-am zis să stea de vorbă fără să mă implice, ştiind ce îşi doreşte Niţă de la E., respectiv subcontractarea posturilor.

Am vrut să scap cât mai repede, pentru că nu era o întâlnire pe care eu o agream şi nici nu mi-o doream. Revin să arăt că, la un moment dat, C. m-a întrebat dacă bem o cafea, când a intrat în biroul meu, iar eu i-am spus "beţi cafele împreună", având intenţia să scap de cei doi, pentru că nu îmi doream să am o discuţie mai lungă cu ei.

Acelaşi lucru s-a întâmplat şi la a doua întâlnire, care a durat tot aşa, maxim 1 minut, dacă o fi fost şi 1 minut. Ţin minte că eu mai eram în birou cu cineva, stăteam de vorbă şi C. a intrat şi E. era în spatele lui şi mi-a zis că are o solicitare, parcă suplimentare de posturi la DGASPC Sector 1, având o cerere în mână. Precizez că este dreptul fiecărui petent de a depune cereri la registratura Primăriei sau la registratura direcţiei cu care avea contract, respectiv DGASPC Sector 1.

Ţin minte că la acel moment l-am întrebat pe E., "Cu F. aţi vorbit sau l-aţi informat?" pentru că el era singurul care putea să decidă. Parcă îmi aduc aminte că a zis "da" şi atunci eu i-am spus să depună acea cerere la registratura Primăriei Sectorului 1 şi eu o voi remite lui F., pentru că acesta este circuitul."

Potrivit art. 48 din C. pen. complicele este persoana care, cu intenţie (directă sau indirectă) înlesneşte sau ajută în orice mod (material sau moral) la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală ori care promite, înainte sau în timpul săvârşirii faptei că va tăinui bunurile provenite din aceasta sau că va da ajutor făptuitorului pentru a îngreuna ori zădărnici urmărirea penală, judecata sau executarea pedepsei, chiar dacă după săvârşirea faptei promisiunea nu este îndeplinită.

Curtea Constituţională, prin decizia nr. 697/2017, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 196 din 2 martie 2018, în paragraful 14, a statuat: "În ceea ce priveşte sintagma "înlesneşte sau ajută în orice mod" din cuprinsul art. 26 din C. pen. din 1969 şi al art. 48 alin. (1) din C. pen., Curtea reţine că acţiunea de înlesnire, ca act de complicitate, are în vedere acţiuni sau inacţiuni săvârşite de complice anterior săvârşirii faptei de către autorul infracţiunii, care pot consta în fapte precum îndepărtarea obstacolelor din calea autorului infracţiunii şi care sunt de natură a-l împiedica pe acesta în realizarea rezoluţiei infracţionale, în procurarea instrumentelor necesare comiterii infracţiunii, în confecţionarea unor asemenea instrumente sau în adaptarea lor pentru a putea fi folosite în scopul anterior precizat, în acordarea de sfaturi, în furnizarea de informaţii sau în alte fapte similare.

La rândul său, acţiunea de ajutare, ca formă de complicitate, se referă la acte ce se desfăşoară concomitent cu săvârşirea faptelor de către autorul infracţiunii şi care pot consta în conduite precum asigurarea pazei pentru a putea comite fapta prevăzută de legea penală, înmânarea unei arme sau a unui obiect contondent, deconectarea unui sistem de alarmă sau distragerea atenţiei altor persoane. Aşa fiind, folosirea de către legiuitor a sintagmei "în orice mod" după expresia "înlesneşte sau ajută", exprimă, de fapt, intenţia acestuia de a include în sfera actelor de complicitate şi, prin urmare, de a pedepsi, conform regimului juridic prevăzut în privinţa complicităţii, orice fapte de înlesnire sau ajutor efectuate în favoarea autorului infracţiunii, indiferent de felul sau modalitatea de comitere a acestora.

De altfel, acţiunile sau inacţiunile care înlesnesc sau ajută autorul infracţiunii în punerea în executare a rezoluţiei sale infracţionale pot fi foarte diverse, fiind specifice fiecărei fapte care constituie element material al laturii obiective a unei infracţiuni, dintre cele prevăzute în C. pen. sau în legile speciale, motiv pentru care o enumerare exhaustivă a acestor fapte în cuprinsul dispoziţiilor art. 26 din C. pen. din 1969 şi ale art. 48 alin. (1) din C. pen. ar fi fost imposibilă. Prin urmare, într-adevăr, legiuitorul a lăsat la latitudinea organelor judiciare, cărora le revine atribuţia de a interpreta şi aplica textele criticate, încadrarea unor fapte de înlesnire sau ajutare, potrivit dispoziţiilor legale analizate, însă aceasta nu presupune per se caracterul discreţionar al unei asemenea încadrări, textele criticate prevăzând, într-o manieră clară, că este vorba despre fapte prin care este făcută posibilă sau care concură la săvârşirea infracţiunii.

Pentru aceste motive, Curtea reţine că prevederile art. 26 din C. pen. din 1969 şi ale art. 48 din C. pen. respectă standardele de calitate a legii şi exigenţele principiului legalităţii incriminării."

Raportat la toată situaţia de fapt, prezentată anterior, precum şi la dispoziţiile art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 291 din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători, în acord cu instanţa de fond, constată că acţiunile inculpatului A. de a-l ajuta pe C. să săvârşească infracţiunea de trafic de influenţă îndeplinesc condiţiile complicităţii.

