Conviction upheld in appeal; 4-year prison term for coercive sexual acts on boys in minors’ center affirmed.
Legislator summary
AI generatedThe Romanian High Court of Cassation and Justice (Criminal Section) rejected as unfounded the defendant's appeal in a criminal case, thereby upholding the lower courts' decisions and affirming the final conviction of 4 years' imprisonment plus a 2-year complementary penalty (interdiction of certain rights under art. 64 lit. a–b C. pen.) for the offense under art. 197 alin. (1) and (3) C. pen. (sexual intercourse with minors by coercion). The defendant, charged with committing anal and oral sexual acts against two boys aged 12 and 13 while all were interned in a minors' center (December 2002–January 2003) through threats and physical violence, had challenged only the sentence's individualization, seeking a reduction; the court found the punishment proportionate given the high social danger (location, victims' vulnerability) and the mitigating factors already applied (no prior record, sincere attitude), which had led to a below-minimum sentence. The decision also credited the preventive detention period from 13 January 2003 to 11 August 2004 and ordered the appellant to pay 1,600,000 lei in state costs. The legal basis was art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. (unfounded appeal), with sentencing criteria assessed under arts. 52 and 72 C. pen.
Legislator headnote
AI generatedart. 72 C. pen, art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen, art. 192 alin. (2) din același cod; Conviction upheld in appeal; 4-year prison term for coercive sexual acts on boys in minors’ center affirmed: 64 lit. a–b C. pen.) for the offense under art. 197 alin. (1) and (3) C. pen. (sexual intercourse with minors by coercion). The defendant, charged with committing anal and oral sexual acts against two boys aged 12 and 13 while all were interned in a minors' center (December 2002–January 2003) through threats and physical violence, had challenged only the sentence's individualization, seeking a reduction; the court found the punishment proportionate given the high social danger (location, victims' vulnerability) and the mitigating factors already applied (no prior record, sincere attitude), which had led to a below-minimum sentence. The decision also credited the preventive detention period from 13 January 2003 to 11 August 2004 and ordered the appellant to pay 1,600,000 lei in state costs. The legal basis was art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. (unfounded appeal), with sentencing criteria assessed under arts. 52 and 72 C. pen.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain ground for the verdict: the appeal was dismissed as unfounded.
Costs: the appellant was ordered to pay judicial expenses to the state.
Full text
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 584 din 29 aprilie 2004, Tribunalul București, secția I penală, a condamnat pe inculpatul A.C. la 4 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 197 alin. (1) și (3) C. pen. și 2 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.
În baza art. 88 a fost dedusă din pedeapsa aplicată, durata reținerii și arestării preventive a inculpatului de la 13 ianuarie 2003 la zi.
Pe latură civilă s-a luat act că părțile vătămate P.M.E. și B.C.A. nu s-au constituit părți civile.
Pentru a pronunța hotărârea, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
Inculpatul A.C., în perioada decembrie 2002 – ianuarie 2003, fiind internat în Centrul de Minori C. prin constrângere, a întreținut relații sexuale cu minorii B.C.A. (12 ani) și P.M.E. (13 ani), internați în același centru de minori. Faptele (raporturile sexuale anale și orale) au fost comise prin amenințarea și lovirea părților vătămate.
Raportul de expertiză medico-legală nr. A1/243/2003 din 6 mai 2003 a concluzionat că minorul P.M.E., prezintă leziuni traumatice la nivelul mucoasei sfinoterului anal, care au putut fi produse în cadrul unui raport de inversiune sexuală (raport anal) leziuni ce au necesitat 6-8 zile îngrijiri medicale.
Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. A1/5972 din 4 august 2003 s-a concluzionat că minorul B.C.A. este marcat de traumatisme și dezechilibre afecte. Acesta prezintă întârziere ușoară în dezvoltarea psihică. Nu s-a constatat afectarea stării psihice și nici consecințe de agresiuni suferite.
Situația de fapt expusă a fost stabilită în baza probelor administrate, respectiv declarațiile de recunoaștere ale inculpatului, coroborate cu declarațiile părților vătămate, cu declarațiile martorilor C.M., P.D.N., T.M., S.G.A., și rapoartele de expertiză medico-legală.
Curtea de apel București, secția a II-a penală, prin decizia nr. 473/ A din 23 iunie 2004, a respins ca nefondat apelul formulat de inculpat, apel ce a vizat individualizarea pedepsei.
Împotriva acestei decizii inculpatul a declarat recurs, criticând-o pentru netemeinicie, solicitând reducerea pedepsei aplicate.
Recursul este nefondat.
Instanțele de fond și de apel au stabilit în mod cert situația de fapt și vinovăția inculpatului, încadrând corespunzător din punct de vedere juridic fapta comisă în textul de lege mai sus arătat.
Sub aspectul individualizării pedepsei, în cauză au fost avute în vedere criteriile, prevăzute de art. 52 și art. 72 C. pen., ținându-se seama atât de pericolul social concret al faptei comise cât și de datele ce caracterizează persoana făptuitorului.
Infracțiunea comisă prezintă un grad de pericol social ridicat, dat fiind condițiile de loc în care a fost săvârșită (centrul de minori) cât și faptul că părțile vătămate au fost minori fără posibilitatea de a se apăra, pericol social avut în vedere de prima instanță și cea de control judiciar.
Pe de altă parte, instanțele au dat eficiență datelor ce caracterizează persoana inculpatului (lipsa antecedentelor penale, poziția sinceră adoptată în ambele faze procesuale) motiv pentru care au coborât pedeapsa sub limita minimă prevăzută de textul sancționator.
Toate aceste elemente de circumstanțiere ale faptei și făptuitorului au fost analizate de instanțele de fond și de apel, pedeapsa aplicată fiind bine proporționată, astfel că recursul declarat este nefondat și va fi respins, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Se va computa perioada arestării preventive, iar în baza art. 192 alin. (2) din același cod, inculpatul recurent va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul A.C., împotriva deciziei penale nr. 473/ A din 23 iunie 2004 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.
Deduce din pedeapsă, timpul arestării preventive a inculpatului de la 13 ianuarie 2003, la 11 august 2004.
Obligă pe recurent la plata sumei de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 11 august 2004.