Dismissal of appeal against disqualification in insolvency practitioner selection for disproportionate fees

Şedinţa publică din data de 9 februarie 2023

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, la data de 15.02.2021, sub nr. x/2021, reclamanta S.C. A. a chemat în judecată pe pârâta Agentia Nationala de Administrare Fiscala - Comisia de solutionare a plangerilor prealabile si Comisia de selectie a practicienilor în insolvenţă, solicitând anularea Deciziei 08/CSPP/25.01.2021, comunicată în 08.02.2021 prin care a fost respinsă plângerea prealabilă împotriva Deciziei privind rezultatul selectiei ofertantului pentru sustinerea desemnării acestuia în procedura de insolvenţă nr. 59/CSP/10.12.2020 pentru debitoarea B. S.R.L., solicitand admiterea, anularea în parte a Deciziei privind rezultatul selecţiei ofertantului pentru sustinerea desemnării acestuia în procedura de insolvenţă nr. 59/CSP/10.12.2020, respectiv anularea în ceea ce priveşte descalificarea ofertei A., anularea rezultatului selectiei si obligarea comisiei de selecţie să reanalizeze selecţia prin raportare şi la oferta reclamantei.

În şedinţa publică de la 02.04.2021, Curtea, având în vedere că prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat, pe lângă anularea Deciziei nr. 8/2021 şi anularea în parte a Deciziei privind rezultatul selecţiei ofertantului pentru susţinerea desemnării acestuia în procedura de insolvenţă nr. 59/2020, respectiv anularea în ceea ce priveşte descalificarea ofertei A., şi faptul că anularea rezultatului selecţiei vizează pct. 2 lit. b), poziţia 9, precum şi pct. 3, în care este menţionată C., a pus în discuţie, din oficiu, introducerea în cauză a practicianului în insolvenţă desemnat în dosarul de involvenţă.

Având în vedere poziţia apărătorului reclamantului, fiind de acord cu stabilirea cadrului procesual în sensul pus în discuţie de instanţă, Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 161 din Legea nr. 554/2004 şi art. 22 şi 78 alin. (2) C. proc. civ., a dispus introducerea în cauză, în calitate de pârât a beneficiarului actului administrativ contestat, respectiv C..

La termenul de judecată din data de 16.04.2021 pârâta C. a depus întâmpinare prin care a solicitat instanţei respingerea contestaţiei ca lipsită de interes şi ca inadmisibilă.

Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 181 din 11 iunie 2021, Curtea de Apel Craiova – secţia contencios administrativ şi fiscal a respins excepţiile invocate de pârâta C., a respins acţiunea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtele Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Comisia de Soluţionare a Plângerilor Prealabile şi Comisia de Selecţie a Practicienilor în Insolvenţă şi C..

Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei nr. 181 din 11 iunie 2021 a Curţii de Apel Craiova – secţia contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamanta A..

Recurenta-reclamantă A. aprecizaă că hotărârea recurată reprezintă o redare a susţinerilor pârtilor, fără să facă o analiză a motivelor acţiunii, hotărârea fiind practic nemotivată. În opinia sa instanţa nu a procedat la un examen efectiv, real şi consistent al mijloacelor, argumentelor şi elementelor de probă indicate în acţiune, nici măcar cel puţin pentru a le aprecia pertinenţa în determinarea situaţiei de fapt. Totodată apreciază recurenta că au fost greşit applicate normele de drept material prevăzute de C. civ. şi Ordinul nr. 1443/2019.

În opinia recurentei, instanţa reia de mai multe ori afirmaţiile pârâtei dar fără a se raporta la motivele acţiunii şi dispoziţiile legale aplicabile.

În continuare recurenta precizează că s-au aplicat eronat dispoziţiile legale de instanţa de fond şi cu privire la aprecierea onorariului, constatându-se în mod greşit că onorariul lunar propus de societatea A. este vădit disproporţionat.

C. a formulat recurs incident împotriva sentinţei nr. 181 din data de 11 iunie 2021, pronunţată de către Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr. x/2021, prin care a solicitat admiterea recursului incident, casarea în parte a hotărârii atacate (doar sub aspectul soluţionării excepţiilor invocate la fond) si trimiterea cauzei la instanţa de fond pentru o nouă judecată.

Susţine recurenta că, hotărârea instanţei de fond este nelegală fiind dată cu interpretarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 15 din Ordinul nr. 1443/2019 raportate la Legea nr. 554/2004, împrejurare în măsură să atragă incidenţa în speţă a dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Mai susţine recurenta că, hotărârea instanţei de fond este nelegală fiind dată cu încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii respectiv cu încălcarea dispoziţiilor art. 15 din Ordinul 1443/2019 prin raportare la dispoziţiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

În opinia recurentei, instanţa în mod nelegal a considerat că reclamanta a solicitat în procedura prealabilă şi anularea rezultatului selecţiei, astfel încât lipsa cererii de anulare a rezultatului selecţiei în procedura prealabilă, atrage inadmisibilitatea cererii ce constituie obiectul prezentului dosar, întrucât se rupe legătura indisolubilă între soluţionarea necontencioasă a cererii şi soluţionarea contencioasă a acesteia.