Astfel, inculpatul C. a fost condamnat, în calitate de autor, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă prin sentinţa nr. 251 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la data de 26 aprilie 2023 în dosarul nr. x/2022, definitivă prin decizia nr. 80 din data de 13 noiembrie 2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 judecători.

În speţă, inculpatul A. l-a ajutat pe C. să săvârşească infracţiunea de trafic de influenţă, atât prin dialogul avut cu martorul E. în timpul întâlnirilor şi primirea înscrisurilor date de martor în vederea transmiterii instituţiilor aflate în subordinea Primăriei Sectorului 1, cât şi prin discuţiile purtate cu funcţionarii din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1, responsabili cu soluţionarea cererilor martorului, în calitate de acţionar al D. S.A. Astfel, scopul celor două întâlniri din zilele de 19.09.2016, respectiv 7.02.2017, ce au avut loc în biroul inculpatului A., a fost acela de a-i întări convingerea martorului colaborator că primarul îl va ajuta în derularea contractului încheiat între societatea sa, D. S.A., şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti, în sensul că facturile vor fi plătite la timp şi se va majora valoarea contractului, fie prin majorarea numărului de posturi, fie sub forma actualizării tarifelor.

Întâlnirile cu inculpatul A. au reprezentat o garanţie pentru martorul E. că, în schimul sumelor de bani plătite cu titlul de comision, la solicitarea martorului C., primarul Sectorului 1 Bucureşti îl va ajuta. În acest sens, semnificative sunt răspunsurile date de martorul E., la întrebările adresate în timpul declaraţiei date în faţa instanţei, la termenul din data de 8.03.2023.

După întâlnirea din data de 19.09.2016, inculpatul A. a contactat telefonic pe martora G. şi a chemat-o la sediul primăriei, rugând-o să-l ajute, spunându-i că va veni la ea o cunoştinţă, respectiv martorul C..

Întâlnirea din data de 07.02.2017, a avut loc ca urmare a promisiunii făcute, la data de 31.01.2017, de martorul C.. La fel ca la întâlnirea din data de 19.09.2016, inculpatul A. l-a indicat pe martorul C. ca fiind persoana cu care martorul trebuie să ţină, să bea cafele împreună: "Da’ ţi-am zis o dată să... ţii cu el, să beţi cafelele". Martorul E. i-a dat, primaruluiA Daniel, o copie de pe cererea adresată, anterior, Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti, momentul în care primarul l-a întrebat pe martor dacă a vorbit cu directorul F.. Inculpatul A., astfel cum a declarat în faţa instanţei de fond, a menţionat că o trimite directorului F., iar ulterior inculpatul A. a contactat-o pe martora G., aspect confirmat de către aceasta şi martorul F.

Întâlnirile dintre martorul E. şi inculpatul A., din datele de 19.09.2016, respectiv 7.02.2017, au avut efect, formarea convingerii martorului E. că, în schimbul sumelor de bani, primarul va interveni, pe lângă persoanele din conducerea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti, pentru soluţionarea favorabilă a cererilor adresate acestei instituţii în legătură cu majorarea tarifelor şi a posturilor de pază.

Martorul C. s-a folosit de ajutorul primit de la inculpatul A.. Astfel, în data de 19.09.2016, în discuţia purtată cu martorul E., imediat după ce au ieşit din biroul primarului, i-a solicitat martorului colaborator plata comisionului aferent lunii august, asigurându-l că societatea sa va fi ferită de controale dacă va remite comisionul solicitat. După întâlnirea din 7.02.2017, ce a avut loc în biroul primarului Sectorului 1 Bucureşti, martorul C. a primit de la martorul E. suma de 25.000 RON, reprezentând comisionul pretins pentru luna noiembrie 2016.

Martorul E., în declaraţia dată în faţa instanţei de fond, la termenul din data de 8.03.2023, a subliniat rolul decisiv pe care inculpatul A. l-a avut în formarea convingerii sale în privinţa faptului că sumele de bani solicitate de C. ajung la inculpatul A., asigurând astfel buna desfăşurare a contractelor aflate în derulare cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti.

Faptul că cererile adresate de martorul E. nu au fost soluţionate, în mod favorabil, de către persoanele din conducerea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti, nu are importanţă în privinţa elementelor de tipicitate ale complicităţii la infracţiunea de trafic de influenţă, în condiţiile în care, prin acţiunile inculpatului A., martorul E. a fost convins că, ceea ce a spus martorul C. este adevărat, în sensul că va fi ajutat de primarul Sectorului 1 Bucureşti pentru soluţionarea favorabilă a cererilor sale.

Inculpatul A. nu a solicitat în mod expres martorilor G. şi F. să soluţioneze favorabil cererile formulate de martorul E. pentru a evita existenţa unor mijloace de probă din care să rezulte vinovăţia sa. Însă, inculpatul A., în urma înţelegerii cu martorul C., aşa cum s-a atătat anterior, prin acţiunile, sale, l-a convins pe martorul E. că C. este persoana de încredere cu care trebuie să ţină legătura.

