Electoral challenge against Central Electoral Bureau sent to Court of Appeal on material incompetence

Şedinţa publică din data de 09 decembrie 2024

Asupra contestaţiei de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2024, contestatorul Partidul A. - Filiala Mehedinţi a formulat în temeiul art. 12-14, art. 5 alin. (1) şi art. 94-98 din Legea nr. 208/2015, contestaţie împotriva deciziei nr. 340D din data de 7 decembrie 2024 a Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024, precum şi împotriva răspunsului B.E.C., transmis prin email la data de 07.12.2024, la ora 23:01., prin care s-a comunicat respingerea contestaţiei formulate şi înregistrate la B.E.C., vizând Anexa 17, procesul-verbal privind centralizarea voturilor, rezultatul alegerilor si atribuirea mandatelor de senator în Circumscripţia nr. 27 din judeţul Mehedinţi, solicitarea de redistribuire a mandatelor de senator pentru Partidul A. - filiala Mehedinţi, de verificare şi relocare corectă a mandatelor, respectiv de refacere a proceselor-verbale de consemnare a rezultatului pentru funcţia de senator la Parlamentul României, pentru Circumscripţia nr. 27 din judeţul Mehedinţi.

În motivarea contestaţiei s-a arătat că prin răspunsul transmis de intimat s-a reţinut în mod eronat nedepunerea contestaţiei în termenul prevăzut de art. 1, alin. (3) din decizia B.E.C. nr. 340/D/07.12.2024, deşi competitorilor electorali nu le fusese comunicată această decizie de încetare a activităţii B.E.C., ea fiind doar publicată pe site-ul oficial în seara zilei de 7.12.2024.

Contestatorul a apreciat că decizia B.E.C. nr. 340/D/07.12.2024 este un act administrativ cu caracter normativ, care intră în vigoare la data publicării în formele prevăzute de lege sau la o dată ulterioară prevăzută în textul său, astfel încât este aplicabilă regula conform căreia actul administrativ normativ nepublicat este inexistent.

Deşi aducerea la cunoştinţă publică prin afişare pe site-ul B.E.C. este prevăzută chiar în art. 2 din decizia nr. 340D/07.12.2024, iar în cuprinsul răspunsului contestat se menţionează ora 17, drept oră limită până la care puteau fi recepţionate solicitările, întâmpinările şi contestaţiile, în realitate, la data de 7.12.2024, ora 19, decizia nr. 340D, invocată drept motiv al respingerii contestaţiei nu fusese publicata pe site, era inexistentă din punct de vedere juridic şi nu putea produce efecte juridice.

In ceea priveşte soluţia de respingere a contestaţiei comunicată online de către B.E.C., prin emailul din data de 07.12.2024, ora 23:01, s-a arătat că intimatul trebuia să respingă contestaţia contestatorului printr-o decizie, iar nu printr-o adresă administrativă/mesaj pe email.

Dincolo de acest aspect de formă, intimatul a reţinut în mod greşit că nu ar fi fost respectat termenul prevăzut de decizia B.E.C. nr. 340/D/07.12.2024, termen care se împlinea la ora 19 şi nu la ora 17. Contestatorul nu putea, aşadar, să respecte un termen de care nu luase la cunoştinţă, deoarece până la ora 19 din data de 07.12.2024 decizia nr. 340/D/2024 nu fusese publicată pe siteul B.E.C.

Pe fondul contestaţiei formulate de Partidul A. - Filiala Mehedinţi şi respinsă în mod nelegal de către B.E.C., s-a arătat că argumentele prezentate au vizat modalitatea nelegală în care 1 post de senator a fost alocat prin redistribuire către B.., deşi conform formulei de redistribuire el trebuia să revină partidului A..

Intimatul Biroul Electoral Central nu a formulat întâmpinare faţă de contestaţia formulată şi nu a înaintat documentaţia care a stat la baza adoptării deciziei contestate.

II. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând cu prioritate, în condiţiile art. 131 alin. (1) C. proc. civ., excepţia necompetenţei materiale a instanţei în soluţionarea contestaţiei, Înalta Curte constată următoarele:

Prin cererea introductivă de instanţă Partidul A. - Filiala Mehedinţi a formulat contestaţie împotriva deciziei nr. 340D din data de 7 decembrie 2024 a Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024, precum şi împotriva răspunsului B.E.C., transmis prin email la data de 07.12.2024, la ora 23:01.

Prin decizia contestată, emisă în temeiul art. 12 alin. (1) lit. a), (2), (5) şi (6) din Legea nr. 208/2015, autoritatea intimată a decis următoarele:

"Art. 1 - (1) Biroul Electoral Central îşi încetează activitatea în a treia zi de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatelor alegerilor, la ora 23:59.

(2) Birourile electorale de circumscripţie, biroul electoral pentru votul prin corespondenţă şi oficiile electorale constituite la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024 îşi încetează activitatea la data de 9.12.2024, la ora 23:59.

(3) Birourile şi oficiile electorale menţionate la alin. (1) şi (2) asigură relaţia cu publicul şi înregistrează solicitările, întâmpinările şi contestaţiile recepţionate cel mai târziu până la data de 7.12.2024, ora 19, pe care le soluţionează până la momentul încetării activităţii.

Art. 2 - Prezenta decizie se aduce la cunoştinţă publică prin afişare pe pagina de internet a Biroului Electoral Central."