Totodată a considerat recurenta că, instanţa de fond, cu interpretarea eronată şi aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 15 din Ordinul nr. 1443/2019 prin raportare la dispoziţiile art. 33 din C. proc. civ. şi la art. 1 şi art. 7 din Legea nr. 554/2004 a considerat că reclamanta încă justifică un interes deşi aceasta a achiesat sub aspectul rezultatului la Decizia nr. 59/CSP/10.12.2020 care a rămas definitivă. În concluzie, în mod nelegal, instanţa de fond, în privinţa dreptului material, a repins excepţia lipsei de interes sub acest aspect.

Apărările formulate de recurenta-pârâtă C. şi intimata-pârâtă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală

Recurenta-pârâtă C. a invocat prin întâmpinarea formulată în cauză excepţia nulităţii recursului formulat de reclamanta A. şi în subsidiar, pe fondul cauzei a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Referitor la excepţia nulităţii pentru nemotivare, Înalta Curte a dispus respigerea acesteia în considerarea faptului că se identifică în cuprinsul recursului motivele prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Intimata-pârâtă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca nefondat a recursului formulat de recurenta-reclamantă A. şi menţinerea ca legală şi temeinică a sentinţei pronunţată de Curtea de Apel Craiova.

Considerentele Înaltei Curţi asupra recursurilor

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

Recursul declarat de reclamanta A.

Contrar celor susţinute de societatea recurentă, sentinţa civilă nr. 181/11.06.2021 respectă exigentele impuse de art. 425 alin. (1) lit. b) din b din C. proc. civ.

Obligaţia instanţei de a motiva hotărârea adoptată, prevăzută de dispoziţiile art. 425 C. proc. civ. are în vedere stabilirea în considerentele hotărârii a situaţiei de fapt expusă în detaliu, încadrarea în drept, examinarea argumentelor părţilor şi punctul de vedere al instanţei faţă de fiecare argument relevant, şi, nu în ultimul rând, raţionamentul logico - juridic care a fundamentat soluţia pronunţată.

În cauza de faţă hotărârea recurată este motivată potrivit legii, întrucât instanţa de fond a prezentat argumente în considerarea cărora şi-a format convingerea că demersul procesual al recurentei-reclamante de anulare a Deciziei privind rezultatul selecţiei ofertantului pentru susţinerea desemnării acestuia în procedura de insolvenţă nr. 59/CSP/10.12.2020 şi a Deciziei 08/CSPP/25.01.2021 prin care a fost respinsă plângerea prealabilă împotriva Deciziei nr. 59/CSP/10.12.2020, nu este întemeiat.

Împrejurarea că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre nefavorabilă societăţii, nu echivalează cu faptul că aceasta nu a analizat probele administrate în cauză sau că şi-a însuşit susţinerile uneia dintre părţi.

Pe fondul recursului, contrar celor susţinute de recurenta-reclamantă, instanţa de fond a aplicat şi a interpretat în mod corect normele de drept material prevăzute de Ordinul Preşedintelui ANAF nr. 1443/2019 privind procedurile de agreare şi selecţie a practicienilor în insolvenţă de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

Recurenta - reclamantă în calitate de practician agreat, a depus oferta privind participarea la procedura de selecţie în termenul legal, însoţită de documentele necesare pentru a participa la această procedură.

Oferta depusă de societatea recurentă a fost descalificată în temeiul art. 10 alin. (2) teza a 2-a si a 3-a din OPANAF nr. 1443/2019, întrucât din analiza ofertei depuse, Comisia a constatat că onorariul lunar propus de societatea A. este vădit disproporţionat.

Potrivit art. 11 din O.P.A.N.A.F. nr. 1443/2019, Comisia de selecţie a punctat ofertele calificate conform Anexei nr. 8 din ordin, declarând câştigătoare oferta care a obţinut punctajul cel mai mare (punctajele fiind prezentate în Anexa 2 la procesul-verbal), respectiv oferta depusă de C. care a întrunit cel mai mare punctaj, de 14 puncte.

În cauza supusă soluţionării, oferta depusă de recurenta- reclamanta a fost de 101 RON onorariu lunar şi de 1% onorariu de succes.

Potrivit dispoziţiilor legale în materie, Comisia de selecţie a practicienilor în insolventă constituită la nivelul A.N.A.F a efectuat selecţia pentru desemnarea practicianului în insolventă, la solicitarea scrisă a organului fiscal care are calitatea de creditor fiscal.

Ulterior comunicării rezultatului selecţiei, organul fiscal care instrumentează efectiv dosarul de insolventă, în cadrul primei şedinţe a adunării creditorului, sau ulterior, în calitate de creditor ce deţine mai mult de 50% din valoarea totală a creanţelor cu drept de vot, poate decide desemnarea administratorului judiciar selectat, astfel cum prevede art. 57 alin. (3) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei şi de insolventă.