În ceea ce priveşte destinaţia sumelor de bani, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători constată că o parte însemnată a ajuns la inculpatul A., acest aspect fiind confirmat, pe de o parte, de sentinţa nr. 251 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la data de 26 aprilie 2023 în dosarul nr. x/2022, definitivă prin decizia nr. 80 din data de 13 noiembrie 2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 judecători, iar pe de altă parte de analiza situaţiilor bancare ale inculpatului A..

Astfel, prin sentinţa nr. 251 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la data de 26 aprilie 2023 în dosarul nr. x/2022, definitivă prin decizia nr. 80 din data de 13 noiembrie 2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 judecători, s-a stabilit, cu autoritate de lucru judecat, că inculpatul C., în perioada comiterii infracţiunii de trafic de influenţă, respectiv septembrie 2016 – mai 2017, a pretins, în mod repetat, de la martorul E. un comision de 10 % din valoarea contractului pe care societatea acestuia îl avea cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1, primind, în baza acestei solicitări, suma totală de 105.000 RON în numerar (20.000 RON în data de 21.09.2016, 35.000 RON în data de 03.11.2016, 25.000 RON în data de 27.12.2016 şi 25.000 RON în data de 07.02.2017), precum şi suma de 8.640 RON sub forma plăţii unor facturi fiscale fictive emise de societatea H., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzute de art. 291 din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000. Prin aceeaşi hotărâre s-a dispus, în baza art. 112 lit. e) din C. pen., confiscarea cotei de 1/2 din suma primită de inculpatul C., motivat de faptul că inculpatul a recunoscut conduita şi contribuţia infracţională, iar actul de sesizare susţine o participaţie penală şi prin aceasta limitează implicit obiectului măsurii la 1/2 din valoarea totală obţinută.

De asemenea, din analiza conturilor bancare deţinute de inculpatul A., rezultă că, în perioadele ce au urmat zilelor în care autorul C. a primit bani de la martorul E., inculpatul A. nu a făcut cheltuieli necesare traiului zilnic (alimente, carburant).

Astfel, între data de 21.09.2016 (data primirii "comisionului" în cuantum de 20.000 RON de către autorul C.) şi data de 12.10.2016 (data la care a încasat următorul salariu), pe o perioadă de 20 de zile, inculpatul A. nu a făcut nicio achiziţie aferentă traiului zilnic, singurele achiziţii fiind plata comisionului bancar de administrare (62,32 RON), plata GGG. (211,27 RON) şi plata către HHH., magazin specializat în comercializarea animalelor de companie şi hrană animale - 280 RON .

La data de 3.11.2016, autorul C. a primit suma de 35.000 RON de la martorul E., cu titlu de "comision". În perioada 12.10.2016 – 21.11.2016, când a fost prima achiziţie de produse alimentare (de la III.), inculpatul A. nu a făcut nicio achiziţie aferentă traiului zilnic, singurele achiziţii fiind plata comisionului bancar de administrare - 62,97 RON, plata GGG. - 183,98 RON, o plată către JJJ. (societate specializată în comerţ cu amănuntul al textilelor) - 280 RON şi o plată pe site-ul de fashion de lux KKK. - 2.237,33 RON .

În perioada 27.12.2016 (data primirii "comisionului" în cuantum de 25.000 RON de către autorul C.) – 17.01.2017, când a apărut prima achiziţie de produse alimentare (de la QQQ.), inculpatul A. nu a făcut nicio achiziţie aferentă traiului zilnic, singurele achiziţii fiind plata comisionului bancar de administrare (63,56 RON), plata GGG. (175,05 RON), o plată către RRR. (159 RON) şi o plată către SSS. (magazin Dubai - produse fashion de lux)-14.798,84 RON .

În perioada 07.02.2017 (data primirii "comisionului" în cuantum de 25.000 RON de către autorul C.) – 08.03.2017, când a apărut prima achiziţie de produse alimentare (de la LLL.), inculpatul A. nu a făcut nicio achiziţie aferentă traiului zilnic, singurele achiziţii fiind plata comisionului bancar de administrare - 63,16 RON, plata GGG. - 259 RON, două plăţi către MMM. - 290 şi 270 RON, o plată către NNN. - 1.614 RON, o plată către OOO. (site produse fashion) - 6.044 RON şi o plată către PPP. - 265 RON .

În consecinţă, în acord cu instanţa de fond, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători consideră că, materialul probator administrat în cauză, astfel cum a fost redus prin înlăturarea prin prezenta decizie a probelor considerate ca fiind administrate cu încălcarea dispoziţiilor legale, sunt apte să răstoarne prezumţia de nevinovăţie, dovedind activitatea infracţională a inculpatului A. şi folosul injust însuşit de acesta, respectiv a sumei de 56.820 RON.

În ceea ce priveşte individualizarea pedepsei aplicate inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, sub forma participaţiei penale a complicităţii, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 291 din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, precum şi individualizarea modalităţii de executare, instanţa de control judiar apreciază că aceasta nu este adecvată pentru îndeplinirea scopului pedepsei.

Astfel, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători reţine că individualizarea pedepsei nu este un proces arbitrar, subiectiv, ci reprezintă rezultatul unui examen obiectiv al întregului material probator, studiat după reguli şi criterii precis determinate. Ca să-şi poată îndeplini funcţiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său şi al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) şi duratei, atât gravităţii faptei şi potenţialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real, persoana inculpatului, cât şi aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influenţa pedepsei.