Contestatorul şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 12-14, art. 5 alin. (1) şi art. 94-98 din Legea nr. 208/2015 şi a susţinut, în esenţă, că Biroul Electoral Central, deşi nu a comunicat competitorilor electorali Decizia nr. 340D/7.12.2024, de stabilire a momentului încetării activităţii sale, a indicat-o drept motiv al respingerii contestaţiei formulate împotriva procesului-verbal de centralizare a voturilor, împotriva rezultatului alegerilor şi modului de atribuire a mandatelor de senator în Circumscripţia nr. 27 din judeţul Mehedinţi.

În stabilirea instanţei competente să soluţioneze cauza, se constată că, în materia electorală de faţă (scrutinul pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă, în primă şi ultimă instanţă, doar contestaţiile prevăzute de art. 12 alin. (3), art. 19 alin. (2), art. 57 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 208/2015, respectiv contestaţiile formulate împotriva deciziilor prin care Biroul Electoral Central soluţionează cereri de anulare a alegerilor dintr-o secţie de votare sau circumscripţie electorală pentru fraudă electorală, contestaţiile formulate împotriva modului de constituire ori completare a Biroului Electoral Central, ori împotriva deciziilor de admitere/respingere a acordurilor de constituire/desfiinţare a alianţelor electorale.

În ceea ce priveşte dispoziţiile legii generale, Înalta Curte are în vedere prevederile art. 23 alin. (1), alin. (2) şi alin. (3) şi art. 25 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind organizarea judiciară, potrivit cărora:

"Art. 23 - (1) secţia I civilă, secţia a II-a civilă şi secţia de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, precum şi recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecăţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel. (2) Hotărârea de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, pronunţată de ultima instanţă, este supusă căii de atac a recursului. (3) secţia I civilă, secţia a II-a civilă şi secţia de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă printr-un complet diferit al acestora recursul formulat împotriva hotărârilor pronunţate de aceste secţii, prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate. (...)

Art. 25 - Secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în raport cu competenţa fiecăreia, soluţionează: a) cererile de strămutare, pentru motivele prevăzute în codurile de procedură; b) conflictele de competenţă, în cazurile prevăzute de lege; c) orice alte cereri prevăzute de lege.

Aceste prevederi se coroborează cu dispoziţiile art. 97 din C. proc. civ., potrivit cărora: "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă: 1. recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel, precum şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege; 2. recursurile în interesul legii; 3. cererile în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept; 4. orice alte cereri date prin lege în competenţa sa."

În materia contenciosului administrativ, vor fi avute în vedere prevederile art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004, care statuează în sensul că: "Art. 10 - (1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel. (...) (3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului."

Din normele legale anterior menţionate, se va constata aşadar că niciuna nu stabileşte competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a soluţiona, în primă instanţă, acţiunile în contencios administrativ îndreptate împotriva unei decizii a Biroului Electoral Central, în legătură cu momentul încetării activităţii birourilor şi oficiilor electorale.

Totodată, în ceea ce priveşte natura juridică a hotărârilor organismelor electorale, în considerentele Deciziei nr. 16 din 18 septembrie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 924 din 24 noiembrie 2017, s-a reţinut că birourile electorale sunt organisme administrativ-electorale cu prerogative temporare de putere publică, iar actele lor sunt acte administrative sau administrativ-jurisdicţionale, care aparţin materiei contenciosului electoral (paragraful 58), remarcându-se existenţa a trei categorii de acte determinate de competenţele legale. Astfel, birourile electorale: soluţionează conflictele apărute în perioada electorală (atribuţii de contencios electoral - acte administrativ-jurisdicţionale); hotărăsc în legătură cu unele operaţiuni electorale (acte administrative); emit acte de legiferare şi interpretare unitară a dispoziţiilor electorale cu obligativitate pentru toate celelalte structuri electorale (atribuţii care intră doar în competenţa Biroului Electoral Central) (paragraful 57).

În cauză, este contestat un act al Biroului Electoral Central în legătură cu operaţiuni electorale, care potrivit acestor dezlegări ale instanţei supreme, reprezintă act administrativ.

Astfel fiind, contestaţia formulată în prezenta cauză este supusă cadrului procedural special prevăzut de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, în determinarea competenţei instanţei devenind incidente dispoziţiile art. 10 alin. (1) din acest act normativ, conform cărora litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.

Cum în cauză se contestă o decizie emisă de o autoritate publică centrală (Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024), competenţa materială în soluţionarea contestaţiei aparţine aşadar curţii de apel.

În ceea ce priveşte competenţa teritorială, aceasta se determină conform art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, normă de strictă interpretare de la care nu se poate deroga, reclamantul trebuind să se adreseze instanţei de la domiciliul sau sediul său. Se constată, totodată, că în prezenta cauză contestatorul are sediul în municipiul Drobeta Turnu-Severin, jud. Mehedinţi, aflat în circumscripţia teritorială a Curţii de Apel Craiova.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 130 alin. (2), art. 131 alin. (1), art. 132 alin. (3) C. proc. civ. şi art. 10 alin. (1) şi alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite excepţia necompetenţei materiale invocată din oficiu şi va declina competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, invocată din oficiu.

Declină competenţa de soluţionare a cauzei privind pe contestatorul Partidul A. - Filiala Mehedinţi în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024, în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Fără cale de atac.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 09 decembrie 2024.