Prin urmare, actul administrativ a cărui anulare se solicită pe calea prezentului demers judiciar nu produce în prezent efecte, fără parcurgerea procedurii prevăzute si de Legea nr. 85/2014, organul fiscal, în calitate de creditor având obligaţia de a indeplini cerinţele actului normativ mai sus menţionat.

Recurenta-reclamanta a omis să menţioneze că actul atacat este condiţionat de procedura prevăzută de Legea insolventei, astfel încât, chiar dacă a fost selectat un alt practician prin procedura proprie desfăşurată de OPANAF nr. 1443/2019, acesta nu îsi exercita pe deplin drept si atribuţiile de administrator judiciar în cadrul dosarului de insolventă al debitoarei, până când acesta nu este confirmat de instanţa de judecată.

Potrivit art. 57 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 85/2014, în procedura insolvenţei, în cadrul primei şedinţe a adunării creditorilor, creditorii care deţin mai mult de 50% din valoarea totală a creanţelor cu drept de vot, pot decide desemnarea unui administrator judiciar/lichidator judiciar, stabilindu-i şi onorariul.

Recurenta-reclamantă A. a formulat plângere prealabilă nr. 14/05.01.2021 împotriva Deciziei nr. 591/C5P/10.12.2020 privind rezultatul selecţiei ofertantului pentru susţinerea desemnării acestuia în procedura de insolvenţă a debitoarei S.C. B. S.R.L., plângere care a fost înregistrată la Comisia de soluţionare de plângeri prealabile sub nr. x/08.01.2021.

Prin plângerea formulată, aceasta a făcut menţiuni doar cu privire la cuantumul onorariului fix (lunar), respectiv onorariul de succes, fără a analiza criteriile prevăzute de Anexa 8 din OPANAF nr. 1443/2019 privind procedurile de agreare şi selecţie a practicienilor în Insolvenţă de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

Astfel, instanţa constată că societatea recurentă a interpretat în mod eronat criteriile statuate prin Anexa 8 la OPANAF nr. 1443/2019, întrucât la stabilirea punctajului se are în vedere un număr de 4 criterii, respectiv onorariul lunar, onorariul de succes, declaraţia pe propria răspundere privind personalul calificat, alocat procedurii de insolvenţă, cu studii superioare de lungă durară şi numărul de dosare din portofoliu instrumentate în ultimii 3 ani conform declaraţiei ofertantului.

Trebuie subliniat faptul că, onorariul pretins nu este un criteriu de calificare directă, calificarea efectuându-se în baza punctajului obţinut conform tuturor criteriilor instituite prin Anexa nr. 8.

În acest context criticile formulate de recurenta-reclamantă sunt neîntemeiate şi nu pot fi reţinute.

Recursul incident formulat de pârâta C.

Recurenta-pârâtă a susţinut în esenţă că acţiunea formulată de recurenta-reclamantă este inadmisibilă pentru lipsa procedurii prealabile. Susţinerile recurentei-pârâte sunt neîntemeiate şi nu pot fi reţinute.

Prin procedura prealabilă prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004 legiuitorul a fundamentat dreptul administraţiei de a reveni asupra actului emis. Sesizarea autorităţii publice emitente sau a autorităţii ierarhic superioare este o etapă prealabilă obligatorie sesizării instanţei de contencios, reprezentând o cerinţă pentru sesizarea instanţei, care se adaugă celorlalte condiţii de exercitare a acţiunii, fiind o condiţie specială.

Potrivit art. 15 din din O.P.A.N.A.F. nr. 1443/2019, "(1) Înainte de a se adresa instanţei competente, persoana care se consideră vătămată în procedura de agreare sau de selecţie trebuie să solicite comisiei de agreare sau de selecţie, după caz, în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei privind rezultatul agreării/selecţiei, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia. (...). (5) Decizia emisă de comisia de soluţionare poate fi atacată la instanţa competentă în termenul prevăzut de dispoziţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

În cauză, recurenta-reclamantă a îndeplinit procedura prealabilă prevăzută de dispoziţiile legale, ca şi condiţie de exercitare a acţiunii în contencios administrativ.

Recurenta-pârâtă a mai susţinut că reclamanta nu mai are interes în susţinerea cererii pentru că pârâtul care a formulat recursul incident a fost confirmat definitiv ca lichidator judiciar în dosarul de insolvenţă pentru care s-a făcut selecţia contestată în prezenta cauză.

Instanţa apreciază că, în raport de natura excepţiei şi de motivele invocate prin cererea formulată, reclamanta justifică un interes care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru exercitarea acţiunii.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) din acelaşi act normativ, raportat şi la art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, va respinge recursurile ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul principal declarat de reclamanta A. împotriva sentinţei nr. 181 din 11 iunie 2021 a Curţii de Apel Craiova – secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Respinge recursul incident declarat de pârâta C. împotriva aceleaşi sentinţe, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 9 februarie 2023.