Funcţiile de constrângere şi de reeducare, precum şi scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancţiunii, care să ţină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condiţiile socio-etice impuse de societate.

Exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei inculpatului, contribuind la reeducarea sa, cât şi asupra altor persoane care, văzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în situaţia de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare şi de a se abţine de la săvârşirea de infracţiuni.

Ţinând cont de aceste criterii, se constată că inculpatul A., prin săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, sub forma participaţiei penale a complicităţii, a adus atingere relaţiilor sociale referitoare la buna desfăşurare a activităţii de serviciu, a prestigiului şi încrederii de care trebuie să se bucure autorităţile locale.

Potrivit art. 49 din C. pen., " (...) complicele la o infracţiune săvârşită cu intenţie se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru autor. La stabilirea pedepsei se ţine seama de contribuţia fiecăruia la săvârşirea infracţiunii, precum şi de dispoziţiile art. 74".

Potrivit art. 291 alin. (1) din C. pen., infracţiunea de trafic de influenţă se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

Incidenţa art. 6 din Legea nr. 78/2000, nu modifică aceste limite de pedeapsă (infracţiunile de luare de mită, prevăzută la art. 289 din C. pen., dare de mită, prevăzută la art. 290 din C. pen., trafic de influenţă, prevăzută la art. 291 din C. pen., şi cumpărare de influenţă, prevăzută la art. 292 din C. pen., se pedepsesc potrivit prevederilor acelor texte de lege.

Autorul infracţiunii de trafic de influenţă, inculpatul C. a fost condamnat, prin sentinţa nr. 251 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la data de 26 aprilie 2023 în dosarul nr. x/2022, definitivă prin decizia nr. 80 din data de 13 noiembrie 2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 judecători, la pedeapsa de 2 ani închisoare, în condiţiile în care a invocat procedura simplificată, limitele de pedeapsă reducându-se, potrivit art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., cu o treime.

Reevaluând particularităţile cauzei prin raportare la criteriile prevăzute în art. 74 din C. pen., Înalta Curte - Completul de 5 Judecători reţine împrejurările concrete în care a fost desfăşurată activitatea infracţională, mijloacele folosite, starea de pericol creată prin comiterea actelor de complicitate, valoarea redusă a folosului necuvenit primit, dar şi circumstanţele personale pozitive ale inculpatului, cu precădere nivelul înalt de educaţie şi situaţia sa socială.

Punând în balanţă ansamblul tuturor criteriilor de individualizare judiciară pentru stabilirea tratamentului sancţionator eficient scopului, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători apreciază că o pedeapsă orientată către minim, în cuantum de 3 ani închisoare, constituie un tratament sancţionator ce, în ansamblul său, va fi suficient şi rezonabil atingerii scopului sancţiunii.

Activitatea infracţională desfăşurată de inculpatul A., pentru care va fi pronunţată o soluţie de condamnare, demonstrează o nedemnitate în exercitarea drepturilor de natură electorală, astfel încât instanţa de control judiciar va menţine faţă de acesta pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) din C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, aplicate de către instanţa de fond.

În acelaşi conţinut cu pedepsele complementare, aplicate pe o perioadă determinată, se vor aplica inculpatului pedepsele accesorii.

Reţinând circumstanţele reale ale comiterii faptelor, scopul urmărit, precum şi circumstanţele personale ale inculpatului A., nivelul de educaţie şi pregătirea sa profesională, instanţa de control judiciar apreciază că o justă individualizare a executării pedepsei presupune suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei închisorii.

Durata unui termen de supraveghere stabilit în conformitate cu dispoziţiile art. 92 din C. pen., ca şi măsurile de supraveghere la care inculpatul A. va fi supus pentru acea perioadă de timp potrivit art. 93 din C. pen., precum şi munca în folosul comunităţii la care va fi obligat, se constituie în garanţii că scopul pedepsei va fi atins.

În acelaşi sens vor acţiona dispoziţiile art. 96 din C. pen. privind posibilitatea revocării suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, în cazurile reglementate de lege, dacă inculpatul A. nu va avea un comportament conform legii.

III.3. Infracţiunea de spălare a banilor reţinută în sarcina inculpaţilor A. şi B..

III.3.1. Prin apelul formulat, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie a criticat greşita achitare a inculpaţilor A. (autor) şi B. (sub forma participaţiei penale a complicităţii) pentru infracţiunea de spălare a banilor, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, respectiv art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019 şi greşita neaplicare a dispoziţiilor privind confiscarea extinsă.

Conform art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, "Constituie infracţiunea de spălare a banilor şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani: [...] b) ascunderea ori disimularea adevăratei naturi, a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni; (...)".

Din conţinutul normativ al infracţiunii rezultă că infracţiunea de spălare a banilor trebuie să fie precedată de săvârşirea infracţiunii din care provin banii sau bunurile ilicite. Această din urmă infracţiune constituie situaţia premisă a infracţiunii de spălare a banilor. Caracterul subsecvent al infracţiunii de spălare a banilor rezultă fără putinţă de tăgadă din conţinutul normei de incriminare, care foloseşte sintagma "cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni".

