Finality of High Court electoral bureau composition rulings barring cassation appeal

Şedinţa publică din data de 4 noiembrie 2024

Asupra cauzei de faţă, reţine următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată la data de 6 septembrie 2024 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2024, contestatoarea A. şi Asociaţii SPRL, în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central, a formulat contestaţie împotriva Procesului-verbal nr. x/PVC/05.09.2024 încheiat cu ocazia constituirii Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor din anul 2024, solicitând desfiinţarea acestui act şi sesizarea Parchetului General.

2. Hotărârea atacată

Prin decizia civilă nr. 3696 din 7 septembrie 2024 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2024, s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active şi s-a respins contestaţia formulată de contestatoarea A. şi Asociaţii SPRL împotriva Procesului-verbal nr. x/PVC/05 septembrie 2024 încheiat cu ocazia constituirii Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor din anul 2024, în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central, ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.

În motivare s-a reţinut că, în cauză, contestaţia nu a fost formulată de vreuna dintre entităţile cărora legea le conferă legitimare procesuală activă şi anume partide politice, alianţe politice, alianţe electorale, organizaţii ale cetăţenilor aparţinând B. care participă la alegeri conform legii, precum şi candidaţi independenţi, ci a fost formulată de o societate de avocatură, în nume propriu, aceasta neavând calitate procesuală activă.

3. Calea de atac

Împotriva deciziei mai sus menţionate, contestatoarea A.. a formulat recurs, înregistrat pe rolul Completului de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sub nr. x/2024.

Prin recurs, se solicită casarea hotărârii atacate şi pentru o bună administrare a justiţiei, trimiterea cauzei spre rejudecare către oricare instanţă de acelaşi grad.

Recurentul susţine că a primit citaţia pentru termenul de judecată acordat în cauză după soluţionarea dosarului. Mai mult, la termenul astfel stabilit a formulat cerere de amânare a cauzei pentru imposibilitate de prezentare însă, în mod nejustificat, instanţa a procedat la soluţionarea cauzei, fiind pronunţată astfel o decizie definitivă.

Or, în opinia recurentei, o decizie definitivă pronunţată de instanţa de fond poate fi atacată, în virtutea principiului fundamental de a avea acces la justiţie.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale active, învederează faptul că acest aspect reprezintă o chestiune de fond, potrivit art. 36 teza a 2-a din C. proc. civ., sens în care apreciază că se impune respingerea acestei excepţii.

Susţine, de asemenea, că, în cauză, cadrul procesual nu a fost stabilit conform exigenţelor procedurale şi procesuale, fiind necesară introducerea în speţă a B.. Prin urmare, invocă următoarele excepţii: 1. lipsa de interes a Camerei Deputaţilor în procesul electoral, 2. nulitatea actelor emise de către B., 3. nelegalitatea compunerii Biroului Electoral Central.

Recursul este întemeiat în drept pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 2, 5 şi 8 din C. proc. civ. şi ale art. 497 teza a doua din C. proc. civ.

Intimatul Biroul Electoral Central nu a depus întâmpinare.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând recursul declarat de recurenta A.. în raport cu excepţia inadmisibilităţii, invocată din oficiu, ce se impune a fi analizată cu prioritate în conformitate cu prevederile art. 248 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ., Completul de 5 judecători apreciază că aceasta este întemeiată pentru următoarele considerente:

Legalitatea căilor de atac prevăzută expres de dispoziţiile art. 457 alin. (1) din C. proc. civ. presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de acesta.

Aşa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti. Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţia României arătând că împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.

Calea de atac declarată în cauză are ca obiect decizia civilă nr. 3696 din 7 septembrie 2024 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2024, prin care s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active şi s-a respins contestaţia formulată de contestatoarea A. şi Asociaţii SPRL împotriva Procesului-verbal nr. x/PVC/05 septembrie 2024 încheiat cu ocazia constituirii Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor din anul 2024, în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central, ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.

Hotărârea atacată a fost pronunţată în temeiul dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente.

Astfel, potrivit art. 19 din actul normativ anterior menţionat: "1) Partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând B. care participă la alegeri conform prezentei legi, precum şi candidaţii independenţi pot contesta modul de formare şi componenţa birourilor electorale, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri.(2) Contestaţiile se depun la şi se soluţionează de către organismul electoral constituit la nivelul imediat superior celui la care funcţionează biroul la care se referă contestaţia sau de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cazul în care contestaţia se referă la Biroul Electoral Central, în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Decizia organismului electoral sau, după caz, hotărârea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este definitivă".

Rezultă că, potrivit dispoziţiilor mai sus citate, în cazul analizat, hotărârea pronunţată este definitivă, în sensul art. 634 alin. (1) din C. proc. civ. conform căruia sunt hotărâri definitive hotărârile care nu sunt supuse apelului şi nici recursului.

Or, în raport cu dispoziţiile art. 129 din Constituţie şi ale art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., admisibilitatea unei căi de atac şi, pe cale de consecinţă, provocarea unui control judiciar al hotărârii judecătoreşti este condiţionată de exercitarea acesteia în condiţiile legii. Pentru a da eficienţă acestor reglementări legale, instanţa este obligată să examineze căile de atac cu care este învestită prin prisma îndeplinirii condiţiilor de exercitare stabilite de legea procesuală şi să respingă, ca inadmisibilă, orice cale de atac neconformă acestora.

Recunoaşterea unor căi de atac, în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală, constituie o încălcare a principiului legalităţii, consacrat expres de dispoziţiile art. 7 din C. proc. civ., precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi a autorităţilor şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.

În consecinţă, pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta A. şi Asociaţii S.P.R.L. împotriva deciziei nr. 3696 din 7 septembrie 2024 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2024.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta A. şi Asociaţii S.P.R.L. împotriva deciziei nr. 3696 din 7 septembrie 2024 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2024.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 4 noiembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ.