Negative jurisdiction conflict resolved: Cluj Court of Appeal retains salary-order suit against Public Ministry
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative jurisdictional conflict by assigning the case to the Cluj Court of Appeal, Section III Administrative and Fiscal Litigation, as the court of first instance, thereby rejecting the Bucharest Court of Appeal's territorial declination. The claimants, magistrates, sought an order compelling the Public Ministry to issue individual salary-right orders in execution of prior final court judgments, alleging an unjustified refusal to act. The court held that the special exclusive jurisdiction rule under art. 7, Chapter VIII, Annex V of Framework Law no. 153/2017, which vests the Bucharest Court of Appeal with jurisdiction over challenges to salary-establishment administrative acts and contest decisions, is of strict interpretation and does not apply by analogy to this dispute, as the action challenged an assimilated administrative act—the unjustified refusal—rather than a salary-establishment act. Applying the general administrative litigation rules of art. 10(1) and (3) of Law no. 554/2004, and because the Public Ministry is a central public authority, the Cluj Court of Appeal retained jurisdiction.
Legislator headnote
AI generatedart. 208 din Legea nr. 62/2011, art. 10 din Legea nr. 554/2004, Art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ; Negative jurisdiction conflict resolved: Cluj Court of Appeal retains salary-order suit against Public Ministry: The claimants, magistrates, sought an order compelling the Public Ministry to issue individual salary-right orders in execution of prior final court judgments, alleging an unjustified refusal to act. The court held that the special exclusive jurisdiction rule under art. 7, Chapter VIII, Annex V of Framework Law no. 153/2017, which vests the Bucharest Court of Appeal with jurisdiction over challenges to salary-establishment administrative acts and contest decisions, is of strict interpretation and does not apply by analogy to this dispute, as the action challenged an assimilated administrative act—the unjustified refusal—rather than a salary-establishment act. Applying the general administrative litigation rules of art. 10(1) and (3) of Law no. 554/2004, and because the Public Ministry is a central public authority, the Cluj Court of Appeal retained jurisdiction.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for establishing jurisdiction in the negative conflict of competence between courts.
Full text
Şedinţa publică din data de 8 februarie 2023
Asupra conflictului negativ de competenţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele;
Prin sentinţa civilă nr. 182 din data de 24.06.2022 Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I. şi J. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea, Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj, Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, Parchetul de pe Lângă Tribunalul Alba şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ si Fiscal.
Investită prin declinare, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 1820 din 21.10.2022, a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a, contencios administrativ şi fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat din oficiu judecarea cauzei până la soluţionarea acestuia şi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului.
Înalta Curte constată că, în cauză, competenţa de soluţionare a litigiului aparţine Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, pentru următoarele considerente:
Din actele şi lucrările dosarului rezultă că, prin cerera formulată, reclamanţii au solicitat obligarea pârâtului Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să emită ordine de stabilire a drepturilor salariale individuale ale reclamanţilor conform sentinţei civile nr. 1460/21.12.2020 pronunţate de Tribunalul Suceava în dosarul nr. x/2020 definitivă prin decizia civilă nr. 541/2021 pronunţată de Curtea de Apel Suceava şi deciziei civile nr. 1425/2021 din data de 25.10.2021 pronunţate de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2020.
Se constată că reclamanţii au invocat în susţinerea pretenţiilor formulate existenţa unui refuz nejustificat al Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de soluţionare a cererilor lor prin care au solicitat punerea în executarea a hotărârilor judecătoreşti a căror beneficiari sunt.
Astfel fiind, prin acţiune nu s-a contestat vreun act administrativ unilateral de stabilire a drepturilor salariale sau vreo hotărâre dată în soluţionarea contestaţiilor salariale, pentru modalitatea de stabilire a drepturilor salariale, spre a fi atrasă în cauză competenţa instanţei prevăzută de art. 7 alin. (2) din Cap. VIII al Anexei V – Familia ocupaţională de funcţii bugetare "Justiţie" şi Curtea Constituţională – la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.
Totodată, Înalta Curte constată că prin acţiune se arată expres că se solicită cenzurarea refuzului nejustificat de emitere a unor acte administrative de recunoaşterea a drepturilor salariale suplimentare.
Legiuitorul a prevăzut competenţa materială şi teritorială exclusivă a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, doar în cazul litigiilor având ca obiect plângerile formulate de personalul vizat împotriva hotărârilor prin care se soluţionează contestaţia împotriva actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale. Art. 7 din Capitolul VIII al Anexei V la Legea-cadru nr. 153/2017 instituie o competenţă materială de excepţie (derogatorie de la cea de drept comun în materie salarială, reglementată de art. 208 din Legea nr. 62/2011 coroborat cu art. 1 alin. (2), art. 278 alin. (2) şi art. 266 din Codul muncii şi de la cea de drept comun în materia contenciosului administrativ, reglementată de art. 10 din Legea nr. 554/2004), care este de strictă interpretare şi nu poate fi extinsă prin analogie.
În speţă, reclamanţii nu au formulat o astfel de plângere şi nu au produs argumente legate de procedura contestaţiei împotriva actelor administrative ale ordonatorului de credite.
Prin urmare, dispoziţiile speciale ale art. 7, Capitolul VIII din Anexa V la Legea nr. 153/2017 nu sunt incidente în cauză, ele neputând fi extinse prin analogie la orice litigii având ca obiect drepturi salariale ale magistraţilor.
Cum în cauză partea reclamantă contestă un act administrativ asimilat, refuzul nejustificat al Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de a emite ordine de stabilire a drepturilor salariale individuale, conform hotărârilor judecătoreşti obţinute de reclamanţi, reţinând şi că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este o autoritate publică centrală, în temeiul art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte apreciază că prezentul litigiu este de competenţa Curţii de Apel Cluj, secţia contencios administrativ şi fiscal.
În consecinţă, având în vedere considerentele arătate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I. şi J. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea, Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj, Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, Parchetul de pe Lângă Tribunalul Alba şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, în favoarea Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 8 februarie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.