În acest sens este decizia nr. 16/2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în M.Of. nr. 654 din data de 25 august 2016, prin care s-a statuat că, în situaţia în care nu există o hotărâre de condamnare pentru infracţiunea din care provin bunurile, instanţa învestită cu soluţionarea cauzei privind infracţiunea de spălare de bani, nu trebuie doar să suspecteze că bunurile provin din activitate infracţională, ci şi să aibă certitudini în acest sens.

Aşadar, chiar dacă nu ar exista o hotărâre de condamnare pentru infracţiunea premisă, instanţa sesizată cu infracţiunea de spălare a banilor, indiferent că este sau nu învestită cu acuzaţia privind comiterea infracţiunii principale, anterior condamnării pentru infracţiunea de spălare a banilor trebuie să stabilească în mod cert că în lumea obiectivă s-a comis infracţiunea din care se pretinde că rezultă bunurile ce se presupune că reprezintă obiect al spălării banilor.

Infracţiunea de spălare a banilor are un caracter corelativ derivat, presupunând preexistenţa unei infracţiuni predicat din care provin fondurile ilicite, ajungându-se la disimularea originii ilicite a acestora prin intermediul unor operaţiuni complexe juridice, economice sau financiare.

Sub aspectul laturii subiective, infracţiunea de spălare de bani se comite cu vinovăţie sub forma intenţiei directe, calificată prin scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a bunurilor provenite din infracţiunea premisă, ceea ce înseamnă că autorul prevede rezultatul socialmente periculos al faptei sale şi urmăreşte producerea lui prin comiterea acesteia.

Legiuitorul a facilitat probarea formei de vinovăţie a intenţiei, instituind o prezumţie simplă în actul normativ, conform căreia "cunoaşterea provenienţei bunurilor sau scopul urmărit poate fi dedusă/dedus din circumstanţele faptice obiective". Aşadar, elementul subiectiv poate fi demonstrat prin orice mijloc de probă, dar, în acelaşi timp, împrejurarea că autorul infracţiunii de spălare a banilor cunoştea originea ilicită a fondurilor poate fi stabilită, dincolo de orice dubiu rezonabil, doar pe baza prezumţiilor deduse din circumstanţele faptice ale cauzei.

Totodată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în considerentele deciziei nr. 16/2016, publicată în Monitorul Oficial, nr. 654 din 25 august 2016, a statuat că, "infracţiunea de spălare de bani nu trebuie reţinută automat în sarcina autorului infracţiunii din care provin bunurile, pentru simplul fapt că în activitatea sa infracţională s-a realizat şi una dintre acţiunile proprii elementului material al infracţiunii de spălare de bani, pentru că aceasta ar lipsi infracţiunea de spălare de bani de individualitate. Revine organelor judiciare sarcina de a decide în situaţii concrete dacă infracţiunea de spălare de bani este suficient de bine individualizată în raport cu infracţiunea din care provin bunurile şi dacă este cazul să se reţină un concurs de infracţiuni sau o unică infracţiune".

Pornind de la aceste consideraţii de ordin teoretic, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători, în acord cu instanţa de fond, apreciază că, în cauză, nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de spălare a banilor.

Astfel, probele administrate în faţa instanţei de apel nu sunt de natură a schimba concluzia la care a ajuns instanţa de fond, în sensul că nu s-a dovedit provenienţa ilicită a sumelor de bani, în cauză fiind dovedit faptul că anumite sume de bani nu au putut fi justificate, fără însă a se dovedi că acestea au provenit din săvârşirea de infracţiuni.

Deşi înfracţiunea de spălare a banilor este o infracţiune autonomă, aceasta este condiţionată de existenţa unei infracţiuni predicat (situaţie premisă) din care să se fi obţinut fonduri ilicite (bani sau bunuri mobile ori imobile), ajungându-se la disimularea originii ilicite a acestora prin intermediul unor operaţiuni legitime.

În speţă, acuzarea a susţinut că autorul infracţiunilor predicat (infracţiuni de corupţie) este şi autorul infracţiunii de spălare a banilor, în sensul că, în perioada ianuarie 2008 – martie 2019, inculpatul A. a ascuns, a disimulat originea sumelor pe care le-a obţinut din infracţiunile de corupţie săvârşite în perioada în care a ocupat funcţii publice prin interpunerea fostei soţii B., cu scopul ca, prin intermediul acesteia, sumele să fie introduse în circuitul civil.

În perioada 2004 – 2008, inculpatul A. a ocupat următoarele funcţii publice: a fost consilier general în Consiliul General al Municipiului Bucureşti; în perioada 2008 – 2011, a fost viceprimar al Sectorului 1; între anii 2012-2016, a fost deputat în Parlamentul României; în perioada 2016-2020, a fost primar al Sectorului 1 Bucureşti.

Susţinerea acuzării că inculpaţii A. şi B., în perioada ianuarie 2008 – martie 2019, au beneficiat de sume importante de bani, în numerar, pe care cei doi nu le pot justifica, raportat la veniturile licite obţinute de aceştia care sunt mult inferioare, nu este suficientă pentru a se concluziona că diferenţa de bani dintre veniturile celor doi inculpaţi şi sumele de bani rulate în conturile bancare folosite pentru cumpărarea unor imobile, bijuterii ori alte bunuri şi servicii ce au o valoare mare, provine din infracţiunile de corupţie săvârşite de inculpatul A..

Perioada, în care se susţine că au fost săvârşite infracţiunile predicat, este foarte mare, ceea ce ar înseamna că inculpatul A. a desfăşurat o activitate infracţională (fapte de corupţie) prelungită, din care a obţinut sume foarte mari de bani şi a reuşit să mascheze această activitate.

În cursul cercetărilor penale efectuate în prezenta cauză, inculpatul A. a fost subiectul unor măsuri de supraveghere tehnică, încuviinţate de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti, însă singura infracţiune, descoperită şi probată, este cea de complicitate la trafic de influenţă, pentru care inculpatul a fost condamnat în primă instanţă, condamnare care se va menţine şi prin prezenta decizie. De asemenea, inculpata B. a fost subiect al măsurilor de supraveghere tehnică, însă nu au fost descoperite alte fapte de corupţie la care să fi participat inculpatul A..

Deşi prin actul de sesizare a instanţei se face referire la multiple tranzacţii efectuate de către inculpata B. în perioada de referinţă, prin intermediul cărora se presupune că sumele de bani obţinute în mod ilicit de către inculpatul A. au fost spălate, acuzarea nu a evidenţiat şi nu a probat existenţa unor elemente sau fapte apte să conducă la identificarea infracţiunilor de corupţie pretins săvârşite de acest inculpat în virtutea funcţiilor publice deţinute.

În contextul în care din materialul probator administrat în cauză nu rezultă indicii clare că inculpatul A. a săvârşit anumite fapte de corupţie sau care să fie circumscrise sferei ilicitului penal şi prin care să fi obţinut bani sau bunuri, nu se poate reţine de către instanţă infracţiunea de spălarea banilor, întrucât nu există situaţia premisă, respectiv preexistenţa unei infracţiuni predicat din care să provină fondurile ilicite.

Aşadar, deşi instanţa de apel reţine existenţa unei disproporţii între veniturile inculpaţilor şi sumele indicate de acuzare prin analiza tranzacţiilor efectuate de aceştia în perioada de referinţă, Înalta Curte – Completul de 5 judecători constată că în absenţa unor probe administrate în faza de urmărire penală sau în cea a judecăţii din care să rezulte elemente concrete referitoare la comiterea unor infracţiuni predicat, prezumţia de liceitate a obţinerii fondurilor de bani aflate la dispoziţia inculpaţilor nu a fost răsturnată şi nu pot fi reţinute acţiuni care să se circumscrie elementului material specific infracţiunii de spălare a banilor.

Singura certitudine este aceea că inculpatul A. a săvârşit infracţiunea de trafic de influenţă, sub forma participaţiei penale a complicităţii, în urma căreia acesta a obţinut suma de 56.820 RON, astfel cum rezultată din probele administrate în prezenta cauză. Însă, din actele şi lucrările dosarului (rapoartele financiare efectuate de către specialiştii Direcţiei Naţionale Anticorupţie), precum şi din susţinerile acuzării rezultă că inculpatul A. a cheltuit această sumă pentru achiziţionarea alimentelor, carburantului, articolelor de îmbrăcăminte, serviciilor turistice, sau altor serviciii sau produse necesare asigurării unui nivel decent de viaţă, fără a fi ascunsă sau supusă unor opreaţiuni financiare de natură a disimula provenienţa acesteia.

Astfel, din analiza financiară a conturilor inculpatului A., a rezultat că, în perioada în care inculpatul C. i-a dat, în numerar, o parte din banii primiţi de la martorul E., nu s-au făcut plăţi semnificative din conturile personale, inculpatul A. folosind banii proveniţi din infracţiune pentru achiziţionarea produselor necesare traiului zilnic.

În acord cu aspectele reţinute de instanţa de fond, Înalta Curte – Completul de 5 judecători reţine că indiferent de modalitatea de săvârşire a infracţiunii de spălarea banilor, aceasta cuprinde trei faze: a) plasarea banilor; b) stratificarea; c) integrarea. Ele pot fi regăsite în toate situaţiile sau pot avea o altă configuraţie ori pot fi comprimate în una sau două dintre fazele menţionate. Toate însă au o caracteristică comună, fictivitatea, ascunderea originii bunurilor, fabricarea unei aparenţe de provenienţă legală a bunurilor achiziţionate în mod nelegal, camuflarea.

În faza plasării, bunurile provenite din săvârşirea de infracţiuni sunt introduse în circuitul civil prin crearea unei circulaţii fictive, iar în faza integrării, denumită şi reciclare, se realizează fabricarea unei aparenţe de provenienţă legală.

Acţiunea de ascundere sau disimulare a naturii reale infracţionale a bunului, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora constă în mascarea provenienţei sau situaţiei juridice, de regulă prin operaţiuni juridice complexe, economice sau financiare, cum ar fi de pildă operaţiuni prin care se efectuează plăţi fără contraprestaţie.

Or, în raport cu împrejurarea că suma de bani de 56.820 RON, obţinută de către inculpatul A. prin săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, sub forma participaţiei penale a complicităţii, a fost folosită de acesta pentru propriile nevoi, nefiind supusă unor manevre de ascundere, de disimulare, instanţa constată că activitatea inculpatului A. nu se circumscrie scopului avut în vedere de legiuitor cu ocazia reglementării infracţiunilor de spălare a banilor, respectiv acela de a disimula provenienţa bunurilor obţinute din infracţiuni.

În acest sens, Curtea Constituţională a arătat, prin Decizia nr. 418/2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 625 din 19 iulie 2018, par. 28, că "prin natura sa, activitatea de folosire a unor bunuri de către persoana care a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală, în scopul obţinerii acestor bunuri, este o activitate mai degrabă firească, ce nu presupune, în sine, existenţa unei noi rezoluţii infracţionale. Aceasta, întrucât, în mod logic, de regulă, dobândirea licită sau ilicită a unor bunuri se face în vederea folosirii lor. Prin urmare, simpla folosire a bunurilor rezultate din comiterea unei infracţiuni de către subiectul activ al infracţiunii săvârşite nu corespunde de plano scopului avut în vedere de legiuitor cu ocazia reglementării infracţiunilor de spălare a banilor, acela de a disimula provenienţa bunurilor obţinute din infracţiuni".

III.3.2. Cu privire la aceeaşi infracţiune, inculpaţii A. şi B., prin apelurile formulate, au solicitat schimbarea temeiului achitării din art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. în art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen.

Înalta Curte - Completul de 5 Judecători consideră că este neîntemeiată această critică, în contextul în care achitarea inculpaţilor a intervenit ca urmare a neidentificării în cauză a situaţiei premisă, respectiv a infracţiunii predicat din care au provenit sumele de bani ce au fost supuse circuitelor financiare evidenţiate de probele administrate în cauză.

Analizând cele două cazuri de casare, instanţa de control judiciar constată că acestea vizează aspecte diferite. Astfel, dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen. (a căror aplicare o solicită inculpaţii) vizează situaţia în care, în urma analizării materialului probator, se stabileşte cu certitudine că fapta ce formează obiectul acuzaţiei penale nu există, în materialitatea ei, pe când, achitarea în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. (în baza cărora instanţa de fond a pronunţat soluţia de achitare a inculpaţilor pentru infracţiunea de spălarea banilor) se dispune atunci când se constată că fapta există dar nu este prevăzută de legea penală. Această din urmă dispoziţie legală se referă, exclusiv, la identitatea între fapta comisă şi elementele de tipicitate ale infracţiunii. Or, în cazul lipsei situaţiei premisă, infracţiunea de spălare a banilor nu întruneşte elementele de tipicitate.

Or, prin actul de sesizare a instanţei, acuzarea a evidenţiat mai multe operaţiuni financiare care aveau natura unor activităţi ce pot fi circuscrise elementului material al infracţiunii de spălarea banilor, respectiv:

- depunerea de sume de bani în numerar de către inculpatul A. prin intermediul inculpatei B. şi al menajerei J., în conturi bancare deschise pe numele acestora – în total 3.255.465 RON şi 231.117 euro;

- folosirea de către inculpaţi a cardurilor bancare ale martorei J.;

- achiziţionarea de bunuri imobile pe numele inculpatei B. în sumă totală de 305.000 euro şi 470.000 RON, sume plătite de asemenea în numerar;

- acordarea unui împrumut de către inculpatul A., tot în numerar, către K. în cuantum de 920.000 de euro prin intermediul inculpatei B.;

- achiziţionarea de către inculpaţii A. şi B. de bijuterii, inclusiv diamante, în valoare totală de 9.784.295 RON;

- restituirea, în perioada 2010-2012, pe parcursul unui an şi jumătate, în mai multe tranşe, în numerar, a sumei de 240.000 de RON împrumutată în data de 13.09.2010 de la martorul L., prin intermediul inculpatei B., în contul căreia a fost transferată suma împrumutată şi care a fost utilizată în data de 15.09.2010 pentru achiziţionarea, pe numele inculpatei B., a unui autoturism de lux marca x, în valoare de 59.494 euro.

Aceste operaţiuni financiare sunt confirmate de către situaţiile financiare efectuate în cauză, în acest sens fiind întocmite mai multe procese-verbale de către ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Compartimentul de investigaţii financiare, după cum urmează:

- proces-verbal din data de 12.08.2020 – vol. 1, fil. 145 – 184 - privind tranzacţiile financiare aferente perioadei 01.01.2007-10.10.2018;

- proces-verbal din data de 14.05.2021 – vol. 37, fil. 4-56 - privind tranzacţiile financiare efectuate în perioada 01.01.2007-10.10.2018, datele corespunzătoare aferente perioadelor 2000-2007 şi 2018-2020, care au fost obţinute ulterior;

- proces-verbal din data de 11.01.2022 – vol. 50, fil. 58-67.

De altfel, prin declaraţiile date în cursul procesului penal, inculpaţii nu au infirmat efectuarea operaţiunilor financiare ci au încercat să creeze o notă de normalitate la momentul încheierii acestora.

Astfel, în raport cu împrejurarea că, din probele administrate în cauză rezultă că sumele de bani menţionate anterior nu au o provenienţă cunoscută, iar inculpaţii A. şi B. nu au propus administratrea unor probe apte să dovedească provenienţa acestora ci doar de a crea o aparenţă de liceitate, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători consideră că operaţiunile financiare care au avut ca obiect aceste sume de bani ar putea în mod obiectiv să constituie elementul material al infracţiunii de spălarea banilor, însă, aşa cum a reţinut şi instanţa de fond, infracţiunea de spălarea banilor nu poate fi reţinută în sarcina inculpaţilor întrucât în cauză nu s-a dovedit existenţa unor infracţiuni predicat săvârşite de către inculpatul A. din care să fi rezultat sumele de bani şi nici indicii care să conducă la stabilirea cu certitudine că au fost săvârşite astfel de infracţiuni.

În acest context, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători constată că solicitarea inculpaţilor A. şi B. privind schimbarea temeiul achitării din art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. în art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen. este neîntemeiată.

III.3.3. Referitor la solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de a se dispune confiscarea extinsă ca urmare a condamnării inculpatului A. pentru infracţiunea de trafic de influenţă, sub forma participaţiei penale a complicităţii, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători o consideră neîntemeiată, deoarece acuzarea nu a solicitat o asemenea măsură prin actul de sesizare, nici pe parcursul cercetării judecătoreşti şi a dezbaterilor în faţa instanţei de fond, ci aceasta a fost formulată, pentru prima dată, prin motivele de apel.

În atare situaţie, având în vedere faptul că măsura menţionată constituie prin prisma criteriilor ce se desprind din jurisprudenţa CtEDO o "pedeapsă", în cauză nu poate fi dispusă masura de siguranţă a confiscării extinse prevăzută de art. 1121 din C. pen., în raport cu soluţia de condamnare a inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la trafic de influenţă prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 291 din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, întrucât s-ar încălca principiul dublului grad de jurisdicţie.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., va admite apelul formulat de inculpatul A. împotriva sentinţei nr. 369 din data de 17 iulie 2024, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, în dosarul nr. x/2023, va desfiinţa în parte hotărârea atacată, doar în ceea ce priveşte individualizarea pedepsei şi a modalităţii de executare, iar, în rejudecare:

Va reduce cuantumul pedepsei aplicate acestuia, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, sub forma participaţiei penale a complicităţii, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 291 din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, de la 3 ani şi 6 luni închisoare, la 3 ani închisoare.

Va menţine pedeapsa complementară aplicată inculpatului A. prin hotărârea atacată, pentru o perioadă de 4 ani, precum şi pedeapsa accesorie.

În baza art. 91 din C. pen. va dispune suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului A. pe durata unui termen de supraveghere de 4 ani, stabilit în conformitate cu dispoziţiile art. 92 din C. pen.

Potrivit art. 93 din C. pen., inculpatul va fi obligat ca pe durata termenului de supraveghere, să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bucureşti, la datele fixate de acesta;

- să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea;

- să anunţe, în prealabil, orice schimbare de locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

- să comunice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. (3) din C. pen. va fi obligat inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 zile în condiţiile art. 93 alin. (5) din acelaşi cod, în cadrul în cadrul Administraţiei Domeniului Public Bucureşti-Sector I sau în cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Sector I.

Va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 din C. pen. privind cazurile de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

Va menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate.

Totodată, va respinge, ca nefondate, apelurile formulate de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie şi inculpata B. împotriva aceleiaşi sentinţe penale.

Vazând art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelurilor formulate de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi apelantul intimat inculpat A. vor rămâne în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga apelanta intimată inculpată B. la plata cheltuielilor judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen. onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru apelanţii intimaţi inculpaţi A. şi B., până la prezentarea apărătorilor aleşi, în cuantum de câte 250 RON se vor avansa din fondul Ministerului de Justiţie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite apelul formulat de inculpatul A. împotriva sentinţei nr. 369 din data de 17 iulie 2024, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia Penală, în dosarul nr. x/2023, desfiinţează, în parte, hotărârea atacată, doar în ceea ce priveşte individualizarea pedepsei şi a modalităţii de executare şi, în rejudecare:

Reduce cuantumul pedepsei aplicate inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, sub forma participaţiei penale a complicităţii, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 291 din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, de la 3 ani şi 6 luni închisoare, la 3 ani închisoare.

Menţine pedeapsa complementară aplicată inculpatului A. prin hotărârea atacată, pentru o perioadă de 4 ani, precum şi pedeapsa accesorie.

În baza art. 91 din C. pen. dispune suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului A. pe durata unui termen de supraveghere de 4 ani, stabilit în conformitate cu dispoziţiile art. 92 din C. pen.

Potrivit art. 93 din C. pen., obligă inculpatul, ca pe durata termenului de supraveghere, să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bucureşti, la datele fixate de acesta;

- să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea;

- să anunţe, în prealabil, orice schimbare de locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

- să comunice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. (3) din C. pen. obligă inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 zile în condiţiile art. 93 alin. (5) din acelaşi cod, în cadrul Administraţiei Domeniului Public Bucureşti -Sector I sau în cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Sector I.

Atrage atenţia inculpatului A. asupra dispoziţiilor art. 96 din C. pen. privind cazurile de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate care nu contravin prezentei decizii.

Respinge, ca nefondate, apelurile formulate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie şi inculpata B. împotriva aceleiaşi sentinţe penale.

În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelurilor formulate de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie şi apelantul intimat inculpat A., rămân în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., obligă apelanta intimată inculpată B. la plata sumei de 400 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen. onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru apelanţii intimaţi inculpaţi A. şi B., până la prezentarea apărătorilor aleşi, în cuantum de câte 250 RON, se vor avansa din fondul Ministerului de Justiţie.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 ianuarie 2025.